Cu capul în nori

Știai că hârtia poate fi reciclată chiar și de 5 ori dacă nu este pusă la un loc cu alte plastice fie ele curățate?

Reciclata este mai mult decât un program și se adresează și micilor firme care folosesc multă hârtie (notari, case de avocatură) și nu au unde să o recicleze, asociațiilor de locatari sau chiar școlilor. Soluția a fost gândită de Asociația Viitor Plus, încă din 2009.

Alături de mine azi este Teia Ciulacu, președinta Asociației Viitor Plus și Florin Cârnaru - managerul proiectului Recicleta.

Cum putem face alegeri mai bune și mai blânde cu planeta în goana Crăciunului și febra cadourilor? Să schimbăm perspectiva atunci când alegem un cadou.

Oare asta înseamnă să renunțăm la magie pentru că ne dorim cadouri frumos împachetate, iar hârtia de împachetat este una dintre cele mai mari risipe care se face în perioada sărbătorilor? 

Alături de mine este Teia Ciulacu președinta asociației Viitor Plus și invitată special, Doris Stroiescu, manager al proiectului Bine Primit - un altfel de magazin online ce oferă produse din unități portejate. Vă spun imediat ce înseamnă acest lucru. 

Proiectul Adoptă un Copac al asociației Viitor Plus s-a născut în 2008 și deja are peste 1 milion de puieți plantați. Nu toți devin copaci dar deja sunt zeci de ha împădurite.

Vrei și tu să înveți să plantezi? Cum arată prima pădure creată de Viitor Plus în urmă cu 15 ani? Ce simți când vezi rezultatele muncii depuse ani la rând? Cum a reușit să strângă oameni și mai ales bani pentru a susține activitatea de împădurire? În ce zone are România nevoie de păduri? Ce se întâmplă apoi cu terenuri unde s-a plantat? La toate acestea și multe altele îmi răspund Teia Ciulacu, președinta asociației Viitor Plus și Mădălin Costache – Manager Operațional Adopta un copac și Rebecca Popescu Manager parteneriate Adopta un copac.

Te-ai gândit vreodată că poate copilul tău va ajunge să lucreze într-o primărie sau instituție de stat și că prin actiunile și educația sa privind mediul lucrurile se vor schimba? Că ai noștri copii au șansa să pornească la drum echipați deja cu informații și sfaturi.  

În fiecare lună voi dedica un episod subiectelor legate de protecția mediului, împreună cu Teia Ciulacu, președinta Asociației Viitor Plus, care a pus bazele unor programe de referință în utimii 17 ani.

Psihologul educațional Dacian Dolean, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii este invitatul meu în cel de-al doilea episod dedicat temelor. Am decis că trebuie să abordăm aceste teme și din această perspectivă: științifică. Ce ne spune știința despre rolul temelor acasă? Ce arată studiile, dincolo de ce se vede acasă și la clasă, iar Dacian Dolean este autorul singurului studiu experimental făcut în România la învat primar pentru a afla ce impact au temele pentru acasă, în cazul elevilor de clasele I-IV, și cât de multe teme înseamnă prea mult? 

Vorbim azi despre teme, acest balaur pentru părinți și elevi când începe școala.  Chiar de la clasa pregătitoare.

O am invitata pe Oana Moraru este consultant educațional, fondator al scolii Helikon, o persoana care vorbește pe înțelesul părinților și al profesorilor. Rar lucru să îi împaci. Aș începe cu o întrebare despre triunghiul părinte-învățător-elev. Cine pe cine ascultă? Sau cine DE cine ascultă? Cum găsim echilibru? Cum facem pace?  Unde începe contribuția părintelui și se termină cea a profesorului? Sau unde se îmbină? Cum stăm cu încrederea?

Urmează repartizarea computerizată pentru admiterea la liceu, pe 14 iulie. Atât părinții cât și elevii au așteptări foarte mari, legate de un anumit liceu. Se fac calcule și comparații cu mediile de intrare de anul trecut la cele mai bune licee din țară și mai ales din București. Nu toți elevii vor intra la liceul dorit de ei sau de părinți, cu atât mai mult cu cât anul acesta sunt și mai mulți elevi cu nota mai mari, pe același număr de locuri, ceea ce a schimbat graficul și raportarea la mediile de anul trecut.

Un studiu de anul trecut arată că 40 % dintre elevii bucureșteni din generația trecută de clasa a VIII-a, au luat în calcul prietenii ca factor important în alegerea unui liceu.

Dezamăgirea copiilor dar și a familiei când nu intră copilul la liceul dorit, sunt mari, și de multe ori, părinții nu știu cum să gestioneze această situație, iar copiii sunt demoralizați. "Schimbarea abordării privind admiterea la liceu este esențială pentru părinți", crede Bogdana Pacurari, psihoterapeut de familie, trainer în cadrul Mind Education. Ea subliniază că din start, așteptările nu trebuie create în jurul liceului cel mai bun, ci pe calitățile, competențele și abilitățile copilului. Iar acestea pot fi descoperite, chiar și în gimnaziu, explică Bogdana Păcurari.

Este parentingul modern bine înțeles de părinți sau nu ? De ce vrem să fim părinți perfecți?

Cum putem lăsa deoparte traumele și experinetele persoanle și să avem curajul să fim părinți care nu sunt mereu pe placul copiilor lor? 

Nu este despre noi, ci despre copiii noștri, pe care da, trebuie să îi lăsăm să simtă și emoțiile dificile: frustrare, furie, durere, dezamăgire și neînțelegere poate din partea prietenilor, niciodata a noastră a parintilor. Important este însă ca noi să îi învățăm cum să accepte aceste emoții, cum să le facă față. După lungi discuții cu psihoterapeutul Bogdana Păcurari am aflat informații foarte valoroase care cred eu că ne vor ajuta pe noi părinții să supraviețuim mai bine în muntele de vinovăție care ne cuprinde atunci când copilul se supără pe noi pentru că nu obține ce vrea și într-un echilibru în așa fel încât răspunsul nostru să nu fie la extrema cealaltă de a-l ignora total pentru că nu aceasta este soluția. 

In pandemie a crescut numărul infracțiunilor online, șantajul asupra cărora mulți minori cad este tot mai des. 

Ce înseamnă bullyingul? Cyber-bullyingul? Cum se pedepsește? De la ce vârstă un copil răspunde penal? Ce drepturi dar și ce obligații avem noi adulții? Dar copiii?

Toate acestea și multe altele se învață deja în 125 de școli din România, într-un proiect pilot la materia educație juridică. 

Stăm de vorbă cu judecătorul Cristi Danileț, despre proiectul în care este implicat pentru a învăța copiii care le sunt drepturile dar și reposnsabilitățile. 

Principalul efect al războiului este panica ce creează panică. Pe blog (alexisme.ro) am făcut si un interviu cu psihologul Ovidiu Berar despre limita dintre precautie si anxietate. Cât de mult te poti pregati de ceea ce urmează. Interviu a fost facut, culmea, cu o zi inainte ca Rusia sa invadeze Ucraina.

Rusia primeste tot mai multe sanctiuni internationale, efecte in lant economice care se vor vedea si la noi, plafonarea pretului la carburanti din Ungaria a dus la o isterie zilele trecute in România, si tot atunci, la cozi interminabile la pasapoarte, sau am vazut oamenii se panicheaza si e normal, nu au mai trait asa ceva, vor sa fie prevazatori, si au incercat fie sa scoata lei, fie valuta intr-o cantitate mai mare decat cu ce era piata obinuita. Casele de schimb valutar au ramas fara valuta desi BNR a mentinut stabil cursul. Sunt decizii emotionale? Ce facem mai departe? Scoatem lei? Valută? Îi ținem pe card? Dacă se blochează cardurile ca în Ucraina?

Stăm de vorbă cu Claudia Oprescu, expert CSR BCR, și Scoala de bani. 

Episodul de astăzi al proiectului Educație pentru Viață este despre Primul Ajutor. Toți elevii trebuie să învețe încă de la școală câteva măsuri de acordare a primului ajutor. Ce fac dacă s-au tăiat la deget? Când se lovesc și le curge sânge din rană? Dacă e incendiu, sau cutremur? Cum reacționează un copil?

Un plan de invățare pentru copii pus la punct in toate scolile din tara nu exista, nici măcar al departamentului pentru situatii de urgență.

Dar, disperasat, la nivelul judetelor se fac campanii prin care medici de pe ambulante si de la descarcerare merg in licee pentru a invata copii si profesorii sa acorde primul ajutor.

Ce se poate face pentru a aduce măsurile de prim ajutor în școli și ce proiecte există, aflați din episodul 5 al seriei Educație Pentru Viață.

____

Sezonul Special Educație pentru Viață este susținut de BCR Scoala de Bani și Books- Express.

Oare ce materii ar trebui să învețe copiii noștri în secolul digital, pentru a se adapta la viața reală atunci când termină școală? Pentru că suntem realiști, școala NU îi pregătește pentru viață. Dar noi părinții? Ce facem în sensul acesta ? Ce îi învățăm, noi?

Educația trebuie să plece de acasă, și nu mă refer la proverbialii 7 ani de acasă, ci la informații despre bani,  despre primul ajutor, despre cum traversezi strada, despre educatie sexuală. Firește, informații adaptate la vârsta copilului.

Pot doar să sper că ceea ce a promis ministrul educatiei de acum si anume materia Educatie pentru Viață, chiar se va întâmpla peste 1 an, cel puțin. Că ai noștri copii vor afla lucruri interesante într-un mod eficient și mai ales plăcut.. prin joacă, interctiv, nu prin repetarea si memorarea unor opinii ale altora.

Aici, intervin ONG-urile care cunosc bine problemele societății și care caută mereu solutii.

______

Proiectul Educație pentru viată inițiat de Alexisme.ro prin podcastul Cu capul in nori, are o serie de 7 episoade de unde veti afla cum si ce ar trebui să învețe copiii noștri la școală la materii precum: educatie financiară, educatie sexuală, nutritie,  prim ajutor, educatie rutiera, educatie ecologică si educatie juridica.

La ce vârstă și ce informații ar trebui să învețe copiii noștri ca să se poată adapta până la urmă pieții muncii care e mereu în schimbare, mai ales acum.

Despre protecția mediului se vorbește mult în ultimii ani, despre ecologie, despre salvarea planetei și din fericire, multe ONG-uri chiar duc acțiuni de acest gen până la capăt și o fac împreună cu elevi. Așa cum vă spun în fiecare episod al seriei Educație pentru Viața, totul pornește însă din familie. Să nu lăsăm toată responsabilitatea pe umerii profesorilor. Nu e corect față de nimeni.

Noi oamenii distrugem planeta, odată cu industrializarea, cu mașinile care poluează, cu prea multă mâncare și produse de care realmente nu avem nevoie. Pe scurt, din cauza confortului nostru, combinat cu faptul că suntem deja peste 7 miliarde de oameni cu prea multe ..dorinte aș zice, nu nevoi, planeta suferă … și vom suferi și noi. Până și copiii noștri s-au prins că nu pot lăsa soarta bătrânului continent în mâna politicienilor .. vezi Greta, care e o voce a tinerilor din intreaga lume. ..iar un studiu recent al Unicef arată că 70 la suta dintre copiii români intervievati sunt interesati de problemele de mediu cum ar fi calitatea aerului pe care il respiram, reciclare, risipia alimentara sau deflișare și tot atâtia cred că politicienii nu pot rezolva aceste probleme cu care ne confruntam. Studiul Unicef mai arata ca mai putin de jumatate dintre copii considera că primesc suficiente informatii despre mediu, la școală.

Acest lucru e pe cale să se schimbe, sau cel puțin lucrurile încep să se miște tot mai mult. Săptămâna trecută a fost promulgată o lege prin care în anul școlar care va începe în toată 2022-2023 se va preda materia educație ecologică. Vor fi elemente despre protectia mediului și schimbările climatice la biologie, geografie, chiar și la economie. Mai mult, de la anul ar trebui să fie inclusă și o săptămână verde pentru toti elevii, in care să fie organizate actiuni de mediu de tot felul, plimbari, plantari de copaci, strângeri de deseuri reciclabile, dar și tabere și activităti care să îi ajute să inteleagă importanta de a proteja mediul și a fi activ.

Asociația Viitor Plusface deja acest lucru de 11  ani, prin programul EcoProvocarea, lansat la începutul fiecărui an școlar.

___

 Sezonul Special Educație pentru Viață este susținut de BCR Scoala de Bani și Books- Express. 

Nu-i așa că și copiii voștri v-au zis la un moment dat să mergeti la bancomat dacă nu aveti bani?

Din păcate, ei așa percep realitatea legată de bani. Că un bancomat este o sursa inepuizabilă de bani la orice oră din zi și din noapte.

Iar gestionarea banilor este esentiala chiar si de la vârste mici.

Pe lângă educația din familie, și în acest episod povestim despre cât de important este ca cei mici  să primească educatia despre viață la școală. Azi, despre educația financiară în scoli, vorbim cu Daniela Șerban, președinte Vertik Romania și Claudia Oprescu.

În episodul de astăzi discutăm despre un subiect despre care scriu pe blog de ani de zile duc campanii de informare pentru părinți: siguranță rutieră în școli.

Suntem pe primul loc la numărul de decese din cauza accidentelor rutiere: 5 oameni mor pe zi … pierdem vieți, oameni, părinti, bunici, frati, surori, mame, copii. Vieți distruse din lipsă de educație.

_____

Proiectul Educație pentru viață inițiat de Alexisme.ro prin podcastul Cu Capul In nori, are  o serie de 7 episoade de unde veti afla cum si ce ar trebui să învețe copiii noștri la școală la materii precum: educatie financiară, educatie sexuală, nutritie,  prim ajutor, educatie rutiera, educatie ecologică si educatie juridica.

La ce vârstă și ce informații ar trebui să învețe copiii noștri ca să se poată adapta până la urmă pieții muncii care e mereu în schimbare, mai ales acum.

# Ep 1. Educație Nutrițională 

Oare ce materii ar trebui să învețe copiii noștri în secolul digital, pentru a se adapta la viața reală atunci când termină școală? Pentru că suntem realiști, școala NU îi pregătește pentru viață. Dar noi părinții? Ce facem în sensul acesta ? Ce îi învățăm, noi?

Educația trebuie să plece de acasă, și nu mă refer la proverbialii 7 ani de acasă, ci la informații despre bani,  despre primul ajutor, despre cum traversezi strada, despre educatie sexuală. Firește, informații adaptate la vârsta copilului.

Pot doar să sper că ceea ce a promis ministrul educatiei de acum si anume materia Educatie pentru Viață, chiar se va întâmpla peste 1 an, cel puțin. Că ai noștri copii vor afla lucruri interesante într-un mod eficient și mai ales plăcut.. prin joacă, interctiv, nu prin repetarea si memorarea unor opinii ale altora.

Aici, intervin ONG-urile care cunosc bine problemele societății și care caută mereu solutii.

______

Proiectul Educație pentru viată inițiat deAlexisme.roprin podcastul Cu capul in nori, are o serie de 7 episoade de unde veti afla cum si ce ar trebui să învețe copiii noștri la școală la materii precum: educatie financiară, educatie sexuală, nutritie,  prim ajutor, educatie rutiera, educatie ecologică si educatie juridica.

La ce vârstă și ce informații ar trebui să învețe copiii noștri ca să se poată adapta până la urmă pieții muncii care e mereu în schimbare, mai ales acum.

# În primul episod vorbim despre mâncare si educația nutrițională. Ce știu copiii noștri, cum îi putem obișnui să nu mai mănânce fast food, dulciuri si mai ales să nu mai mănânce haotic.

Fiecare dintre noi are un prieten, un părinte, o mătusă, o rudă apropiată, poate chiar și de vârstă, care refuză să se vaccineze, și care culmeam nu te-ai fi asteptat să reactioneze așa. Nu e extremist sau antivaccinist convins dar se teme. Cum ai gestionat discutia cu această pesoană dragă tie? I-ai spus că vrei să vă vedeti si trebuie să se vaccineze? I-ai spus că poate pleca în vacanță dacă se vaccinează, că dacă tu nu ai pătit nimic, nici ea nu va păți? Că studiile arată că vaccinurile sunt sigure, etc, astfel de argumente. De obicei in directia asta se duce discutia.  Cred că ne aflăm într-o situatie tip de relatie părinte copil, chiar dacă în acest caz rolurile s-au inversat, in care copiii, noi cei de 30 ani vrem să ne protejăm părinții care nu vor vaccinul, dar noi în sinea noastră credem că e mai bine pentru ei. Cum acceptam asta, fără să le zicem că noi avem dreptate si trebuie pur si simplu să facă cum vrem noi?  Ne-am certat mai ales in online cu prieteni, cu rude, carora nu le respectăm opiniile, fiecare vrea să se impună, pentru că el consideră că are dreptate ( vă recomand episodul 2 al podcastului CU capul In Nori pe aceasta tema, despre retelele de socializare. ) Ei bine, pentru că v-a plăcut atât de mult discuția de atunci, cu psihologul Nora Neghină, am rugat-o să continuăm de data asta in acest context. 

Episodul de azi o aduce mai aproape de inimile noastre pe Ioana Chicet – Macoveciuc, sau Printesa Urbana. Este un om atât de deschis.. ca o carte aș zice. Cu fiecare postare a ei pe Facebook ne mai deschide o fereastră către viata ei.

Sigur o cunoașteți mai ales dacă sunteți părinți. Scrie pe blogul ei printesa urbana.ro, publică muulte cărti pentru copii dar si pentru oameni mari, chiar si pt ne-părinți (cum îmi place mie să zic).

Este în top 5 ai autorilor români în vânzările Libris. Cea mai recentă carte pentru oameni mari se numeste Copilul tau, Parintii tai, Tusi este o carte foarte personală, in care și-a pus sufletul pe tavă pentru noi toți, pentru că Ioana crede cu tărie că experiența ei va ajuta și alte mame. Până la urmă suntem toți aceeași generație de copii crescuți altfel și care vor să fie părinți mai buni pentru copiii lor.

M-am gândit că ar fi interesant pentru cititorii cărtii și ascultătorii podcastului Cu capul in nori să afle procesul prin care trece un scriitor până când iese din tipar cartea.. poți fi cu capul in nori cand scrii o carte?

După un an în care ni s-a dat peste cap Universul personal, în care spațiul nostru nu a mai fost al nostru propriu-zis, ci împărțit cu partnerul de viață, muncă si copii, in care am acceptat multe îngrădiri și limitări, avem nevoie să ne luam înapoi viața pe care o știam.

Sau poate nu chiar aceeași viața, poate în pandemie am primit multe lecții bune, care ne-au făcut să reflectăm în interiorul nostru și să ne reinventăm să ne regândim viața: redesign your life, cum spune trainerul de dezvoltare personală și coach Cristina Oțel cu care stau azi de vorbă. 

Și fără pandemie am început să citim cărti de dezvoltare personală, să mergem la terapie... să avem grijă de ceea ce suntem acum și aici, in prezent.

Care este acel moment cheie în care îți spui: nu mai pot, am nevoie de o schimbare! Ce declanșează dorinta de schimbare si oare a fost mai acută în pandemie? Putem porni pe acest drum doar prin cărți de dezvoltare personală? Sau avem nevoie și de un coach?

Pe Cristina o poți asculta și în podcastul Pauza de Bine. 

În timp ce discuția momentului este dacă să ne vaccinăm sau nu împotriva Covid 19, gânditi-vă că a fost nevoie de voluntari mulți, zeci de mii,  pentru a se testa vaccinurile. Pentru ca noi și restul omenirii să ajungem în punctul in care să ne putem intrebarea: e sigur sau nu vaccinul ?

Vă propun să aflăm de la Iulia, o româncă stabilită în UK, cum este să îți iei inima in dinți și să intri în programul de testare a vaccinului.

Ea și soțul ei s-au înscris pe liste pentru a testa vaccinul celor de la Johnson & Johnson, care a fost aprobat de Agenţia americană pentru Medicamente. Autoritățile de la noi se așteaptă ca în aprilie să ajungă și în România doze ale acestui vaccin.

M-am bucurat când Iulia a acceptat să îmi povestească despre motivele pentru care ea și soțul au decis să riște mai mult decât ar face-o alții, in numele științei. Cu atât mai mult cu cât au un băiețel de 6 ani și sunt singuri într-o țară străină.

M-am mai întrebat ceva: dacă fiul lor e mândru de ei și dacă l-ar lăsa și pe copil să participe la teste.

Mâncarea în ziua de azi nu mai e necesitate. O găsim gata ambalată, gătită, semipreparată sau o comandăm direct. Astfel câștigăm timp prețios. În familiile ocupate non stop din  cauza prea multor mijloace de comunicare prin care suntem disponibili la orice oră din zi și noapte, se gătește. Mamele stau în bucătărie și coc pâine, și tot felul de mâncăruri de pe youtube.

Altele comandă mâncare gătită pentru că nu au timp și preferă să stea mai mult alături de copiii lor.

Vom face o scurtă călătorie în lumea gustului, mâncării și rețetelor, a ideei de gospodină în bucătărie, cu Adriana Sohodoleanu, lector la Fundația Calea Victoriei. Am vorbit si cu o mamă care și-a învins teama de drojdie. În timp ce ascultați acest episod puteți savura ceva delicios, lângă o cafea.

Ce ne îndeamnă să facem fapte bune? Vinovăție că avem prea mult și altii prea puțin? Milă? Sau doar vrem să facem oameni fericiți? Putem face asta doar cu un zâmbet, un telefon, o mângâiere, o atenție. Ne naștem buni sau devenim buni pe parcursul vieții? Ce ne influențează? Oare,doar baniisunt sigura monedă cu ajutorul căreia putem face fapte bune? 

Fiecare vrea să aibă dreptate pe rețelele de socializare, ne impunem punctul de vedere prin cyber bullying, ținem la convingerile noastre sau ne credem mai presus decât altii și aruncăm cuvinte dureroase fără să ne dăm seama.

Iar pandemia parcă a scos ce-i mai rău din noi: în general românul e multumit de nimic și critică orice. În special politica, religia și mai nou pandemia.

O discutie cu psihoterapeutul Nora Neghină, contributor la Pagina De Psihologie

Ți s-a întâmplat  să faci cunoștință cu cineva în ultima perioadă și să nu știi cum să te comporți? Ai vrut să întinzi mâna și apoi și ai retras-o? L-ai scanat din priviri pe cel din fața ta? Nu poartă bine masca și ți-e jenă să îi spui?

Cum ar trebui să ne comportăm în societate acum? Cum se adaptează bunele maniere?

Invitata mea de astăzi este Monica Neațu, istoric și lector la Fundatia Calea Victoriei, unde le povestește cursanților despre bunele maniere.