Predici - Biserica Logos București

„Nu ni se spune doar să supunem la test duhurile, ci ni se dau și instrumentele prin care putem să facem aceasta. Cum am putea ști dacă o bancnotă este falsă sau nu dacă nu o comparăm cu originalul? Cum arată acel Duh venit de la Dumnezeu? Care sunt lucrurile pe care el le mărturisește și prin urmare sunt compatibile cu adevărul?” (Florin Mereuță)

„Noi nu suntem altruiști prin puterile noastre. Nu, dragilor. Tendința noastră, a omului păcătos, este să să strângem pentru noi, să ne gândim la noi, să adunăm pentru noi, nu să ne gândim la ceilalți. Harul lui Dumnezeu este cel care ne face altruiști. Harul pe care Dumnezeu ți-l face nu este o chestie pe care trebuie să ți-o atribui sau pe care s-o valorifici doar pentru tine și să te bucuri doar tu de harul acela. Harul acela este o oportunitate pe care Dumnezeu ți-o dă să faci har altora. Ești tu darnic cu timpul tău, cu energia ta, cu banii tăi? Și nu am întrebat de biserica ta, n-am întrebat de biserica în care tu mergi. Te-am întrebat pe tine, dacă tu ești așa. Calea lui Dumnezeu este o nebunie pentru oameni. Și mă rog ca Dumnezeu să ne dea înțelepciune nouă tuturor să alegem această cale neobișnuită pe care Isus a mers.” (Nicu Sotir)

„Creștinismul secolului XXI de foarte multe ori nu are parte de înviorare pentru că nu se raportează într-un mod corect acestor conflicte și neînțelegeri. Iacov zice că aceste neînțelegeri vin din dorințele noastre egoiste, din dorințele noastre rele, din dorințele noastre mincinoase. Noi le credem și ajungem la conflicte. Dar conflictele astea au menirea să ne arate lucrurile de care trebui să ne pocăim.” (Nicu Sotir)

„Indiferent de confuzia pe care oamenii din jurul nostru o dovedesc, noi Îl proclamăm mai departe pe Isus, noi Îl arătăm mai departe pe Isus, noi Îl trăim în viața noastră mai departe pe Isus. Pentru că în cele din urmă, Cel care ridică acea confuzie din viața noastră și din viața celorlalți este Duhul lui Dumnezeu. În fața cui îți trăiești tu spiritualitatea? Înaintea oamenilor? Îți trăiești viața aceasta de credința ca să o vadă ceilalți? De ce trăiești spiritualitatea pe care o trăiești? Pe ce se bazează ea? Pe ce se bazează spiritualitatea ta? Pe nu știu ce experiențe, pe fapte concrete? Pe ce se concentrează spiritualitatea ta? Dragilor, fie ca Domnul să ne ajute să nu trăim pentru noi înșine ci pentru Cel care ne iubește cu o dragoste extravagantă. Pentru cine trăiești tu? Sunt mulți oameni și multe biserici creștine care Îl cunosc pe Isus doar în felul cărnii. Întrebarea care se pune este: „Cum Îl cunoști tu pe Isus?”” (Nicu Sotir)

„Trupul acesta și viața aceasta sunt fragile. Foarte fragile. Și ascultați, asta zice Pavel. Am fi zis: „El avea un vas cu pereți mai tari. Poate vasul acela era de argint!” Nu, ci era un vas de lut. Pentru că noi toți suntem făcuți din lut. În Romani 9-10 se vorbește despre asta și Geneza spune că noi toți am fost făcuți din țărâna pământului, din lut. Și, dragilor, asta suntem noi: lut. Așa că atunci când pui preț pe lumea asta, gândește-te cât de ironic e și ce nebunie este să pui valoare într-un pământ și să pui valoare într-un lut, când de fapt pe ce ar trebui să pui valoare și în ce ar trebui să te investești este această Comoară, este Evanghelia.” (Nicu Sotir)

„Dragostea lui Dumnezeu a venit în inimile noastre prin Duhul care ne-a fost dat. Adică noi putem iubi, noi putem crede în Dumnezeu, ne putem iubi unii pe alții pentru că Duhul lui Dumnezeu locuiește în inimile noastre. Și acest Duh e garanția pe care Dumnezeu a pus-o în inimile noastre că suntem copii ai lui Dumnezeu. Este acest Duh care ne face să strigăm „Tată!”, este acest Duh al înfierii, acest Duh care ne plasează în familia credinței, acest Duh care ne îndeamnă la a ne maturiza în dragostea noastră pentru aproapele și în a crede în Fiul lui Dumnezeu.” (Florin Mereuță)

„Noul Testament vorbește în nenumărate rânduri că Legea mozaică nu este pentru credinciosul Noului Legământ. În momentul convertirii, nou nu mai suntem acești copii raportați la Lege, ci noi suntem copii care ne raportăm lui Hristos - o să vedem în mesajul de astăzi - prin Duhul. Dacă vrei să existe transformare în viața ta, pe de-o parte mântuire și apoi de-o parte sfințire, ai nevoie de Duhul lui Dumnezeu. Dumnezeu se descoperă pe Sine ca persoană. Pe Dumnezeu nu-L interesează să ne ofere niște litere de-astea în Noul Legământ pe care să le avem aici să le vedem. Nu, El vrea să ne descopere pe Sine. Persoana Lui ne schimbă, nu ne schimbă niște litere. Cel care transformă, Cel care mântuiește, Cel care schimbă, Cel care maturizează este Hristos, prin Duhul.” (Nicu Sotir)

„Viața și relațiile noastre sunt înaintea feței lui Dumnezeu. Facem planuri, suntem oameni serioși, integri, pentru că conștiința noastră este supusă Duhului Lui, și când spunem „Da”, este „Da”. Dar suntem conștienți că planul lui Dumnezeu este peste cuvântul nostru.” (Nicu Sotir)

„Fericirea - împlinirea, bucuria, satisfacția, oricare ar fi terminologia pe care o folosiți - adevărată vine doar de la cei care sunt familiari cu suferința. Petru vorbește despre asta, Pavel vorbește despre asta. Dacă vrei să înțelegi ce înseamnă să fii satisfăcut în Dumnezeu, dacă vrei să înțelegi ce înseamnă adevărată bucurie, ce înseamnă adevărată împlinire, ce înseamnă adevărată fericire, este o singură cale: trebuie să te faci una cu suferința. Trebuie să înțelegi suferința.” (Nicu Sotir)

„Dragilor, ce ne povestește Pavel aici este că puterea vine prin slăbiciune, viața vine prin moarte, mângâierea prin durere, mântuirea prin întristare caracterizată de pocăință autentică. Dragilor, să nu uităm că aventura noastră către maturitate este atipică!” (Nicu Sotir)

„Avem intrare liberă, fără atenții, fără a da din coate, fără reciprocități, fără titluri, fără nimic. Regele Isus ne-a făcut fiecăruia dintre noi care credem în El o favoare nemeritată și suntem peste măsură de binecuvântați. Să te rogi în numele lui Isus, dragilor, nu înseamnă rostirea unui cuvânt magic prin care poți obține ce-ți dorește inima. Să te rogi în numele lui Isus nu înseamnă o viață lipsită de suferință și încercare.” (Nicu Sotir)

„Pentru că Isus este singura Persoană care cu adevărat S-a smerit, este Singurul care a făcut lucrurile acestea, El este Singurul Căruia ar trebui să ne închinăm.” (Nicu Sotir)

„Noi vom trăi o zi în care vom vedea fața lui Isus și vom fi veșnic cu Sămânța, cu Isus, pentru că Cuvântul Lui este mai important decât neascultarea noastră. Și Pavel zice că asta nu ne încurajează la a păcătui, ci ne încurajează la închinare.” (Nicu Sotir)

„Răspunsul la strigătul plin de dor al fiilor lui Core își găsește împlinirea totală în ceea ce spune Ioan: „Și Cuvântul S‑a făcut trup și a locuit printre noi, iar noi am privit slava Lui, o slavă ca a Singurului născut din Tatăl.”” (Nicu Sotir)

„Ceea ce Israel nu a putut să facă, ceea ce vița aceea din vechime nu a putut să facă, ceea ce vița a eșuat să facă, acea viță care trebuia să fie o mărturie și o lumină pentru toate neamurile, nu să se laude cu experiența lor și cu statutul lor ci ca să devină binecuvântare pentru toate națiunile, ca națiunile să-L cunoască pe Dumnezeu prin ei... Ceea ce ei au eșuat, Isus a realizat, Isus a împlinit. Și pentru că noi suntem plasați în Isus ca și copii ai Lui, noi trebuie să devenim această lumină care este dusă la toate neamurile. Și lumina aceasta poate să fie dusă la toate neamurile doar când vasul este spart. De aceea a trebuit să moară Isus. Pentru că lumina se vede mai puternic atunci când vasul în care este pusă este spart.” (Nicu Sotir)

„Trebuie să fugim de teamă pentru că este un păcat împotriva lui Dumnezeu. Dumnezeu vrea să ne temem de El în primul rând, El să fie obiectul temerii și bucuriei și laudei noastre.” (Ștefan Cornu)

„„Lucrările diavolului să știți că sunt în oameni, au de-a face cu oamenii, au de-a face cu un stil de viață omenesc, cu un stil de viață firesc, cu un stil de viață care este în opoziție cu Dumnezeu. Lucrările diavolului nu sunt clădiri, nu sunt lucruri fizice. Au de-a face cu terenul de bătălie care este inima noastră. Sunt autorități și stăpâniri care caută să stăpânească peste oameni. Și noi am fost eliberați de sub aceste autorități și stăpâniri.”” (Florin Mereuță)

„Când vezi ca alții sunt orbi la păcatele lor, întreabă-te dacă nu ești și tu orb la păcatele tale. Orice ocazie de a vedea păcat în viata cuiva este o ocazie de a te analiza pe tine însuți.” (Nicu Sotir)

„Când Isus vorbește despre negare de sine, nu vorbește despre ea ca despre un capăt de drum, ci ca un început de drum cu El. Despre o nouă identitate cu dorințe noi. Suferința te învață cu adevărat să ce înseamnă plăcerea și bucuria și desfătarea, în viață și în Dumnezeu. Și Isus, ca Unul care a suferit - și a suferit așa cum nu am suferit niciunul dintre noi - a înțeles foarte bine aspectul acesta al desfătării în Domnul și al plăcerii în lucrurile care sunt cu adevărat valoroase, importante și după voia lui Dumnezeu. Pentru că Isus știe lucrul acesta, El poate să te învețe și pe tine. El este Maiestrul. El poate să te învețe cum să te negi pe tine însuți, cum să te lepezi de tine însuți, dar în timp ce faci lucrul ăsta să te bucuri de noua identitate pe care o ai, de noile dorințe pe care El le pune viața ta. Noi nu înțelegem cum să ne bucurăm de viață pentru că nu știm cine este Isus și pentru că nu Îl cunoaștem pe Dumnezeu. În momentul în care Îl cunoști pe Dumnezeu și devii o făptură nouă, ți se schimbă credința și dorințele inimii. Atunci vei ști cum să te bucuri de viață. Omul nu poate să înțeleagă viața și nu are cum să se bucure de viață fără a fi convertit și fără a avea o relație cu Isus.” (Nicu Sotir)

„Doar Duhul lui Dumnezeu este Cel care poate să-ți dea putere și capacitate de a trăi viața spirituală așa cum vrea Dumnezeu. Dacă ai Duhul lui Dumnezeu, ai tot ce îți trebuie. De ce? Pentru că Duhul lui Dumnezeu este în acest angajament, în această dedicare față de Cuvântul lui Dumnezeu. Este un angajament pe care l-a făcut în Trinitate de a lua acest Cuvânt de pe înseși buzele lui Dumnezeu și de a-L folosi în viața oamenilor - în viața necredincioșilor să-i aducă la viață, iar în viața credincioșilor să-i ducă la sfințire, să-i facă după chipul lui Isus. Duhul lui Dumnezeu este dedicat acestui Cuvânt.” (Nicu Sotir)

„Nu poți să spui: „Eu cred în Dumnezeu, dar nu și în Isus Cristos!” Pentru că Isus Cristos a venit și ni L-a descoperit pe Tatăl, a-L îmbrățișa pe Fiul și Cuvintele Sale înseamnă a-L îmbrățișa pe Tatăl, iar a-L respinge sau nesocoti pe Fiul înseamnă a-L respinge și nesocoti pe Tatăl. Atunci când auzim cuvintele Fiului, auzim de fapt cuvintele Tatălui și privind la Fiul îl vedem de fapt pe Tatăl.” (Florin Mereuță)

„Dacă ești deprimat sau trist sau temător sau îndoielnic învață să asculți de sfatul Domnului și bucură-te de rezultatul scontat. Nu căuta în stimă de sine, în valoare de sine. Concentrează-te pe Adevărul divin.” (Nicu Sotir)

„Cele mai mari probleme ale noastre nu sunt cu lucrurile care vin din exterior, ci cu lucrurile care vin din interiorul nostru. Isus zice: „Nu lucrurile care vin din afară strică pe om, ci ceea ce iese din interior - aceea strică pe om.” Regele Isus este cel care aduce rezolvarea păcatului. Este singura soluție. El este singura scăpare, El este singura Cale, El este singurul care poate să îndrepte viețile noastre, singurul care poate să rezolve comportamentul nostru exterior prin rezolvarea problemelor noastre interioare.” (Nicu Sotir)

„Când trăim așa cum credem că este drept în ochii noștri, ajungem sa trăim un mutant spiritual. Hristos îndepărtează haosul și mlaștina religiei drepte în ochii oamenilor. Doar El. El oferă adevărata religie revelată. El oferă lideri dăruiți bisericii Sale, pasionați de El, conduși de dorința de a face voia Lui. Tot El îndepărtează haosul consecințelor păcatelor noastre. Păcatele noastre au consecințe, să știți. Iar unele sunt ca spinii, încurcate, parcă nu le mai poți descurca. Dar El este acela care aduce lumină în întunericul vieților noastre și El pune capăt istoriei păcatului și face toate lucrurile noi. A Lui să fie slava!” (Ștefan Cornu)

„Dacă nu te vezi un păcătos notoriu, mesajul acesta nu este pentru tine. Dacă nu te vezi un păcătos notoriu, înseamnă că nu ai nevoie de un Dumnezeu care să te răscumpere. Evangheliștii spuneau că Isus a venit să mântuiască ce era pierdut și păcătos. Dacă nu te vezi pierdut, dacă nu te vezi păcătos, mesajul acesta (de fapt, întreaga Scriptură) nu este pentru tine. Dragilor, aceste relatări pe care ni le oferă autorul în această carte nu sunt despre eșecurile sau despre aventurile amoroase ale lui Samson. Dacă ne uităm în felul acesta la text, o facem greșit și trebuie să ne corectăm cel puțin hermeneutica textului. Știu că dacă ne uităm în felul acesta ne reparăm stima noastră de sine, ajungem să ne simțim mai bine, nu suntem chiar așa de răi, Dumnezeu poate să ne folosească și pe noi. Dar nu cred asta a fost intenția lui Dumnezeu. Nu cred că Dumnezeu a vrut să ne ofere aceste 3 capitole pentru a ne oferi nouă mai multă încredere în sine sau stimă de sine. Dumnezeu a vrut mai degrabă să ne arate frumusețea istoriei Sale de răscumpărare, să ne demonstreze că putem avea încredere în promisiunile Sale, nu în noi înșine. Și asemenea lui Samson, după cum spunea autorul epistolei către Evrei, să obținem și noi o înviere mai bună și astfel să fim făcuți desăvârșiți, perfecți. Asta a fost intenția lui Dumnezeu. Să ne ofere un astfel de text și să vedem cât de păcătoși suntem noi, cât de dependenți suntem de Dumnezeu și ce Dumnezeu mare avem. Și promisiunile pe care El le-a făcut sunt promisiuni în care trebuie să ne încredem.” (Nicu Sotir)

„Uneori acționăm în grabă și facem promisiuni pripite dar în ciuda tuturor acestor lucruri Dumnezeu este îndurător, însă noi suntem responsabili pentru acțiunile noastre și cred că putem învăța din situațiile trecute pentru a fi mai înțelepți pe viitor. Cum ar trebui să vorbim cu Dumnezeu? Ce promisiuni ar trebui să-i facem?” (Florin Mereuță)

„Ghedeon ne arată, din păcate, ce înseamnă o slujire coruptă față de 2 stăpâni: Dumnezeu și propriile interese. Iar, din păcate, în cazul lui, finalul este idolatrie. Vedem în această relatare despre Ghedeon doi Ghedeoni: unul care este temător și dependent de Dumnezeu și care Îl slujește cu credință, iar în a doua parte vedem un Ghedeon arogant, independent, care se bazează pe puterea lui și slujește propriilor interese. Isus este Adevăratul Eliberator și care face lucrarea Tatălului cu integritate și fără șovăială. Isus vine și face lucrarea Tatălui de la A la Z. În loc să se răzbune, în loc să cheme legiuni de îngeri, El înfăptuiește tot ce trebuia să înfăptuiască. Isus nu slujește cu jumătăți de măsură și nu-și caută propriile interese, ci face voia Tatălui. Ceea ce Ghedeon n-a putut să facă și în lucrarea în care Ghedeon nu a fost perseverent, Îl vedem pe Isus, adevăratul Ghedeon, care face lucrarea lui Dumnezeu de la început până la sfârșit. Și Isus, de la început până la sfârșit, a fost dependent de Tatăl Lui în tot ceea ce a făcut. Acesta este modelul nostru. Isus ne redă ceea ce Ghedeon n-a putut să facă. Ghedeon este o avertizare pentru fiecare dintre noi. Putem să avem credință adevărată, să fim implicați în lucrarea lui Dumnezeu, însă cu toate acestea să fim conduși de agenda noastră și să ne purtăm în moduri care de multe ori strică scopurile lui Dumnezeu. Întrebarea este: ești tu 100% pentru Împărăția și scopurile lui Isus? Pune-ți credința în Isus, care a îndeplinit în totul lucrarea Tatălui. Probabil că acest ecou al Aceluia care vine să împlinească lucrarea Tatălui de la început până la capăt este momentul crucii, când spune: „S-a sfârșit. Am isprăvit ce trebuia să isprăvesc. Lucrarea Tatălui am împlinit-o.” Și a împlinit-o, pentru că eu și cu tine nu o putem împlini, nu o putem împlini în niciun fel. Ghedeon este exemplul perfect că nu putem împlini. Dumnezeu este Cel care poate să ne dea har și Duhul Lui este Cel care poate să intervină în viața noastră și să facă să facem lucrările Tatălui. Dar, înainte de toate, trebuie să-ți pui credința în Isus, pentru că El este Cel care a isprăvit. Trebuie să te pocăiești și să crezi în Isus.” (Nicu Sotir)

„„Dacă vă întreb: \"La ce vă gândiți când vă gândiți la un dependent?\", probabil vă vine în minte o imagine repulsivă, la unul cu o pungă, din canal, sau la un bețiv notoriu. Dar din perspectiva Bibliei, întrebarea este: Ce conduce inima ta? La ce te lupți tu să spui nu?”” (Mădălin Potoroacă)

„Tot timpul inima noastră tinde să fie neliniștită și preocupată. Pavel știa bine lucrul acesta, și zice: „Nu te neliniști. Încrede-te în Dumnezeu.” Încrede-te în Dumnezeu, că El este Suveran. Oamenii în vremea noastră și noi avem nevoie de Isus la fel de mult cât au avut nevoie cel din secolul întâi. Și când ne punem încrederea noastră și speranța noastră doar în Isus, atunci suntem liniștiți. Doar atunci. Soluția pentru viața noastră neliniștită nu este decât Isus și desfătarea noastră în El. Și până nu ajungi să crezi lucrul ăsta, nu vei fi liniștit.” (Nicu Sotir)

„Noi prin cădere am murit față de Dumnezeu, am fost separați de viața lui Dumnezeu, de părtășia cu El. Am fost tăiați din adevărata viță, am devenit străini față de Dumnezeu. Am pornit pe drumul independenței față de Dumnezeu, pe drumul păcatului și al morții. Deși oamenii trăiau fizic, au devenit morți (despărțiți de Dumnezeu) din punct de vedere spiritual. Am devenit obiecte ale mâniei lui Dumnezeu și copii ai celui rău. Mărturia lui Ioan, a apostolilor, nu este o invenție a lor. Ei depun mărturie despre ceea ce au văzut, auzit, pipăit. Mărturisirea lor este despre ceea ce Tatăl a binevoit să le descopere - pe Fiul Său. Mărturia lor ne conferă nouă siguranță. Lucrurile despre care ei depun mărturie nu au fost o super experiență spirituală individuală a unei singure persoane. Au fost lucruri care s-au întâmplat în mijlocul lor. Acest Cuvânt al Vieții, Domnul Isus, a venit să locuiască în mijlocul lor. În Dumnezeu vedem însumarea tuturor excelențelor. El este Binele suprem. El este perfect, El este pur. În El nu există amestec de lumină și întuneric, de bine sau rău. Dovada faptului că ai fost plasat în viața cea nouă, în viața lui Dumnezeu, este că păcatul nu te mai stăpânește și nu mai trăiești în el ca stil de viață. Ceea ce caracterizează viața ta acum este lumina. În ce fel îți vezi păcatul din viața ta? Nu te întreb dacă ești păcătos în general, că pe oricine ai întreba îți va răspunde că da, este păcătos. Ci te întreb, asupra căror păcate specifice ți-a atras Duhul Sfânt atenția?” (Florin Mereuță)

„„Comunitatea Noului Legământ are la fel de multe probleme precum comunitatea Vechiului Legământ. E clar că Israelul a avut multe probleme, dar și comunitatea Noului Legământ are probleme. Oamenii nu citesc cu atenție Noul Testament și trăiesc idealist, așteptând ca bisericile să fie perfecte, ca liderii să fie desăvârșiți, dar nu au fost niciodată. De la început, lucrurile nu au stat așa. Ba mai mult, dacă te uiți la biserica din Corint, nu ți-ai fi dorit să fii în această biserică. Este o biserică cu adevărat dramatică, tristă, o pictură întunecată a Noului Testament. Din păcate, se regăsesc foarte multe dintre problemele acestei biserici în biserica modernă de astăzi. Pavel ne arată ce se întâmplă cu o biserică ce tolerează păcatul.” (Nicu Sotir)” (Nicu Sotir)

„Cum te-ai comporta față de cei din jurul tău dacă ai ști că beneficiezi de o poziție privilegiată în societate? Dacă ai ști că ai relații la cel mai înalt nivel și acces la resurse materiale bogate și la putere? Despre mulți împărați din istorie știm că au ajuns să nu se mai considere ca făcând parte dintre oameni, ci se vedeau deja zei. Dragostea lui Dumnezeu găsește plăcere în a se dărui pe sine din abundență către ceilalți. Dragostea lui Dumnezeu nu este egoistă, nu se gândește cum poate să fie El slujit (deși era Domnul), nu se concentrează pe Sine și spre nevoile Sale.” (Florin Mereuță)

„Evreii erau la lucru și construiau templul. Totuși, munca era contaminată. Tot ceea ce ei făceau și atingeau era contaminat. Pentru că ei erau păcătoși corupți, tot ceea ce ei aduceau ca jertfă era necurat. [...] Așadar, ei făceau ceea ce trebuiau să facă, însă nu s-au pocăit de multele lor păcate. Și rezultatul este că aceasta clădire, acest templu pe care ei trebuie să-l construiască devenise corupt. De ce le spune lucrul acesta Dumnezeu? Dumnezeu le atrage atenția cu privire la motivele cu care ei fac lucrarea. Îi întreabă: „De ce v-ați dus să reconstruiti templul?” Mulți dintre ei se pare că s-au dus să construiască templul așteptându-se ca în momentul în care vor construi templul să li se transfere ceva din sfințenia acestuia. Pentru că făceau o lucrare sfântă, într-un loc sfânt, ei să devină un popor sfânt. Ei, de fapt, au întors pe dos ceea ce Dumnezeu le-a zis. În loc ca să caute să devină sfinți prin faptul că făceau lucrarea, trebuiau să devină sfinți pentru a putea face lucrarea. În loc ca sfințenia să se transmită de la lucrarea pe care o făceau, ei de fapt murdăreau lucrarea. Aducând boala păcatului în lucrarea pe care ei o făceau, au distrus lucrarea. Acum, ar fi un lucru foarte trist dacă totul s-ar opri aici. Pentru că mesajul ar fi atunci: dacă nu ești desăvârșit, nu poți să faci nimic. Ne-am opri aici. Iar îndemnul în momentul acela ar fi: dacă nu ești desăvârșit, în niciun caz să te aproprii de lucrarea Domnului, pentru că o vei distruge. Dar cartea Hagai nu se termină aici.” (Pastor R. K.)

„Care este atitudinea noastră față de lucrare, slujire? Aveți un sentiment de apatie, oboseală? Uneori simțiți că ați realizat tot ce se poate realiza? Ascultați mesajul lui Hagai. Capitolul 1 începe cu acest îndemn de a merge la lucru! Există o aplicație în prezent a acestui text pentru noi. Avem o lucrare de slujire care ne-a fost dată. Noi construim Casa Domnului prin evanghelizare, ucenicizare și creștere. Aceasta este lucrarea pe care ar trebui s-o facem. Dar adesea, ca și Israel, avem priorități greșite. Ne concentrăm pe ceea ce noi credem că este important. Ne consumăm timpul, banii și energia pe lucruri care ni se par bune acum, dar care în timp ne vor lăsa un gust amar. Frați și surori, avem nevoie ca Duhul lui Dumnezeu să ne trezească pentru a putea face lucrarea pe care El ne-o cere. Trebuie să ne pocăim de credințele noastre greșite și de lucrurile greșite pe care le prețuim. Trebuie să ne temem de Dumnezeu și să-L ascultăm. Da, sunt multe lucruri care trebuie făcute, dar peste tot în jurul tău sunt oameni care au nevoie de evanghelie. Și în jurul vostru sunt credincioși care au nevoie să fie încurajați, echipați și ajutați pentru slujire. Sunt lucrări practice de slujire care trebuie făcute. Dar poate spuneți în inima voastră „Nu chiar acum..”, „Nu am timp, energie, bani.. de fapt trebuie să termin „ceva”, copiii mei au nevoie de „ceva” ”. Fie ca Domnul să ne dea harul să ne ajustăm prioritățile!” (Pastor R. K.)

„Liderii creștini sunt doar slujitori. Slujitori ai lui Hristos, nu slujitori ai bisericii. Orice slujire pe care noi ca slujitori o facem, în care un slujitor este implicat, toate sunt făcute cu un singur scop. Există un singur scop. Și scopul acesta este ca Dumnezeu să fie înălțat în toate lucrurile. Acesta este scopul pentru care facem ceea ce facem. El este vrednic, El este singurul vrednic de laudă. Cinci lucruri urmează după Pavel, Apolo și Chifa. Cinci tirani care reprezintă viața umană. Lucruri care ne înrobesc și pe care le vezi în viața prietenilor noștri necredincioși și au fost și în viața noastră. Unele încă mai ne înrobesc. Lumea, viața, moartea, prezentul și viitorul. Oameni care nu vin la Hristos pentru că iubesc lumea prea mult. Oameni care nu vin la Hristos pentru că iubesc viața prea mult. Alții care se tem prea mult de moarte. Alții care nu trăiesc decât prezentul și alții care, din nou, se tem așa de mult de viitor. Dar care e echilibrul? Prin modul în care Pavel transmite lucrurile acestea, el spune: dacă aparțineți cu adevărat lui Hristos, care aparține lui Dumnezeu, atunci voi aparțineți lui Dumnezeu. Un Dumnezeu care este suveran, stăpân peste aceste tiranii. Trebuie să vedeți lucrurile așa, spune Pavel: - Lumea - este calea către următoarea lume. Noi suntem în vizită aici, suntem trecători. Noi suntem cetățeni ai unei altei țări. Dar lumea aceasta este importantă pentru că e o rampă de lansare pentru lumea viitoare. De aceea autorul epistolei către Evrei spunea că „ni s-a dat o singură viață”, și, spune autorul, ai grijă cum o trăiești că după ea vine moartea și după moarte vine judecata. De aceea lumea în care trăim este importantă. E o rampă de lansare pentru ceea ce contează de fapt cu adevărat. - Viața de acum nu este ceva de care să ne legăm inima. E sfera în care îl slujim pe Dumnezeu și în care anticipăm viața care va veni. - Moartea, cel din urmă inamic, nu poate avea ultimul cuvânt. După cum spune și Pavel, El (Hristos) va birui ultimul dușman (moartea). - Prezentul este locul în care trăiesc și slujesc lui Dumnezeu. Nu mă poate distruge nicicum pentru că Dumnezeu este suveran. - Și nu ne temem de viitor pentru că noi aparținem lui Hristos și Hristos lui Dumnezeu, care controlează viitorul.” (Nicu Sotir)

„Înțelepciunea lui Dumnezeu are de-a face cu modul în care trăiești în aceeași măsură în care are de-a face cu credința. Credința nu are implicații doar în aspectul mântuirii. Credința și aspectele legate de evanghelie, de Cristos, de cruce au implicații în modul în care ne trăim viața.. viața de zi cu zi. Crucea nu doar aduce credință în viața mea și la revedere. Crucea aduce credință în viața ta, însă perioada de după e în aceeași măsură dependentă de crucea lui Hristos și de această înțelepciune a lui Dumnezeu. Crucea este relevanta pentru viata noastră de zi cu zi.” (Nicu Sotir)

„Încă de la început, încă din momentul în care se anunță întruparea lui Isus, vedem că mesajul este acesta: că Dumnezeu va mântui poporul Lui, că Dumnezeu va interveni în destinul veșnic al omului. Oare nu este Dumnezeu drept? Nu este Dumnezeu sfânt? Oare nu ar fi trebuit mesajul să fie mai degrabă unul de condamnare? Pentru că noi ca oameni suntem nevrednici și nu merităm absolut niciun favor din partea lui Dumnezeu. Și mai degrabă mesajul ar fi trebuit să fie că Dumnezeu va pedepsi omul pe care l-a creat, pentru că își întoarce privirile de la El, pentru că se încăpățânează și se răzvrătește împotriva lui Dumnezeu. Dar mesajul încă de la întruparea Fiului a fost că Dumnezeu își va mântui poporul, că Dumnezeu își va răscumpăra poporul. Acum, Isus desparte omenirea în două. Sunt oameni cărora prin venirea lui Isus le-a fost pecetluită definitiv condamnarea - și soarta lor a fost pecetluită pe de o parte de credința lor, dar într-o anumită măsură de jertfa lui Isus, pentru că jertfa lui Isus a fost eficientă pentru poporul lui Dumnezeu. Matei spune foarte clar că Dumnezeu își va răscumpăra poporul Lui, nu că va mântui lumea la general. O parte din oameni vor fi condamnați pentru totdeauna de jertfa lui Isus, iar o altă parte vor fi răscumpărați în mod miraculos, în mod supranatural. Nu depinzând de credința lor, deși și ei vor crede, ci depinzând de eficacitatea jertfei lui Isus. Dumnezeu eliberează oameni și asta e o veste minunată. Evreii așteptau o eliberare fizică, dar eliberarea aceasta fizică nu se compară în niciun fel cu eliberarea spirituală.” (Nicu Sotir)

„Societatea noastră este obsedată de a evita suferința cu orice preț. Suferința însă capătă sens doar atunci când este privită în lumina eternității. De aceea creștinul nu este trântit la pământ nici chiar prin cele mai mari tragedii ale vieții. El este ancorat în promisiunile lui Dumnezeu care le preschimbă pe toate înspre binele celor care-L iubesc pe El. Suferința este o necesitate, este o parte esențială a creșterii noastre în credință. Cele mai frumoase caractere nu se nasc într-o viață lipsită de probleme și lipsuri, ci într-una care trece prin cele mai cumplite și grozave încercări. Trebuie să credem că Dumnezeu ne va da înțelepciunea de care avem nevoie în încercare. Nu trebuie să ceri înțelepciune în încercare și în același timp să te târguiești cu Dumnezeu ca un copil să te scutească de ea. Fii hotărât, deși este greu, deși simți că nu mai reziști, încrede-Te în El, că împreună cu încercarea îți va da și resursele de care ai nevoie să poți să reziști în ea.” (Florin Mereuță)

„Această pildă ne oferă câteva caracteristici ale lui Dumnezeu, care caută păcătoșii. Dumnezeu e activ. Când credem că luptăm de unii singuri cu giganții și nu vedem rod, să ne aducem că este Unul în orașul nostru care caută păcătoșii. Pasajul acesta ar trebui să ne dea multă răbdare.” (Nicu Sotir)

„Avem un Dumnezeu care este foarte credincios, care ceea ce spune face, și toate promisiunile pe care Dumnezeu le-a făcut se împlinesc și sunt regăsite în Isus, în Cristos. În El, toate promisiunile lui Dumnezeu sunt „Da”. Geneza 3:15 este o promisiune codificată, care apare într-un blestem, într-o discuție pe care Dumnezeu o poartă cu șarpele. Aceasta nu e o promisiune pe care Dumnezeu o face pentru că a fost luat prin surprindere, că doar omul a știut că va spune „Nu”. Dumnezeu a știut din veșnicie, de dinainte să fie omul, că lucrul acesta se va întâmpla. Pentru că Dumnezeu a planificat și Dumnezeu Și-a promis că va face lucruri înainte ca omul să fie. Efeseni 1 vorbește despre aceasta, că Dumnezeu a hotărât toate lucrurile de dinainte de creație, de dinainte de a fi lucrurile. E un adevăr pe care Scriptura îl afirmă și trebuie să îl credem. Dumnezeu a revelat această taină, ascunsă în vechiul testament, în Noul Legământ. În Noul Legământ, în noua creație, se descifrează și se arată toate aceste taine și mistere.” (Nicu Sotir)