Când vorbim despre iubirea de sine, nu vorbim despre rolurile care ne-au ajutat să supraviețuim, ci despre cine suntem noi înainte să fi apărut toate aceste roluri și dincolo de ele. 

Cine suntem noi cu adevărat, nu cine credem că suntem și trebuie să fim ca să supraviețuim. 

De foarte multe ori, însă, chiar dacă înțelegem acest lucru, în lipsa clarității asupra a cine suntem, putem evalua acțiunile pe care le facem în beneficiul nostru ca fiind egoiste sau chiar acționa din egoism. 

Unde tragem linia între iubirea pentru sine și atașamentul față de ego și cum parcurgem distanța de la cine-am învățat că trebuie să fim pentru a supraviețui până la iubirea de sine care ne permite trăirea pe deplin? 

Descoperim toate acestea în episodul de astăzi, într-o conversație fascinantă alături de psihoterapeutul Cristina Trepcea.

În acest episod, discutăm cum să trecem de la presiunea perfecționismului și competitivității la o orientare sănătoasă către rezultate. 

De la o vârstă fragedă, suntem învățați să evităm greșelile și să ne comparăm cu ceilalți, ceea ce duce la stres cronic și o teamă constantă de eșec în viața adultă. Aceste tipare mentale ne influențează obiectivele și modul în care ne percepem valoarea personală.

Însă există o alternativă: orientarea către rezultate. Acest stil de a trăi pune accent pe satisfacția obținerii obiectivelor și rezolvarea problemelor fără presiunea de a fi cel mai bun. Valorificarea feedback-ului, stabilirea de obiective realiste și lucrul colaborativ devin esențiale pentru a atinge excelența personală. Învățăm cum să ne construim acest stil încă din copilărie, prin susținerea autonomiei și încurajarea învățării active.

Descoperim alături de Adrian Dinu cum să reconstruim acest stil și ca adulți, concentrându-ne pe îmbunătățirea personală și pe lucrurile care contează cu adevărat. Astfel, stima de sine devine o bază solidă pentru realizările noastre, eliberându-ne de constrângerile perfecționismului și competitivității.

Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.

Resurse:

1. Carol Dweck, Mindset

2. Cum ne influențează mindsetul traiectoria personală și profesională - https://youtu.be/YzM1skHr-5k?si=tE5RWSzTzhBfgo6q

3. The 85% rule for learning - https://www.nature.com/articles/s41467-019-12552-4

uzele ca pe o formă de lene.

Pauzele nu sunt o dovadă de slăbiciune, ci o necesitate biologică. Ele ne permit să ne regenerăm motivația, să ne menținem creativitatea și să ne consolidăm învățămintele din experiențele trăite. Însă societatea ne insuflă ideea că pauzele sunt ceva rău, instigând vinovăția în momentele de inactivitate.

Explorăm cum credințele greșite despre odihnă se instalează încă din copilărie și cum putem învăța să acceptăm nevoia de pauze ca parte a procesului de recuperare și revitalizare. Acceptarea momentelor de inactivitate ca parte esențială a vieții ne poate ajuta să evităm epuizarea și să ne păstrăm sănătatea fizică și mentală.

Într-o lume în care productivitatea este adesea măsurată în ore lucrate, Lisa Feldman Barrett propune o abordare nouă: bugetarea energetică. Spre deosebire de gestionarea timpului, acest concept se concentrează pe modul în care creierul alocă resursele energetice pentru a menține funcționarea optimă a corpului și a minții.

Creierul, care consumă aproximativ 20% din energia corpului, operează prin mecanisme de predicție și feedback pentru a aloca energia acolo unde este cel mai necesar. Astfel, gestionarea stresului, odihna adecvată și menținerea unui echilibru între activitățile solicitante și cele de rutină devin esențiale pentru bunăstarea noastră.

Acest episod oferă o privire în adâncime asupra modului în care putem prioritiza energia, nu timpul, și cum putem crea un stil de viață care să ne susțină sănătatea mentală și fizică. Descoperim strategiile și tacticile prin care putem naviga mai bine provocările cotidiene, optimizând consumul energetic și promovând un echilibru interior mai sănătos.

Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.

Resurse:

1.https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8493823/pdf/cer-06-21.pdf

2.https://www.affective-science.org/pubs/2017/barrett-tce-scan-2017.pdf

3.Lisa Feldman Barrett, How Emotions Are Made

Într-o lume care idolatrizează munca excesivă, tot mai mulți dintre noi devenim captivi ai cultului productivității. Acest episod explorează cum dorința de a fi mereu productiv ne poate acapara viața, transformând munca într-o obsesie care ne lasă puțin spațiu pentru bucurie și relaxare.

Eduard Ezeanu, psihoterapeut si coach, ne ajută să înțelegem cum convingerile distorsionate ne împing să muncim din ce în ce mai mult, în speranța că vom obține recunoaștere, succes și fericire. Descoperim cum societatea și influențele din jurul nostru contribuie la perpetuarea acestei mentalități dăunătoare.

În acest episod, discutăm despre diferența dintre productivitatea sănătoasă și cea nesănătoasă, și despre strategiile pe care le putem adopta pentru a ne elibera de presiunea constantă de a performa. Aflăm cum putem redefini valorile personale și cum putem redescoperi bucuria în activități care nu sunt legate de muncă, de la socializare și creativitate, la pur și simplu a savura un moment de relaxare.

Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.

Resurse:

1. Devon Price, Laziness Does Not Exist (carte, 2021)

2. Celeste Headlee, Do Nothing: How to Break Away from

3. Overworking, Overdoing, and Underliving (carte, 2020)

4. Nassim Taleb, Fooled by Randomness: The Hidden Role of Chance in Life and in the Markets (carte, 2005)

5. Albert Ellis, A Guide to Rational Living (carte, 1975)

6. Alex Hern, Will Elon Musk's 120-hour week stop us worshipping workaholism? (articol, 2018) https://www.theguardian.com/technology/2018/aug/23/elon-musk-120-hour-working-week-tesla

Într-o lume în care stresul face parte din rutina zilnică, cum putem să-l gestionăm eficient pentru a ne proteja sănătatea? În acest episod, explorăm diverse tipuri de stres — de la acut la cronic și chiar traumatic — și impactul lor asupra sănătății noastre fizice și mentale.

Descoperim cum stresul acut poate, paradoxal, să stimuleze sistemul imunitar și cum stresul cronic îl poate suprime, ducând la o varietate de probleme de sănătate, de la depresie la boli autoimune. Discutăm despre cum reacționează corpul nostru la stres și cum putem identifica linia de demarcație dintre stresul care ne mobilizează și cel care ne copleșește.

Resurse:

Resurse: 1. Rick Harrington, Stress, Health and Well-Being: Thriving in the 21st Century 2. Bruce Sherman McEwen 3. Andrew Huberman (Using Cortisol & Adrenaline to Boost Our Energy & Immune System Function) 4. What Happened To You by Bruce Perry and Oprah Winfrey

5. Teoria Polivagală, adaptată de Ruby Jo Walker from: Cheryl Sanders, Steve Hoskinson, Stephen Porges & Peter Levine

6. Segerstrom şi Miller (2004, p. 617) https://www.researchgate.net/publication/247293833_Psychological_stress_and_the_immune_system_a_meta-analytic_study_of_30_years_of_inquiry

7. T. B. Herbert, S. Cohen - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8416086/

8. E.P. Zorilla et al - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11566046/

În acest episod explorăm sursele motivației și felul în care creierul nostru gestionează echilibrul dintre evitarea durerii și căutarea plăcerii. Vom descoperi cum condiționările din copilărie și influențele sociale modelează alegerile pe care le facem și cum acestea ne pot împinge spre decizii defensive în viața personală și profesională.

Cu ajutorul unor exemple din viața reală și a unor perspective inovatoare din neuroștiință, înțelegem cum frica de eșec sau respingere ne poate epuiza energia vitală, împiedicându-ne să ne bucurăm de aspectele esențiale ale vieții. 

În același timp, discutăm despre cum putem transforma motivația de tip "away from" într-un catalizator pentru creștere personală și realizare. Discutăm cum să îți redirecționezi atenția și să îți folosești motivația pentru a-ți atinge obiectivele și pentru a trăi o viață cu adevărat împlinită.

Descoperă metode practice pentru a schimba focusul dinspre frică și apărare către curaj și explorare, și cum să cultivi o mentalitate orientată spre dezvoltare și împlinire.

Descoperă în acest episod fascinant cum experiențele din copilărie modelează sănătatea noastră mentală și fizică pe termen lung. Alături de Adi Dinu, psiholog și trainer în echipa Mind Architect, analizăm efectele traumatice ale experiențelor adverse din copilărie (ACEs) și cum acestea pot fi contrabalansate de experiențele pozitive (PCEs). 

Discutăm împreună studii care explorează legătura dintre adversitate și dezvoltarea cerebrală, descoperind cum un mediu de susținere și conectare poate transforma traumele copilăriei în puncte forte ale maturității. 

Ne uităm în profunzime la importanța relațiilor sănătoase timpurii și a sprijinului comunitar în construirea rezilienței emoționale, oferind perspective actuale despre ce contează cu adevărat în creșterea și dezvoltarea noilor născuți.

Resurse:

1. Felitti, et al., 1998: https://doi.org/10.1016/s0749-3797(98)00017-8 2. Chestionarul ACE folosit de guvernul din Oregon, in 2015: https://www.oregon.gov/oha/PH/HEALTHYPEOPLEFAMILIES/WIC/Documents/modules/aces-childhood-questionnaire.pdf 3. Robert Sapolsky - Behave 4. Sindromul bebelușului scuturat (Shaken baby syndrome) - https://www.mountsinai.org/health-library/injury/shaken-baby-syndrome#:~:text=Shaken%20baby%20syndrome%20is%20a%20severe%20form%20of%20head%20injury,severe%20brain%20damage%20or%20death 5. Kaua'I Longitudinal Study - rezilienta si experiente pozitive din copilarie - https://www.mccubbinresilience.org/kauai-longitudinal-study.html 6. Chestionarul PCE - Bethell, 2019: https://doi.org/10.1001/jamapediatrics.2019.3007 7. Bruce Perry & Oprah Winfrey - What happened to you 8. Meta-analiza privind impactul PCEs - Han & Dieujuste, 2023: https://doi.org/10.1016/j.chiabu.2023.106346 9. Studiul pe 3 generatii, despre transmiterea parentingului pozitiv- Schofield, Conger & Neppl, 2014: https://doi.org/10.1037/fam0000024

After almost 5 years of Mind Architect, we had the honour and privilege to host in our studio Dr. Gabor Maté, one of the people who inspired a lot of our work, for his first appearance on a Romanian podcast. Many people fell in love with Gabor Maté for his mind and ideas, but most of us actually started healing because he also opened his heart. Today we got to talk to the man behind the icon about the light and darkness that have always been part of his life. About his early childhood, teenage and adult experiences and all the things in him that needed and still need healing. Like us all, he’s still a work in progress. Gabor Maté told us the story of his childhood and teenage years, the difficulty of moving to Canada and the changes that brought in his relationship with his parents. He talked about his desire to become a physician as something he always knew he wanted to do. He wanted to relieve suffering. He also shared less well-known struggles, like how his ADD was a big obstacle in fulfilling his dream of becoming a medical doctor. When it comes to his writing career, he remembers a pacient of his, a Canadian poet, who told him „You will write when you have something to teach the world”. He had, so he did! As for his personal life, Gabor Maté shared about his life-long relationship with his wife Rae, whom he met when she was 18 and he was 22. He recalls how she saw both the light and the darkness in him and committed to dispel it. In his words, „she shouldn’t have done that, nobody should ever take dissipating someone else’s darkness as their job”. Discover what made their relationship last and how they managed to get through times in which it seemed like there was no hope left. During this one hour conversation, we look at the intersection between man, child, father, husband and the professional who later became one of the most influential voices on trauma, ADD and addiction, all of them subjects on which he shared his views with us. Join us in this journey. 0:00 Intro 0:06 Key moments 1:58 Introduction to Compassionate Inquiry România with Cristina Bâră 13:35 Introduction Dr. Gabor Maté 14:35 Gabor Maté as a child and teenager under the hungarian communist regime 17:50 Gabor Maté's relationship with sports and physical movement 18:48 Most important needs to have been met as a teenager and the relationship with his parents during that time 20:30 The impact of moving to Canada 22:00 The impact of dislocation caused by emigration and/or having parents absent 24:50 How can we better manage the needs of children with ADHD 28:23 About Scattered Minds (Minți Împrăștiate) 29:55 Schools need to change the way they support children with ADHD 31:55 Gabor Maté on vocation. Why he always knew he wanted to be a doctor 33:06 How ADHD made his becoming a doctor even harder 35:00 The red thread between Gabor Maté's professional roles 36:40 Gabor Maté on addiction ahd his own addiction to work 40:48 The work on his addiction, once aware of it 41:50 The story of the relationship with Rae, Gabor's wife 43:55 Similarities and differencies in the relationship 44:44 We marry people who carry the same level of trauma that we have 46:30 Men are looking for women who can mother them. What are the problems with that and how did that apply in Gabor's relationship with Rae 50:35 How did Gabor and Rae navigate the moment of contemplating divorce 52:15 1/2 people who get married get divorced. What helped them stay together 55:40 The opportunity to heal together with the partner 57:15 The most important moments in Gabor's healing process 59:10 Healing has to happen in the mind, the heart, the gut and the whole body 01:03:40 Gabor's relationship with money throughout his life and in his marriage 01:07:35 On Gabor and Daniel Maté's next book, Hello Again 1:10:00 On the impact of screens and Social Media on children's brain development and wellbeing 1:13:00 Closing thoughts. On Palestine and "Tales of the Hasidim" by Martin Buber

La 36 de ani, bogăția arată foarte diferit pentru mine de cum arăta la 20, la 25 și chiar la 30 de ani. 

La început de viață, e posibil să n-avem resurse materiale. Avem, însă, alte resurse: timp, sănătate, sperăm și conexiune. 

Din păcate, undeva pe drum, cel mai adesea în școală, începem să fim condiționați să depunem efort pentru relevanță profesională și statut în societate. 

În drumul către a deveni “bogați”, începem să sacrificăm resursele noastre imateriale. Ne trezim în viața adultă cu o motivație foarte puternică de a face bani și adesea lipsiți de timp, de energie, cu relații tranzacționale și cu sănătatea compromise. 

Am dedicat acest sezon din Mind Architect reconsiderării și actualizării conceptului de bogăție, în linie cu tot ce am învățat din primele 10 sezoane că înseamnă, de fapt asta. Hai să explorăm împreună cum arată arhitectura unei vieți cu adevărat bogate, construită pentru stare de bine și nu doar pentru productivitate și performanță.

Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.

Am trecut alături de voi printr-un sezon 10 profund, plin de lecții personale ale lui Paul și plin de împărtășiri primite din partea voastră. Vă mulțumim pentru el și suntem recunoscători să ne revedem într-un nou sezon, în care vom încerca să operaționalizăm conceptele discutate în Sezonul 10. Așadar, în această toamnă vorbim despre redefinirea bogăției pentru stare de bine, nu pentru siguranță și resurse materiale. Haideți să explorăm și să descoperim împreună cum ne readucem atenția asupra tuturor resurselor de care dispunem, cum ne facem management-ul energiei, dar și ce impact au avut experiențele anterioare asupra noastră și cum putem ieși din cultul productivității, odată ce am aderat la el, conștient sau nu.

Sezonul 10 de podcast se încheie cu singurul episod din Mind Architect pe care Paul l-a înregistrat singur.

La două zile după ziua lui de naștere, a pus în acest episod sumarizarea tuturor subiectelor discutate in Sezonul 10, dar si cea mai importantă conștientizare a primilor 36 de ani de viață.

Vă mulțumim că ne-ați fost alături în acest timp și vă invităm să ne rămâneți alături și astăzi, când vorbim despre iubire.

Pe tot parcursul sezonului 10 ne-am uitat în spatele cortinei și am văzut cum se simte epuizarea, care sunt convingerile și neputințele care ne pot ține departe de emoțiile noastre autentice și care sunt costurile personale și relaționale atunci când operăm dintr-un spațiu de supraviețuire. 

În penultimul episod al sezonului ne ajutăm de munca medicului și autorului Gabor Mate și ne uităm la care sunt trăsăturile de personalitate, sau tiparele de gândire care ne predispun la a ne pierde starea de bine, sănătatea psihică și emoțională și care contribuie până și la boală fizică. 

Explorăm când și cum le învățăm, ne uimim de faptul că ele sunt prezentate social drept altruism, profesionalism, a fi de succes și a fi diplomat și căutăm alternativele sănătoase la fiecare dintre aceste trăsături pe care le antrenăm inconștient generație de generație.

Într-o perioadă în care majoritatea părinților noștri aveau zero acces la educație psihoemoțională și chiar și informația disponibilă era de multe ori incompletă, iar alte ori de-a dreptul greșită, sunt șanse mari că mulți dintre noi am părăsit copilăria cu un bagaj, la conștientizarea și vindecarea căruia încă lucrăm. 

În prezent, suntem norocoși pentru că trăim într-o lume în care informația și educația psihologică și neuroștiințifică nu este doar disponibilă, dar pe cele mai multe teme este disponibilă în limba noastră maternă și gratuit. Acum avem în schimb altă provocare și anume că… volumul de informație poate să fie copleșitor și confuzant.  

Acceptând că nu există copilării perfecte și că indiferent câte știm, tot vom greși din când în când în creșterea copiilor noștrii, în acest episod explorăm care sunt cele 4 nevoi fundamentale alte tuturor copiilor. Adică pe ce merită se ne concentrăm cu adevărat în procesul de a fi părinți și ce face cu adevărat diferența în bine pentru un psihic în dezvoltare.

În acest al doilea episod despre nevoile fundamentale ale copiilor, ne uităm la cum se simte și de ce este esențială odihna completă pentru un copil și la de ce jocul liber și spontan contează mai mult decât memorarea și exersarea materiilor de la școală.

Găsești aici playlistul care a însoțit călătoria lui Paul din acest an - https://open.spotify.com/playlist/32AgipHILH0RwvCi3EfS1C?si=c92245aaadd54a59

Într-o perioadă în care majoritatea părinților noștrii aveau zero acces la educație psihoemoțională și chiar și informația disponibilă era de multe ori incompletă, iar alte ori de-a dreptul greșită, sunt șanse mari că mulți dintre noi am părăsit copilăria cu un bagaj, la conștientizarea și vindecarea căruia încă lucrăm. 

În prezent, suntem norocoși pentru că trăim într-o lume în care informația și educația psihologică și neuroștiințifică nu este doar disponibilă, dar pe cele mai multe teme este disponibilă în limba noastră maternă și gratuit. Acum avem, în schimb, altă provocare. Volumul de informație poate să fie copleșitor și confuzant.  

Acceptând că nu există copilării perfecte și că, indiferent câte știm, tot vom greși din când în când în creșterea copiilor noștri, în acest episod explorăm care sunt cele 4 nevoi fundamentale alte tuturor copiilor - adică pe ce merită se ne concentrăm cu adevărat în procesul de a fi părinți și ce face cu adevărat diferența în bine pentru un psihic în dezvoltare.

În acest prim episod despre nevoile fundamentale ale copiilor ne uităm la importanța siguranței psihice și emoționale, la ce înseamnă și cum se simte atașamentul securizant și la de ce este esențial ca un copil să învețe să simtă și să își trăiască toate emoțiile.

Găsești aici playlistul care a însoțit călătoria lui Paul din acest an - https://open.spotify.com/playlist/32AgipHILH0RwvCi3EfS1C?si=c92245aaadd54a59

Acesta este cel mai important și special episod pentru mine din toate cele 120 de episoade din primele 10 sezoane ale podcastului Mind Architect. Este episodul pe care mi-a fost cel mai greu să-l scriu, pe care l-am amânat cel mai mult și pe care l-am documentat cu lacrimi în ochi. 

Este un episod în care vă împărtășesc despre relația mea cu iubirea și compasiunea de sine. 

Când și cum învață copiii să le simtă, ce se întâmplă dacă nu o pot face și care sunt costurile și consecințele în viața adultă? Cum și de ce e posibil să ne fie mai ușor să fim blânzi și buni cu cei din jur decât cu noi înșine? Cât de mult contează primele zile pe pământ ale unui nou-născut și cât de contagioase sunt stările și emoțiile mamei? 

Acestea sunt câteva dintre lucrurile la care am reflectat la persoana întâi pe parcursul anului 2023 și concluziile mi-au venit în mod neașteptat, la mare, în Vama Veche, ascultând pe plajă o melodie a lui Elvis pe care am avut sentimentul că o aud pentru prima dată. 

Închei episodul în cel mai personal mod posibil și anume citindu-vă o intrare din jurnalul meu personal, scrisă la întoarcerea în București de la mare, o intrare care simt că mi-a relevat și clarificat o bună bucată din povestea de viață.

Găsești aici playlistul care a însoțit călătoria lui Paul din acest an - https://open.spotify.com/playlist/32AgipHILH0RwvCi3EfS1C?si=c92245aaadd54a59

Am vorbit în mai multe rânduri, atât în podcast, cât și în Mind Architect Premium, despre rolul corpului în viața noastră psihică și emoțională și despre faptul că distincția între minte și corp nu mai este nici actuală, nici corectă. 

În acest episod vă povestesc la persoana întâi ce a avut să-mi comunice propriul corp când mi-am luat timp și mi-am dat spațiu să îl observ, ascult și înțeleg. 

De la tunsoare, la postură, la rigiditatea lombară, de la felul în care merg, la hainele cu care am ales să mă îmbrac, de la grupele musculare antrenate consecvent, la cele mai neglijate, toate au fost mesaje pe care mi-aș fi dorit să le observ și integrez mai din timp, pentru că veneau de la cel mai sincer martor al experiențelor mele - cel care știe fără greș dacă ce și cum trăiesc îmi face bine sau nu.

Găsești aici playlistul care a însoțit călătoria lui Paul din acest an - https://open.spotify.com/playlist/32AgipHILH0RwvCi3EfS1C?si=c92245aaadd54a59

Iată-ne ajunși la jumătatea sezonului de revenire. Până aici v-am împărtășit despre nevoia anului de pauză, despre ce am descoperit când mi-am luat timp și spațiu să respir, despre întâlnirile cu furia, apoi cu neputința, cu pierderea și cu tristețea… și despre bagajul pe care îl purtam cu mine din vieți pe care nu l-am trăit eu. 

În acest episod vorbim despre o temă centrală a primilor mei 35 de ani și o temă cred eu relevantă pentru foarte mulți dintre noi… mai precis rolul și complexul Salvatorului. 

Când și cum am învățat că suntem responsabili pentru ce simt și cum se descurcă cei din jur? Cum și cât au contribuit desenele animate, filmele cu super-eroi și modelele din familie? 

De unde vine compulsia în a ajuta chiar și când nu ne este cerut în mod explicit ajutorul? Ce căutăm inconștient să obținem făcând asta, dar și ce pierdere și probleme le cauzăm celor pe care încercăm să-i salvăm?

Găsești aici playlistul care a însoțit călătoria lui Paul din acest an - https://open.spotify.com/playlist/32AgipHILH0RwvCi3EfS1C?si=c92245aaadd54a59

Pierdere, tristețe și doliu sunt parte inevitabilă din experiența de a fi în viață, dar prea puțini dintre noi suntem învățați sau susținuți în procesul de a le trăi și de a le face față.

Pentru mine, anul 2023 a venit cu cea mai puternică confruntare cu pierderea și cu tristețea din toată viața mea de până acum. În acest episod vă povestesc despre cum am trăit acest proces, cum l-am simțit, cât a durat și prin ce etape am trecut. 

Apoi, alături de Petronela Rotar, psihoterapeut și autor, ne uităm mai în profunzime la ce face tristețea pentru noi atunci când îi dăm voie să fie prezentă cu noi, de ce este parte indispensabilă a oricărui proces de doliu, iar apoi ne uităm și la ce fel de experiențe ne pot face să o reprimăm și să evităm să o trăim cu orice preț, cât și la ce punem în locul ei când tristețea nu ne este disponibilă.

Găsești aici playlistul care a însoțit călătoria lui Paul din acest an - https://open.spotify.com/playlist/32AgipHILH0RwvCi3EfS1C?si=c92245aaadd54a59

Dacă în ultimul episod v-am împărtășit despre emoția veșnic prezentă în primii mei 35 de ani, acum a venit rândul să vă împărtășesc despre emoția pe care am evitat-o cu cea mai mare încrâncenare în tot timpul ăsta, dar și ce am descoperit că se găsea dincolo de ea. 

Explorez relația mea cu pierderea și neputința alături de Petronela Rotar, psihoterapeut și autor, și vă împărtășesc ce am descoperit despre istoricul familiei mele într-un atelier de psihodramă. Nevoia de control foarte intensă, frica de a nu rămâne fără bani și preocuparea constantă legată de viitor, sunt doar câteva fragmente de istorie de viață pe care le-am purtat în mine, fără să fie de fapt ale mele. 

Vă invit să rămâneți alături de noi și să descoperim ce purtăm în interiorul nostru, din vieți pe care nu le-am trăit noi, dar și cum putem completa conștientizarea cu simțirea, ca sa ne eliberăm de bagaj.

Găsești aici playlistul care a însoțit călătoria lui Paul din acest an - https://open.spotify.com/playlist/32AgipHILH0RwvCi3EfS1C?si=c92245aaadd54a59

În al treilea episod al sezonului de revenire, vă povestesc despre relația mea cu cea mai prezentă emoție dificilă din viața mea, de când mă știu… și anume furia. 

De la mușcatul sau lovitul pernei în copilărie, la tonul ridicat sau lovitul obiectelor în viața adultă, împreuna cu Adela Moldovan, psiholog, psihoterapeut și autoare a cărții Față în față cu furia, vă povestesc ce am înțeles despre furia mea în anul de pauză. 

O să aflăm împreună de la Adela când și cum ne e mânia prietenă, cu ce ne servește dar și când ajunge să fie o emoție cu care acoperim sau camuflăm de fapt alte emoții, pierderi sau neputințe. Și, poate că cel mai important, cum putem învăța să distingem între mânia sănătoasă, autoprotectoare, în contrast cu mânia care pârjolește și ne afectează relațiile și sănătatea.

Găsești aici playlistul care a însoțit călătoria lui Paul din acest an - https://open.spotify.com/playlist/32AgipHILH0RwvCi3EfS1C?si=c92245aaadd54a59

În cel de-al doilea episod al sezonului de revenire, împărtășesc cu voi una dintre cele mai dificile conștientizări pe care le-am avut în primii 35 de ani de viață - confundarea iubirii cu aprecierea.

Un lucru în care se regăsesc nenumărați oameni cu care am vorbit despre asta, dar pe care foarte puțini dintre noi l-am conștientizat cu adevărat până acum.

Ne uităm la premii, la reușite și la recunoaștere, la anii de muncă de 12-14 ore pe zi, la sutele de zile de cursuri pe an, la munca din spatele podcastului Mind Architect și la resorturile interioare din care a venit energia necesară pentru a le realiza. Apoi, vă invit în spatele cortinei să vă arăt și care au fost costurile pe care am evitat ani de zile să le conștientizez, până când viața m-a obligat să o fac. 

Episodul acesta, la final nu are concluzii, pași sau unelte de urmat. Are, în schimb, întrebări și teme de reflecție, care, în opinia mea, valorează mult mai mult.

Găsești aici playlistul care a însoțit călătoria lui Paul din acest an - https://open.spotify.com/playlist/32AgipHILH0RwvCi3EfS1C?si=c92245aaadd54a59

În primul episod din sezonul 10 vă invit alături de mine într-o călătorie în timp, înapoi în 2022 pentru a vă arăta câteva cadre din spațiul meu interior de atunci și ce anume a condus la decizia de a lua un an de pauza, de reflecție și de vindecare. 

Vă împărtășesc la primă mână care au fost convingerile și reflexele emoționale care m-au împins către performanță și aparent succes, dar și cum arătau trăirile, motivațiile și evenimentele din culise. 

Vă voi dezvălui din experiență personală, dar și din ce au trăit colegii mei alături de mine, cum toată cunoașterea științifică din lume poate să nu ne mai servească atunci când nu mai avem energia psihică și emoțională să punem în practică, ce știm în teorie.

Găsești aici playlistul care a însoțit călătoria lui Paul din acest an - https://open.spotify.com/playlist/32AgipHILH0RwvCi3EfS1C?si=c92245aaadd54a59

Anul 2023 a fost cel în care Paul s-a oprit, s-a uitat la viața lui și la ritmul în care o trăia și a făcut alegerea unui an de pauză.

Un an în care vocea nu i-a mai apărut în episoadele Mind Architect și nici pe alte canale și în care a ales să se reîntoarcă spre sine, să descopere ce era de descoperit și să așeze ce era de așezat.

A fost un an de introspecție, de trăire și de începere a vindecării. Acum a venit momentul sezonului în care Paul revine și în care ne va împărtăși lecțiile pe care i le-a adus 2023. Suntem recunoscători dacă vei alege să ne fii alături în călătorie.

Frica de a vorbi în fața unui public este o frică foarte des întâlnită. Ce stă, însă, în spatele acestei temeri, ce alte emoții sunt prezente și cum se modifică lucrurile atunci când ne uităm la emoțiile care apar când e nevoie să ne arătăm pe noi în fața unei audiențe? 

De ce ne este, de fapt, teamă când ne expunem și ce ne face să evităm situațiile în care să experimentăm vizibilitatea? 

Vorbim în episodul de astăzi și ultimul al acestui sezon despre vizibilitate, curajul, dar și temerile din jurul subiectului și explorăm perspectiva unui TedX Trainer împreună cu Ioana Jongsma.

Ce se întâmplă într-un proces de coaching și de ce este important momentul în care hotărâm să începem o astfel de călătorie? 

Cum ne impactează mediul înconjurător și așteptările pe care percepem că acesta le are de la noi? Ce înseamnă “cultura lui a face mai mult” pentru procesele noastre de creștere și, mai ales, ce se întâmplă când ne dăm voie să ne jucăm? 

În acest ultim episod al mini-seriei, Dana ne împărtășește mai multe despre impactul coaching-ului asupra obiectivelor sale alături de Irina Costea, coach PCC, trainer și leader la CoachVille România.

Cât de diferite sunt poveștile a doi oameni care trăiesc experiențe împreună despre experiențele trăite? Cum se vede la partenerul de cuplu ceea ce trăiește în relație cu noi? 

Dar la copii? Ce văd fiii și fiicele în relația cu părinții lor și cum diferă de percepția părinților? 

În seria din acest sezon, Dorin a vorbit despre lucrul său la redefinirea rolului de tată și la îmbunătățirea relației cu fiul său tânăr adult, Dan. 

În acest episod special este momentul să auzim și povestea lui Dan și să fim martori la rolul vindecător pe care îl pot avea relațiile în viețile noastre.

Ce construim în noi atunci când simțim că trebuie ca vocea noastră să fie ridicată pentru a fi auzită? Cu cât consum de energie vine lupta dintre dorința de a ne face nevăzuți și nevoia de a fi vizibili? 

Cum se simte vizibilitatea când ea e mai puțin însoțită de frici și mai mult de entuziasmul exprimării de sine?

În acest ultim episod, Luciana ne povestește cum s-a transformat relația ei cu vizibilitatea și ce modificări a suferit dialogul ei interior. Cum a purtat conversații cu auto-compasiune în momentele dificile și cum s-a folosit de susținerea interioară și de a celor din jur în procesul ei. 

Vorbim despre lucruri care ne-au ieșit bine, dar și despre punctele unde mai avem de lucru și de obiective viitoare în ultimul episod al acestei mini-serii.

Aproape de finalul acestui sezon și înainte de a se bucura de vacanța de iarnă, Dana ne împărtășește cum a decurs lucrul cu obiectivul de a își regăsi echilibrul între muncă și relaxare. 

Cum a arătat relaxarea pentru ea în acest an? Ce inițiative a luat și ce efecte benefice a putut observa? Ce reacții de protecție și ce mecanisme au apărut în momentele de schimbare? 

Care sunt obiectivele viitoare și ce simte Dana că mai are nevoie să mai lucreze?

Pentru acest sezon, Dorin și-a propus să documenteze lucrul la relația cu fiul său, Dan, dar și schimbările care apar în cum își definește el însuși rolul de tată. 

Însoțit de un coach, dar și de ocaziile de a trăi noi experiențe împreună cu Dan, a avut conștientizări, a lucrat la credințele limitative, a descoperit noi întrebări și și-a setat obiective care la început nici măcar nu erau vizibile. 

Procesul continuă, căci transformările nu sunt nici liniare și cele mai multe dintre ele nu se întâmplă în 1-2 luni. Astăzi, Dorin ne povestește unde a ajuns pe parcursul documentării acestui sezon, dar și ce oportunități de creștere și schimbare își mai propune pentru viitor.

De ce să-ți spui tu părerile pe internet?

Cine și de ce ar vrea să asculte vocea ta? Sunt alți oameni mai capabili care să facă asta!

Sigur o să greșești ceva, n-ai cum să faci bine!

Toate acestea sunt gânduri care s-ar putea să ne treacă prin minte când apare frica de a ne face vizibili. S-ar putea să căutăm perfecțiune acolo unde ea nu e nici necesară, nici posibilă. S-ar putea să vedem greșelile ca fiind pericole ce vor aduce cu ele consecințe dezastruoase. 

Ce spune criticul interior când începem să ne arătăm? Ce frici apar, de ce gânduri și de ce emoții vin însoțite? Care sunt mecanismele de apărare care ies la suprafață, în încercarea de a ne proteja de o amenințare mult prea mare? 

Vorbim cu Luciana în cel de-al doilea episod din mini-seria ei despre toate momentele de îndoială, dar și despre progresele pe care le-a descoperit și construit în misiunea de a lucra la frica de a fi vizibil.

Cum ne arată relația de cuplu atunci când laptopul devine al treilea membru al acesteia? Ce ne facem când nu putem fi niciodată deconectați de la email, iar sarcinile de la job ne urmăresc și în masa din familie?

În acest sezon, Dana documentează procesul ei de reînvățare a bucuriei timpului liber și de răspuns la întrebarea “cine este Dana dacă nu muncește?”

Dacă în primul episod ne-am uitat la credințe și mecanisme care au împiedicat pasul acesta pentru o perioadă lungă de timp, astăzi este rândul progresului observat în ultimele săptămâni. 

Descoperim VaMu, propriul concept pentru mixul dintre vacanță și muncă și cum a funcționat el pentru Dorin și Dana. Descoperim ce înseamnă relaxarea pentru Dana și dacă învățarea e muncă sau vacanță. 

Stați alături de noi pentru a parcurge împreună acest proces și a ne uita atât la progrese, cât și la vechi mecanisme care continuă să apară în călătoria Danei.

Regretul că am pierdut timp important în relația cu o persoană extrem de importantă pentru noi, însoțit de sentimentul de vină că nu am făcut lucrurile mai bine. 

Speranța că avem, totuși, oportunitatea să reparăm parte din greșeli mai târziu. Mult efort, progrese, dar și mecanisme care continuă să se repete. 

Cât de mult putem rescrie relațiile cu oamenii importanți din jurul nostru ani mai târziu, ce pierdem dacă schimbăm, dar și ce câștigăm dacă rămânem pe loc?

În seria din acest sezon, Dorin parcurge acest proces în relația cu fiul său, Dan, și ne împărtășește cele mai importante învățăminte pe care și le ia el pe drumul către a clădi o relație mai bună și de a își redefini rolul de tată.

Ce se întâmplă dacă suntem văzuți? Cum devine una dintre principalele nevoi ale noastre ca oameni să se simtă precum una dintre cele mai mari amenințări?

Care sunt credințele din spatele fricii că s-ar putea ca cineva să se uite către noi și să ne observe? Ce experiențe anterioare ne-au arătat că dacă ținem capul plecat, sabia n-o să-l taie? Că dacă ne facem mici și suntem tăcuți, or să ne ocolească pericolele? 

În această mini-serie, Luciana vorbește despre teama de a te face vizibil, iar în acest prim episod povestește despre motivația de a porni în acest proces și ce a declanșat primii pași către a vorbi despre sine ca fiind un om care poate fi văzut.

Cum ne arată relația de cuplu atunci când laptopul devine al treilea membru al acesteia? Ce ne facem când nu putem fi niciodată deconectați de la email, iar sarcinile de la job ne urmăresc și în masa din familie? 

Ce se întâmplă când ajungem să încercăm să planificăm timp liber pe care nu îl avem sau când transformăm timpul liber în ocazii de a ne încărca cu și mai multă muncă? 

Pentru Dana, libertatea de a-și oferi timp liber și de a se bucura de acesta a devenit o povară dificil de gestionat și o temă foarte prezentă, care avea nevoie să își găsească spațiu în procesul ei de dezvoltare. 

În acest prim episod al mini-seriei vorbim despre momentul de conștientizare, lucrurile care au început să doară și modul în care Dana a început această călătorie.

Relația dintre copil și părinții acestuia este printre cele mai importante și marcante relații ale vieții lui. Pentru părinți, relația cu copiii este printre cele care produc cele mai multe transformări, dar și care aduc cele mai multe provocări. 

Cum se definește un părinte în relația cu copilul său? Cum e această definiție construită atunci când părintele are rol de tată? 

Cum ne impactează credințe precum “am pierdut deja primii ani din viața lui, e prea târziu să mai recuperez”, “eu trebuie să mă sacrific pentru familie” sau “dacă eu m-am descurcat singur când eram copil, poate și el să se descurce”? 

Ce ne poate motiva să începem să redefinim relația cu copiii noștri, chiar și la vârsta adultă? Cum ne descoperim filtrele cu care am operat până acum și care sunt instrumentele care să ne permită să le modificăm? 

În acest prim episod al mini-seriei lui, Dorin ne vorbește despre relația cu fiul său, Dan, despre cum a hotărât să înceapă un proces de recreare a relației dintre ei doi, dar și despre ce mecanisme defensive și credințe vechi care necesitau actualizări a descoperit în drumul său către schimbare.

În anul studiilor de caz și al poveștilor personale, după un sezon în care am împărtășit cu voi cele mai importante lecții pe care ni le-am luat în procesele noastre de dezvoltare, a venit momentul să intrăm pe teritorii noi și să exersăm lucruri necunoscute până acum. 

În acest sezon vorbim despre transformări. Transformări pe care le parcurgem și documentăm pe măsură ce înregistrăm și pe care le împărtășim cu voi împreună cu toate observațiile, trăirile, reușitele și piedicile pe care le descoperim pe parcurs. 

Haideți cu noi într-un sezon despre momente inițiale de motivație, conștientizări, progrese mici și mari, repetat tipare vechi, dar și obiective de creștere pentru viitor.

Deși ne naștem întregi, capabili de simțire, emoție, apoi cogniție și comportamente, undeva pe drum învățăm inconștient să curatorizăm părți din noi pentru a obține siguranță și apartenență. Iar astfel, sinele nostru devine fragmentat și începem inconștient să ne căutăm jumătatea în exterior, pentru a redeveni întregi. 

Ne petrecem mare parte din viață căutând în partenerul de cuplu părți din noi pe care le-am pierdut sau pe care am învățat să le suprimăm. Ne atrage ce lipsește în noi, dar nu de puține ori exact trăsăturile care ne-au atras inițial la partenerul de cuplu ajunge să ne amenințe. 

Cum arată sinele social în relații și cum ne ajută oglina partenerului de cuplu să ne reîntregim sinele, pentru a rămâne în parteneriat ca doi oameni întregi care se iubesc, nu ca două jumătăți care caută să se completeze?

Vorbim în acest episod cu Raluca Anton și Adela Moldovan, doctori în psihologie și psihoterapeuți despre reîntregirea sinelui și portretul iubirii pe care o căutăm cu toții.

“Ia mâna de acolo!” “Nu mai alerga” “Nu e voie să te îmbraci cu fustă așa scurtă, ce fetiță ești tu?” “Nu, băiețeii nu se îmbracă în roz!” “Nu mai plânge, ce-ai? Ești fetiță?” “Când eu vorbesc tu să taci!” “Cât stai sub acoperișul meu, faci cum îți spun” Sună cunoscut? Mesajele pe care le primim în mod repetat și în mod apăsat în copilărie instalează filtrele prin care ajungem să ne privim pe noi și pe cei din jur în viața adultă. Ne sculptează sinele și felul în care ne manifestăm în lume încă de la cele mai fragede vârste și rămân cu noi toată viața, fie că ne ajută, fie că nu. De la fetițe care învață să fie agreabile, docile și cuminți sau, din contră, războinice și răzvrătite, la băieței care înțeleg că trebuie să fie raționali, curajoși și, eventual, să bată cu pumnul în masă ca să obțină ce vor. De la deconectare de la corp, la trăit prea mult în minte și intelectualizarea tuturor emoțiilor pe care le experimentăm, toate acestea ne reduc energia vitală și ne lasă cu un sine ciuntit și curatorizat pentru a obține acceptare. Vorbim în acest episod cu Raluca Anton și Adela Moldovan, doctori în psihologie și psihoterapeuți,despre construirea sinelui social, a mesajelor care ne încurajează, dar și cele care ne fragmentează lumea interioară. Acest episod este publicat cu susținerea E.On România.

Suntem ființe în continuă dezvoltare, pe toată durata vieții noastre. Cât din această dezvoltare este reprezentată, însă, de învățare?

Se termină învățarea la finalul studiilor sau ea continuă până la finalul vieții? Avem nevoie de ghidajul altor persoane pentru a învăța sau ne putem stabili propriile obiective și conduce propriul proces?

Care sunt caracteristicile învățării autonome? Care sunt avantajele și dezavantajele ei și, mai ales, ce rol are ea în procesele noastre de dezvoltare și vindecare? 

Vorbim în acest episod cu Traian Brumă, fondator al Universității Alternative și un om care a călătorit în jurul lumii pentru a descoperi culturi diferite și cum învață oamenii în fiecare dintre ele. Alături de el decodificăm de ce învățarea autonomă este probabil cea mai importantă abilitate pentru viitor, dar și care sunt etapele pe care e util să le parcurgem pentru ca aceasta să fie sustenabilă.

Știm deja că experiențele din copilăria timpurie contează disproporționat de mult în viața noastră. Mulți dintre voi, cei care ascultați Mind Architect, treceți prin procese de cunoaștere de sine, dezvoltare personală și de rescriere a narativelor personale în viața adultă, iar acest lucru se întâmplă adesea fără susținerea sau implicarea părinților. 

Cum arată, însă, călătoriile de dezvoltare personală atunci când ele au loc, în paralel, pentru toți membrii familiei? Cum arată viața unui om care crește alături de părinți preocupați ei înșiși de propria vindecare?

Astăzi intrăm în culisele familiei Boabeș, alături de vocile cu care v-ați obișnuit deja, a lui Dorin și a Danei, dar și de vocea fiului lor, Daniel.

În procesele noastre de dezvoltare personală, avem adesea obiective care presupun o mai bună comunicare cu cei din jur. Fie că vorbim despre comunicarea publică sau de cea interpersonală, fie în context profesional, sau acasă, în cuplu sau cu familia, comunicarea este o abilitate care poate să facă toată diferența. În episodul de astăzi exemplificăm alături de Tudor Moțoc, trainer Mind Architect, format în metodologia PCM, cum ne ajută o bună înțelegere a personalității celor din jur să avem o mai bună comunicare cu ei. 

Ce stil de interacțiune preferă fiecare dintre cele șase paliere din arhitectura de personalitate a omului din fața noastră? E mai degrabă util să folosim un stil autocratic sau unul democratic? Ce beneficii, dar și ce dezavantaje ne aduce fiecare dintre ele? E mai degrabă util să oferim flexibilitate celor din jur sau e mai potrivit să oferim structură? 

Aflăm în episodul de astăzi de ce rețetele standard în comunicare nu funcționează și de ce, încă din anii 70, cercetarea ne-a arătat că personalizarea comunicării la interlocutorul din față este cea mai bună strategie pentru conexiune și bună înțelegere.

00:00-Introducere

02:30-Despre Tudor Moțoc

07:15-Exemple de aplicabilitate în viața de zi cu zi a PCM

14:20-Stilul autocratic

18:29-Stilul democratic

23:55-Stilul benevolent

28:08-Stilul laissez-faire

32:35-Concluzii

Adesea ne umplem calendarele cu activități, fie în jurul responsabilităților pe care le avem sau al oamenilor pe care ne dorim să îi includem în viața noastre. 

Facem planuri, împărțim ziua în multiple intervale orare, ne străduim să prioritizăm și facem asta de cele mai multe ori în minte. Cu toate acestea, ne lovim de momente în care pare că tot nu apucăm să facem tot ce ne-am propus. Ne rămân lucruri nefinalizate, le mutăm de pe o zi pe alta, ajungem să le facem cu rezultate slabe și ne simțim și epuizați în proces. 

Între toate aceste activități planificate, cum arată, însă, timpul necesar pentru ce e cu adevărat important pentru noi? Există oare timp neplanificat necesar lucrurilor care nu sunt în controlul nostru? Cum arată, de fapt, time managementul atunci când avem o mulțime de variabile pe care nu le putem controla? 

În acest episod, Dana ne spune propria poveste despre relația cu planificarea timpului și ne împărtășește cum a început ea să caute punctul de echilibru în propria sa busolă interioară.

Cu toții avem nevoi, fie că le putem identifica și suntem confortabili să le verbalizăm, fie că nu.

Fie că vorbim despre nevoia de recunoaștere a competențelor, importanța recunoașterii credințelor, nevoia de solitudine sau de nevoia să fim apreciați pentru cine suntem ca oameni, acestea toate sunt prezente în toți dintre noi în diferite doze. 

În acest episod, Dorin ne vorbește despre propriul parcurs în identificarea propriilor nevoi, iar Dana ne ajută să înțelegem cum se aliniază acestea cu nevoile ei pentru a crea atât o viață de cuplu mai armonioasă, dar și doi indivizi cu mai multă putere personală și resurse interne pentru viața din afara cuplului. 

Deși suntem ființe profund vulnerabile și facem parte din specia cu cea mai intensă și lungă dependență de îngrijitori, primim adesea invitația să nu arătăm vulnerabilitate pentru că asta înseamnă slăbiciune. 

Suntem lăudați când suntem puternici, când strângem din dinți, încurajați să nu fim triști și uneori stigmatizați când ne arătăm în momente de neputință. În fapt, avem nevoie de cei din jur, dar percepem pericol în a solicita sau accepta ajutorul lor. Suntem mai buni împreună, dar alegem să ne consumăm toată energia făcând singuri pentru că am învățat că singur e mai bine și mai în siguranță. Trăim câteva zeci de ani, dar ajungem să ne încărcăm cu responsabilitate și efort ca și cum am fi nemuritori. 

În acest episod, Luciana ne împărtășește propria poveste despre relația sa cu vulnerabilitatea și cum a învățat să se încreadă în oameni și să accepte mâna întinsă a celor din jur în momente de dificultate și neputință fără să simtă că aceasta va fi urmată și de consecințe negative.

Ai simțit vreodată ca vrei să comunici că ai nevoie de ceva, dar ți-a fost rușine să o verbalizezi? Ai auzit vreodată expresii precum “nu avem voie să ne comportăm așa, că e rusine”? Ce se întâmplă cu mintea unui om atunci când învață că exprimarea sinelui vine la pachet cu respingere și dezaprobare din partea celor din jur? Și care este rolul rușinii în incapacitatea noastră în a simți și exprima ce avem nevoie în viața adultă? 

În acest episod, Dana se deschide și ne împărtășește experiența ei cu emoția rușinii și cum a învățat, în timp, să fie asertivă în exprimarea nevoilor, chiar și în ciuda acestei trăiri.

Cum arată un lider bun? Este el întotdeauna constructiv și nu se confruntă cu situații în care propriile tipare defensive îi sunt piedică? 

Este un lider întotdeauna determinat și pregătit să pună în practică propria viziune sau e mai degrabă util să aibă și deschiderea către a asculta perspectivele celor din jur și să renunțe din când în când la viziunea sa pentru bunăstarea echipei?

Alegem să ne uităm și la natura umană a oamenilor care ne conduc, fie că o fac în organizații sau în afara acestora și să vorbim și despre tendințele defensive și cum lucrăm cu ele. 

În acest episod, Dorin ne prezintă propriul său parcurs de descoperire a tiparelor de gândire și modul în care a ales să lucreze la acestea pentru a le integra într-un mix care să îl transforme nu doar într-un bun conducător, dar și unul cu care oamenii își doresc să facă echipă.

Am învățat devreme că s-ar putea ca oamenii să nu mă iubească și chiar să nu mă accepte pentru cum sunt, însă cu siguranță nu mă pot ignora dacă sunt cel mai bun. 

Cât de mulți dintre voi au simțit sau gândit cel puțin o dată că valoarea personală sau iubirea pe care o primesc de la ceilalți este condiționată de cât de buni sau de competenți sunt? 

Ce se întâmplă în mintea unui om care a învățat să-și echivaleze valoarea personală cu cât de bine reușește să performeze și care sunt consecințele?

În episodul de astăzi, Luciana ne vorbește despre propria sa relație cu această credință și ne împărtășește lucrurile care au făcut parte din procesul său de a descoperi ce înseamnă, de fapt, valoarea lui “a fi”.

Ce fel de mesaj interiorizează despre sine un copil care este descris de cei din jur ca fiind nesociabil și coleric? Cum își poate gestiona acesta furia pe care o simte față de toate experiențele pe care le percepe ca fiind nedrepte?

Cum poate ajunge, în viața adultă, să trăiască explozii de furie chiar și pentru lucruri mici și, aparent, neimportante, și chiar și față de oameni pe care îi iubește?

Cum poate toată această furie să ne aducă în punctul în care să spunem “am obosit”?

În episodul de astăzi, Dana ne împărtășește propria sa experiență cu emoția furiei. Ne povestește despre cum și-a însușit această emoție ca fiind cea mai la îndemână, dar și despre cum a ajuns să ignore și reprime alte emoții în proces.

Descoperim, alături de ea, și ce a făcut în procesul său de reîmprietenire cu toată paleta de emoții, dar și cum a reușit să transforme furia din agresivitate în asertivitate.

Trăim într-o lume în care opțiunile pe care le avem la dispoziție când vine vorba de ales direcții profesionale par infinite. Cu toate astea, ne aflăm adesea în situația în care ne simțim blocați la locuri de muncă nesatisfăcătoare și în care nu mai vedem niciun viitor pentru noi.  Pentru Dorin, alegerile sau schimbările profesionale făcute de-a lungul timpului au reprezentat o parte integrată din procesul lui de dezvoltare personală. De la om de armată la specialist tehnic, la lider și, mai apoi, mentor, Dorin a trăit și parcurs o plajă largă de experiențe profesionale.  Pe toate, însă, le-a făcut cu excelul în față, tot timpul conștient de următorul său pas și de importanța acestuia în dezvoltarea sa.  Vorbim în acest episod despre cum s-a folosit Dorin de modelul TPVM (talente, pasiuni, valori și motivații) în deciziile sale de transformare sau schimbare profesională și descoperim tot efortul care a fost necesar pentru analiza minuțioasă a fiecăruia dintre elementele modelului.

Corpul nostru ne spune când simte lucruri. Dacă ne tăiem cu un cuțit în bucătărie, vom sângera și, cel mai probabil, vom simți usturime. Dacă ne împiedicăm de piciorul patului, ne va durea. Dacă facem sport, s-ar putea să simțim durere musculară, iar dacă stăm prea mult în fața ecranului într-o zi, e posibil să ne doară capul.

Conform definiției lui Daniel Siegel, mintea este un proces emergent, întrupat și relațional. Cu alte cuvinte, se dezvoltă permanent, în relație cu alți oameni și se manifestă în corp. Tot mai mulți specialiști din domenii care vizează sănătatea psihică ne atrag atenția asupra faptului că mintea și corpul nu sunt două entități distincte și sunt profund dependente una de cealaltă, reprezentând un tot. Cu toate acestea, de cele mai multe ori la medic adresăm doar durerea fizică, în timp ce în restul timpului ne lăsăm corpurile să existe pe pilot automat.

Cât suntem, de fapt, de conectați la corpurile noastre atunci când nu urlă de durere și cât ne pricepem în a folosi feedbackul și înțelepciunea lor în a lua decizii mai bune?

În acest episod Luciana ne împărtășește propriile experiențe cu construirea unei relații cu corpul, greșelile pe care le-a făcut, dar și cum încearcă să le corecteze și să trăiască mai conștient și întrupat.

După șapte sezoane de podcast în care am învățat, am descoperit și explorat concepte teoretice și am încercat să înțelegem cum ne funcționează mintea, a venit rândul unui sezon de împărtășire a experiențelor personale. Îl numim pe sezonul studiilor de caz, dar este mai mult decât atât. Este un sezon despre vulnerabilitate. Un sezon al împărtășirii de trăiri și evenimente personale privite prin filtrele conceptelor dezvoltate în Mind Architect, atât cu lucruri pe care le-am reușit, dar și cu dificultăți pe care le-am întâmpinat.

Un sezon în care sperăm să contribuim cu un strop de înțelepciune la valul de cunoaștere pe care l-am construit până acum.

Munca exclusiv de acasă sau munca exclusiv de la birou? La începutul lui 2020, cu toții am descoperit, într-un timp foarte scurt, atât avantajele, dar și neajunsurile lucrului de acasă.  Ne ajută acesta să avem mai mult timp liber, în lipsa timpului petrecut în trafic? Dar ce se întâmplă în mintea noastră când lucrăm din același spațiu în care petrecem timp cu familia? Ce impact are asupra relației de cuplu faptul că plecăm în fiecare zi la birou? Ce cred cei mici când suntem tot timpul acasă?   Limita între munca de acasă și munca de la sediul organizației a devenit mult mai flexibilă, așadar în episodul de astăzi explorăm împreună cu Bogdan Dușa, invitatul nostru special din partea Bosch, cum ne găsim mixul perfect pentru a ne păstra nivelul de satisfacție mai sus, atât acasă, cât și la birou.   

Resurse: 

1. Atomic Habits, James Clear, autor, carte, 2018  

2. Dissociating Empathy From Perspective-Taking: Evidence From Intra- and Inter-Individual Differences Research, Stietz et al., articol Frontiers in Psychiatry, 2019

Au trecut mai bine de trei ani de când am lansat primul episod Mind Architect. Dupa 7 sezoane și 98 de episoade de podcast am simțit să reflectăm la toată informația pe care am împărtășit-o cu voi, dar și la cum se împletesc și cum se diferențiază cunoașterea și înțelepciunea.

Cum se face că putem să citim o carte sau să vedem un film în momente diferite ale vieții și să înțelegem lucruri foarte diferite din ele? De ce ne e greu uneori să punem în practică lucruri pe care le cunoaștem și înțelegem bine și pe care ni le dorim? Care e diferența între a înțelege cum se simte tristețea, în contrast cu trăirea întrupată a unei pierderi importante?

În episodul final al sezonului controverselor reflectăm la aceste întrebări împreună și explorăm atât în teorie, cât și în practica echipei Mind Architect cum se împletesc cunoașterea și înțelepciunea în parcursul fiecăruia dintre noi către vieți mai conștiente și împlinite.

Ce înseamnă iubirea necondiționată a părinților față de propriii copii? Și este iubirea o resursă care te ajută să nu simți niciodată oboseală în primii ani ai celui mic?

Pot intra părinții în epuizare în efortul de a fi perfecți pentru copiii lor și, mai ales, este o astfel de abordare utilă pentru dezvoltarea celui mic?

Vorbim în acest episod cu Alina Pop, psihoterapeut cu specializare în burnout parental, care ne va povesti atât din practica de terapie, cât și din propria experiență, cum se poate simți, dar și ce putem face pentru a îl depăși.

Resurse:

1. Gender Differences in the Nature, Antecedents and Consequences of Parental Burnout, Isabelle Roskam, articol, 2020 - https://link.springer.com/article/10.1007/s11199-020-01121-5 

2. Depression, anxiety and guilt in burned out mothers of preschool and school-aged children, Sanchez Rodriguez, articol, 2019 - https://www.researchgate.net/publication/335238300_Depression_anxiety_and_guilt_in_burned_out_mothers_of_preschool_and_school-aged_children_Insight_from_a_cluster_analysis

3. A step forward in the conceptualization and measurement of parental burnout, Isabelle Roskam, articol, 2018 - https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2018.00758/full 

4. Can parental burnout directly or indirectly influence work outcomes, Thomas Rhys Evans, Isabelle Roskam, articol - https://www.burnoutparental.com/_files/ugd/5660ec_35e20db3ef444d9abd285190b5fb6b48.pdf 

5. Burnout in healthcare workers, Stefan De Hert, articol, 2020 - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7604257/ 

Testul de măsurare a burnoutului parental poate fi efectuat aici https://alina-pop.ro/chestionar-de-burnout-parental/

Pentru cei dintre voi care își doresc să ia legătura cu Alina Pop, ea poate fi contactată pe:

Site : https://alina-pop.ro

Pagina de Facebook : https://www.facebook.com/psihologalinapop

Pagina Instagram : https://instagram.com/psih.alinapop?igshid=YmMyMTA2M2Y=

Câte reguli ar trebui să stabilim pentru copii, pentru ca aceștia dobândească disciplină? Câtă libertate le oferim, astfel încât să învețe să fie autonomi?

Unde se termină influența atașamentului copilului față de părinte și unde începe explorarea propriei autenticității a celui mic?

Temele despre cum ne creștem copiii sunt, pe cât de importante, pe atât de controversate. Așadar, în episodul de astăzi vorbim cu Alexandra Irod, psihoterapeut, și cu Mihaela Plugărașu, instructor certificat de parenting prin conexiune, pentru a ne adăuga la tolba cu instrumente de parenting câteva care să ne ajute să integrăm mai bine conceptele de atașament și autenticitate.

Resurse:

1. Conscious Parenting of Your Toddler, Mihaela Plugărașu, autor și instructor certificat de parenting prin conexiune, carte, 2020

2. A More Beautiful Question, Warren Berger, autor, carte 2014

3. Curious, Ian Leslie, autor, carte, 2014

4. When the Body Says No, Gabor Mate, medic și psihoterapeut, carte, 2003

5. The Power of Showing Up, Tina Payne Bryson & Daniel Siegel, psihoterapeut și neurobiolog interpersonal, carte, 2020

6. Hold On to Your Kids, Gabor Mate & Gordon Neufeld, medic și psihoterapeut, psiholog, carte, 2004

Este sexualitatea un subiect rușinos sau una dintre cele mai naturale și necesar de discutat teme?

Indiferent de sex și gen, mulți dintre noi trăiesc multă rușine în jurul propriei sexualități. Ne simțim inconfortabil în fața provocării de a ne exprima nevoile sau dorințele și ne conformăm unei mulțimi de norme culturale care ne spun cât, cum, când și unde este acceptabil să fim ființe sexuale.

Cum facem, însă, să dezvoltăm o relație cu propria sexualitate care să contribuie la o viață mai împlinită și cu mai multă satisfacție? Vorbim astăzi cu Cristina Flueraș, psiholog și psihoterapeut și încercăm să găsim răspuns acestor întrebări și multor altora

Resurse:

1. Mating in Captivity, Esther Perel, psihoterapeut, carte, 2004

2. Rethinking Infidelity, Esther Perel, psihoterapeut, carte, 2017

3. Body to Body Intimacy, Stella Resnick, psiholog clinician, carte 2012

4. The Heart of Desire, Stella Resnick, psiholog clinician, carte, 2012

5. Beyond My Control, Nancy Friday, autor, carte, 2009

6. The Erotic Mind, Jack Morin, autor, 1996

Ce este coachingul și ce este psihoterapia? Sunt cele două procese interschimbabile, au acestea două utilități complet diferite, sau sunt complementare?

În România, încă ridicăm din sprânceană când auzim că cineva merge la terapie și asta poate produce rezistență și rezervă în cei care încă nu s-au angajat într-un astfel de proces.

Pe de alta parte, în mediul profesional și sportiv, coachingul este de ani de zile un instrument accesat de cei care vor să-și ducă potențialul și performanța la nivelul următor.

Discutăm în episodul de astăzi cu Veronica Brejan, coach și cofondator Neuromindfulness Institute și Carmen Sidon, coach și psihoterapeut în formare, pentru a afla ce poate face pentru noi coachingul și în ce contexte este recomandat mai degrabă un proces de psihoterapie.

Resurse:

1. Albert Ellis and Gloria - https://www.youtube.com/watch?v=nrZiHT7nFNg

2. Carl Rogers and Gloria - https://www.youtube.com/watch?v=ee1bU4XuUyg

3. Fritz Perls and Gloria - https://www.youtube.com/watch?v=it0j6FIxIog

În public speaking nu e bine să ai emoții. Audiența nu o să te respecte dacă arăți vulnerabilitate sau nu o să mai fie interesată de discurs dacă nu faci glume. Acestea sunt doar câteva dintre convingerile pe care le-am întâlnit pe parcursul anilor legate de vorbirea în public.

Cât de utile sunt, de fapt, emoțiile în public speaking și cum le folosim constructiv? Ce e de făcut și ce nu e de făcut atunci când suntem în fața unui public, pentru a îi capta atenția și a livra un discurs memorabil?

Explorăm toate aceste idei și demontăm mituri în episodul de astăzi, cu Ioana Jongsma, coach pentru speakerii TedX din mai multe țări și trainer de comunicare și abilități de prezentare.

Sunt Baby Boomerii depășiți de realitatea secolului 21? Sunt reprezentanții generației Z lipsiți de realism, înclinați către lipsă de respect pentru autoritate și leneși?

Ce este o generație, cum încadrăm diversele categorii de vârstă în generații și ce rol are acest concept în organizarea societății și în relațiile pe care le creăm acasă și la birou?

Vorbim în episodul de astăzi despre conflictul generațional, cum ia el naștere, dar și cum putem crea un pod relațional între diversele vârste care există concomitent în societate, cu Andrei Stupu, un invitat special cu expertiză în studii intergeneraționale, inteligență etică și valori umane.

Resurse:

1. Sticking Points, Haydn Shaw, autor, 2013, carte

2. Zconomy, Jason Dorsey, autor, 2020, carte

Sunt pastilele homeopate un bun instrument de a ne păstra sănătoși sau doar o minciună pe care o spunem corpului atunci când nu se simte bine?

Sunt guru oameni înțelepți, din ale căror învățăminte putem extrage informație importantă sau doar șarlatani care ne amăgesc cu discursuri bine exersate?

Putem manifesta energetic lucrurile pe care ni le dorim în viață sau este aceasta doar o cursă în care mintea noastră pică, în încercarea de a depune minimul de efort pentru a obține ce ne dorim?

Discutăm în episodul de astăzi cu Eduard Ezeanu despre dezvoltarea personală la intersecția dintre știință și pseudoștiință și încercăm să ne clarificăm ce informații sunt utile și care ne amăgesc și învățăm ce face știința să fie știință și cum o deosebim de tehnici sau abordări care intră în categoria pseudoștiinței.

Întrebările sunt menite să pornească furtuni cognitive, nu să le stingă. În procesul lor de explorare și înțelegere a lumii înconjurătoare, copiii pun întrebări, uneori, până la epuizarea părinților. Întrebările sunt combustibilul curiozității și mijlocul prin care explorăm lumea, dincolo de ce putem vedea sau atinge. Tot ele ne ajută să ne înțelegem mai bine și să-i cunoaștem mai în profunzime pe cei din jur.

De ce ne schimbăm, uneori, relația cu întrebările pe măsură ce înaintăm în vârstă și cum facem pentru a ne păstra curiozitatea și în viața adultă? Aflăm în episodul de astăzi și cum să adresăm întrebările potrivite, dar și cum să ne bucurăm de momentele în care acestea ne sunt adresate nouă.

Resurse:

1. Curious, Ian Leslie, autor, carte, 2014

2. A More Beautiful Question, Warren Berger, jurnalist, carte, 2014

3. Free to Learn, Peter Gray, profesor de psihologie, carte, 2013

Ai trăit vreodată o deturnare emoțională? Un moment în care ai simțit că tensiunea crește, ai simțit căldură în corp și te-ai înroșit? În care pumnii s-au încleștat, la fel și maxilarul și ai simțit tensiune și agitație în corp de la cortizol și adrenalină?

În conversațiile controversate, momentele de deturnare emoțională sunt punctul de turnură din în care șansele ca discuția să se poarte între doi oameni lucizi, cu Călărețul funcțional, scad drastic. De aceea, e foarte important ca, atunci când simțim semnele care anunță o deturnare emoțională, să avem la îndemână strategii de reglare emoțională, atât pe moment, cât și pe termen mediu și lung.

Care sunt cele mai importante dintre acestea și cum le putem folosi zilnic aflăm în episodul de astăzi cu Irina Costea, Neuromindfulness & Transformational Coach.

Resurse:

1. EMDR and Emotional Processing - Working with Severely Dysregulated Patients, Anabel Gonzalez, carte, 2020

2. The Polyvagal Theory, Stephen Porges, psihiatru, carte, 2011

Cu siguranță toți suntem familiarizați cu pozițiile pro și contra în dezbatere. Toți am făcut măcar o dată în viață o listă de argumente pro și contra pentru a ne ajuta să luăm o decizie și probabil că am fost și în situația de a ne afla în tabăra pro sau contra a unui subiect de discuție controversat.

Păstrăm banii la comun sau ne ținem veniturile și cheltuielile separate în relația de cuplu? Definim prin constituție familia ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie sau oferim libertatea fiecărei familii să își creeze propria definiție? Permitem avortul sau abordăm o atitudine anti-avort?

Toate acestea sunt conversații dificile, controversate și care, de cele mai multe ori, sfârșesc în conflict.

Astăzi învățăm de la Emi Beteringhe, Președinte al Asociației Române pentru Dezbateri și Oratorie, cum să folosim principii din dezbatere în conversațiile din viața de zi cu zi, astfel încât să ne creștem șansele de a asculta și argumentele părții opuse nouă și de a purta conversații dificile într-o manieră mai empatică și mai constructivă.

Dacă îți dorești să susții proiectul ARDOR și mișcarea de dezbatere în România, o poți face pe pagina ARDOR aici - https://bit.ly/3fppwiJ

Iar dacă ai în viața ta copii care crezi că s-ar bucura sau ar beneficia de pe urma dezbaterilor, poți afla mai multe despre proiectul Debatex aici - https://bit.ly/3xSuE52

Te-ai confruntat, în anii de pandemie, cu discuții cu prieteni apropiați sau membri ai familiei, în care, inevitabil, ați ajuns la conflict din cauza credințelor legate de vaccin sau de existența virusului?

Ai avut vreodată un conflict cu o persoană din viața ta pe subiecte precum apartenență politică sau religioasă?

Subiectele în legătură cu care am dezvoltat credințe și afinități emoționale puternice au tendința să ne aducă în situații de conflict. Ce putem face, însă, pentru a transforma conflictul într-o oportunitate de învățare și conexiune și ce rol joacă gândirea critică în acest demers?

Vorbim astăzi împreună cu Radu Atanasiu, profesor de gândire critică la Bucharest International School of Management și învățăm despre cum folosim gândirea critică acasă și la birou, pentru a purta cât mai multe discuții dificile ca de la călăreț la călăreț.

După aproape 3 ani de Mind Architect, am ajuns la cel de-al șaptelea sezon de podcast. Îl începem prin a vă mulțumi vouă, tuturor celor care faceți parte din comunitatea Mind Architect și care ne alimentați cu energie pentru a continua ce ne-am propus. 

Avem multe vești și în acest sezon, inclusiv noutăți despre conversațiile din noul studio de înregistrări, așa că vă invităm să rămâneți cu noi pe durata acestui episod. 

Conversațiile dificile sau conflictele pot apărea chiar și în relații cu oamenii cei mai apropiați nouă, așa că vă pregătim un sezon despre controverse. Învățăm împreună cum le gestionăm mai bine și cum ne asigurăm că ne păstrăm sănătoase relațiile cu cei din jur.

Lumea în care trăim este în continuă schimbare și cere constant de la noi să ne adaptăm - la noile ei reguli, la noile tehnologii, la noi forme de a lucra, la noi roluri, iar lista poate continua.  Organizațiile nu fac, nici ele, excepție atunci când vorbim despre schimbare, adaptare și importanța învățării continue pentru a continua să își desfășoare  cu succes activitățile.   

Așadar, în acest episod povestim cu Paula Avram, Senior Trainer și Coach în cadrul Bosch Service Solutions Timișoara și un om foarte implicat în procesele de transformare digitală și nu numai ale organizației din care face parte. Încercăm să aflăm de la ea care sunt provocările pe care le întâmpină, dar și ce soluții a dezvoltat organizația pentru a face schimbările mai ușor de parcurs.

Se spune că rănile create într-o relație se pot vindeca doar într-o relație. Cât e de adevărat acest lucru și ce pot face grupurile pentru noi în procesele de vindecare?

Vorbim în acest episod cu Petronela Rotar, un om care ne împărtășește experiențele sale despre vindecare cu ajutorul grupului, dar și despre cum le poți accesa și tu.

Tot acest sezon a fost dedicat emoțiilor și importanței lor în viața de zi cu zi. În viața de cuplu, de familie, în relație cu cei mici sau chiar cu noi înșine.

Cum arată, însă, emoțiile atunci când vorbim despre viața la birou? Cât sunt ele de încurajate și ce ne împiedică să le exprimăm sau metabolizăm atunci când cel în relație cu care simțim o emoție este superiorul ierarhic sau un coleg?

Vorbim astăzi cu Roxana Hidan, Director General Adjunct al Diviziei de Afaceri OTP Bank România, pentru a afla cum se văd emoțiile chiar din interiorul organizației.

Ai avut vreodată dificultăți în a simți o emoție sau ai observat pe cineva drag care trăiește asta? 

Îți sunt familiare expresiile nu mai plange, nu ai de ce sa fii supărat și nu-ți fie frică?

Cum crezi că arată relația noastră cu emoțiile dificile, în România? 

Spre finalul acestui sezon, vorbim în episodul special de astăzi cu Ioana Ursu, psiholog clinician și psihoterapeut CBT în formare, despre nivelul de alfabetizare emoțională la români.

Resurse:

1. Emotional Intelligence and the Tendency to Use Dysfunctional Cognitive Schemas, Odette Dimitrescu, Mihaela Negrescu, 2015, articol - https://doi.org/10.1016/j.sbspro.2015.03.056

2. Differences in Empathic Concern and Perspective Across 63 Countries, 2016, articol - https://doi.org/10.1177/0022022116673910

3. Cross-cultural Perspectives on the Role of Empathy During COVID-19. Sustainability, 2021, articol - https://doi.org/10.3390/su13137431

4. Cercetare World Giving Index, studiu, 2021 - https://www.cafonline.org/docs/default-source/about-us-research/cafworldgivingindex2021_report_web2_100621.pdf

2. Emotional Intelligence, Daniel Goleman, psiholog și jurnalist științific, carte, 1995

Contact Ioana Ursu: https://www.facebook.com/Psiholog-Ioana-Ursu-110867054895013/?ti=as

Dacă episodul trecut am vorbit despre recunoștință, astăzi ne concentrăm atenția pe cei din jur și vorbim despre apreciere.

De câte ori ai simțit să îi spui cuiva din viața ta, fie acasă, fie la birou, cât de multă apreciere simți pentru acea persoană? Ca ti-a placut cum a gandit sau cum s-a purtat intr-o situatie. Dar invers, de câte ori ai primit cuvinte de laudă sau apreciere de la colegi, șefi, prieteni sau parteneri de viață?

Cum s-a simțit atunci când ai oferit apreciere, dar și când ai primit-o?

In acest episod descoperim neurobiologia si psihologia mobilizate de oferirea si primirea de apreciere si invatam cum un multumesc sincer, poate sa fie combustibil motivational pentru cei din jur.

Resurse:

1. Counting Blessings Versus Burdens: An experimental investigation of gratitude and subjective well being in daily life, Journal of Personality and Social Psychology, studiu, 2003

2. Effects of gratitude meditation on neural network functional connectivity and brain-heart coupling, articol, 2017 - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5506019/

Când te trezești dimineața, care e ritualul tău? Simți adesea, la început de zi, în momentele de liniște sau de conectare cu cineva apropiat, că ești recunoscător pentru acel moment sau pentru acea persoană?

Cercetarea confirmă că practicarea zilnică a recunoștinței duce la o perspectivă mai optimistă asupra vieții, comportamente prosociale și chiar și la o mai bună stare de sănătate sau calitate a somnului. Așadar, în episodul de astăzi, cu recunoștință pentru voi toți cei care ne ascultați, vom vorbi despre… recunoștință.

Resurse:

1. Counting Blessings Versus Burdens: An experimental investigation of gratitude and subjective well being in daily life, Journal of Personality and Social Psychology, studiu, 2003

2. Effects of gratitude meditation on neural network functional connectivity and brain-heart coupling, articol, 2017 - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5506019/

Ți s-a întâmplat vreodată în conflicte, să simți furia în corp, să-ți crească pulsul, să simți că fierbi și că te încordezi, dar să ții totul în tine? Dar să simți că explodezi la cel mai mic declanșator și că nu te poți stăpâni?

Nemetabolizată sănătos, furia poate fi o emoție care rănește oamenii la care ținem cel mai mult și rupe sau erodează relații. Pe de altă parte, dacă o reprimăm și nu o eliberăm niciodată, ne simțim epuizați și poate duce chiar la afecțiuni fizice.

Așadar, în acest episod descoperim ce este furia, cum am învățat să o trăim și gestionăm în copilărie, dar și ce putem face în viața adultă pentru a reuși să facem din ea aliat și nu inamic.

Resurse:

1. Behave, Robert Sapolsky, neurobiolog și autor, 2017, carte

2. When the Body Says No, Gabor Mate, medic, 2003, carte

3. Affective Neuroscience, Jaak Panksepp, neurocercetător, 1998, carte

Ți s-a întâmplat vreodată să te simți încărcat mental și agitat fizic, chiar și în momente de pauză sau relaxare? Sau să simți că, deși nu observi niciun pericol în zonă, parcă nu poți să te liniștești și trăiești alertă și vigilență permanente?

Am discutat într-un episod trecut despre frică și diferența dintre ea și anxietate. Unde se termină, așadar, frica, și unde începe anxietatea? Ce rol are anxietatea și de ce o trăim dar, mai ales, cum o putem înțelege și gestiona?

Vorbim în acest episod cu Alexandra Irod despre anxietate, cum se simte și de ce și deschidem ușile către drumul spre vindecare.

De câte ori ai simțit că ai pierdut ceva important și ai fi vrut să spui “sunt trist”, dar ai ales, în schimb, să te înfurii și să ridici vocea sau pur și simplu să pleci de lângă persoana sau din situația care te întrista? Știai că exploziile de furie în situațiile care te confruntă cu pierderi pot masca emoția autentică și te pot ține blocat în bucle defensive?

Descoperim în acest episod cum învățăm tristețea, ce se întâmplă dacă nu știm să o trăim autentic, dar și de ce, chiar dacă dificilă și neplăcută, este o emoție pe care e esențial să învățăm să o simțim.

Resurse:

1. Good Reasons for Bad Feelings: Insights from the Frontier of Evolutionary Psychiatry, medic, 2019, carte

2. The Depths: The Evolutionary Origin of The Depression Epidemic, Jonathan Rottenberg, profesor de psihologie, 2014, carte

3. Happy or Sad: The Chemistry Behind Depression, Dolores Garcia-Arocena, PhD în Biologie Moleculară și Celulară, 2015, articol - https://www.jax.org/news-and-insights/jax-blog/2015/december/happy-or-sad-the-chemistry-behind-depression

4. The Chemistry of Depression, 2021, articol - https://www.verywellmind.com/the-chemistry-of-depression-1065137

5. How The Brain Processes Emotions, Heidi Moawad, medic, 2017, articol - https://www.neurologylive.com/view/how-brain-processes-emotions

6. Where In The Brain Is Depression, 2013, articol - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3619732/

Ce trăiești atunci când simți că ți-e frică, ce generează această emoție în tine și, mai ales, ce faci cu frica atunci când apare?

Deși este o emoție dificilă, uneori reprimata, alteori sufocant de intensă și care ne poate duce la comportamente pe care apoi le regretăm, în acest episod vom încerca să înțelegem de ce este de încurajat să ne împrietenim cu frica noastră și cum o putem gestiona cel mai bine, atât acasă cât și la birou.

Resurse:

1. How to Control Your Anxiety Before it Controls You, Albert Ellis, Psiholog și Psihoterapeut, 1997, carte

2. The Biology of Fear and Anxiety Related Behaviours, Thierry Steimer, PhD, 2002, articol - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3181681/

3. Neurobiology of Fear and Specific Phobias, Rene Garcia, 2017, articol - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5580526/

4. Stress, Health and Wellbeing, Rick Harrington, psiholog, 2012, carte

De câte ori ai fost în situații în care să simți rușine? Poate a fost ceva ce ai făcut sau o întâmplare care te-a pus într-un context inconfortabil. Poate au fost situații în care ai simțit că nu ești suficient de bun, suficient de atrăgător, suficient de pregătit, suficient de competent, sau poate pur și simplu... suficient.

Vorbim în acest episod cu Alexandra Irod Olteanu despre una dintre cele mai rezistente emoții dificile și una dintre cele care se învață cel mai devreme, rușinea. Descoperim cum o învățăm și ce fel de mesaje primite de la cei din jur conturează felul în care ne uităm la rușine în viața adultă, dar și ce putem face dacă o trăim.

Resurse:

1. Why Therapy Works, Louis Cozolino, psiholog și profesor de psihologie, 2015, carte

2. The Voice of Shame - Silence and Connection in Psychotherapy, Robert G. Lee și Gordon Wheeler, psihoterapeut și psiholog clinician, 1996, carte

Pentru o bună perioadă de timp, am evaluat inteligența celor din jur prin măsurarea IQului și ne-am oferit unii altora apreciere luând în calcul coeficientul de inteligență.

Totuși, într-o lume a sarcinilor îndeplinite rapid și în volume mari, liderii cei mai apreciați sunt din ce în ce mai mult aceia care manifestă empatie, compasiune și grijă pentru bunăstarea celor din jur.

Așadar, în episodul de astăzi vorbim despre inteligență emoțională, ce este ea și cum o putem folosi atât în relația cu noi înșine, cât și cu cei din jur, pentru a trăi o viață mai aliniată cu noi înșine și cu mai multă atenție la propria bunăstare.

Resurse:

1. The Social Neuroscience of Emotional Intelligence, Tania Singer (Psiholog și Neurocercetător) & Clau Lamm (Profesor Universitar , conducător al Dep. de Neuroștiință Socială și Afectivă la Univ. din Viena), 2009, articol - https://greatergood.berkeley.edu/images/uploads/Singer_2009.pdf

2. Emotional Intelligence - Why It Can Matter More Than IQ, Daniel Goleman, autor științific, carte, 1995

3. Working with Emotional Intelligence, Daniel Goleman, autor științific, carte, 1998

4. The Emotional Life of Your Brain, Richard Davidson, Profesor de Psihologie și Psihiatrie, carte, 2012

După mai bine de doi ani de la lansare, am ajuns la cel de-al șaselea sezon de podcast. Îl începem prin a vă mulțumi vouă, tuturor celor care faceți parte din comunitatea Mind Architect și care ne alimentați cu energie pentru a continua ce ne-am propus.

Avem multe vești și în acest sezon, inclusiv noi funcționalități pentru abonații MindArchitect.ro, așa că vă invităm să rămâneți cu noi pe durata acestui episod. Va pregătim o primăvară despre emoții, tema centrală a noului sezon de podcast, dar și despre alte surprize pe care le avem în plan anul ăsta.

Suflete pereche, persoană potrivită, făcuți unul pentru celălalt. Comedii romantice și povești cu prinți și prințese, toate ne învață că iubirea presupune găsirea unei persoane menite nouă, cu care putem trăi fericiți până la adânci bătrâneți.

Cum apare, de fapt, sentimentul de îndrăgostire și ce se întâmplă în mintea noastră când avem fluturi în stomac?

Vorbim în episodul de astăzi despre îndrăgostire, despre parteneri de care ne-am îndrăgostit, dar și despre cum are loc ruperea vrăjii și cum putem ajunge să ne întrebăm ce am văzut noi oare extraordinar la persoană aia, că nu-i nimic ieșit din comun acolo.

Iar dacă îți place acest episod, fii cu ochii pe canalul de YouTube Fain & Simplu, căci Mihai Morar, Paul și Alexandra au purtat și o conversație despre îndrăgostire și relații de cuplu - https://youtu.be/2OgYTp15yz8

Resurse:

1. When Men Behave Badly, David Buss, psiholog evoluționist, 2021, carte

2. Neurobiology of We, Daniel Siegel, 1999, carte

3. Why Therapy Works, Louis Cozolino, psiholog, 2015, carte 

Ultimii doi ani au adus cu ei o serie de schimbări în viețile profesionale ale multora dintre noi. Fie că doar am trecut de la prezența fizică la birou la munca de acasă, am simțit nevoia sa ne mutăm într-o organizație diferită sau chiar să facem o schimbare a direcției, șansele sunt că viața noastră profesională a trecut prin niște modificări.

În acest context, vorbim astăzi cu Mihai Zânt și Veronica Brejan, doi oameni de la care ne dorim să înțelegem mai bine cum putem crește în carieră, ce ne motivează schimbările, dar și ce le blochează atunci când nu reușim să le facem. Este nevoie să îndeplinim anumite condiții pentru a ne asigura că e momentul potrivit pentru schimbare sau e mai degrabă de dorit să acționăm și să clarificăm detaliile pe parcurs?

Despre toate acestea și multe altele, într-o conversație care sperăm să schimbe perspectiva despre schimbările profesionale.

Într-o lume în care facem lucrurile din ce în ce mai mult și mai repede, uneori poate părea mai important să îndeplinim taskul decât să avem grijă la bunăstarea celui de lângă noi sau a relației, mai ales în viață profesională.  

Cât de important este, însă, pentru un bun lider, să acorde atenție nivelului de satisfacție sau calității relațiilor cu ceilalți oameni din organizație? Mai ales, cum arată energia feminină și cea masculină în business și ce putem lua din fiecare dintre ele pentru a construi portretul unui lider eficace?  

În acest context, vorbim astăzi cu Mara Cristea, vicepreședinte OTP Bank, despre oportunitățile și dificultățile energiei feminine în organizații și despre Girl Power, un program de mentorat pentru femei care intenționează să ofere din experiență și învățămintele unor femei în poziții de lidership pentru a se dezvoltă în lideri mai echilibrați.

Resurse:

1. Sex differences in human neonatal social perception, Jennifer Connellana, Simon Baron-Cohena, Sally Wheelwrighta, Anna Batkia, Jag Ahluwalia, Dep de Psihologie și Psihiatrie Experimentală, Centrul de Cercetare Autism, Universitatea Cambridge, studiu, 2000

2. Behavioral Gender Differencies in the Neonatal Period According to the Brazelton Scale, E Boatella-Costa, C Costas-Moragas, F Botet-Mussons, A Fornieles-Deu, M L De Caceres-Zurita, articol, 2007

3. Experience Independent sex differences in newborn macaques: Females are more social than males, Elizabeth A Simpson, Ylenia Nicolini, Melissa Shetler, Stephen J Suomi, Pier F Ferrari, Annika Paukner, articol, 2016

4. Lost Connections, Johann Hari, scriitor, carte, 2018

Poți să ajungi de la un venit de 800 euro pe lună la statutul de milionar? Iar dacă răspunsul este da, cum faci asta și care sunt calitățile pe care e nevoie să le cultivi la tine?

Care sunt învățămintele pe care le putem lua de la un om cu o astfel de reușită și ce dificultăți se ascund în spatele unui stil de viață pe care l-am putea privi ca lipsit de griji din exterior?

Discutăm în episodul de astăzi despre toate acestea cu Alex Hudițan, un om de la care credem că putem învăța și un om care ne arată cum se vede viața după multiple transformări.

Pentru toți cei care își doresc să afle mai multe despre el sau să ia legătura cu el, Alex poate fi găsit la următoarele linkuri: 

Facebook - https://www.facebook.com/huditan

Instagram - https://www.instagram.com/huditan/

Step Up Amazonienii - https://www.instagram.com/amazonienii_stepup/

Reset Normal - https://www.instagram.com/resetnormal/

Nu contează ce trăiești, contează ce-nțelegi din ce trăiești. O frază pe care am folosit-o adesea în episoadele Mind Architect și în care credem cu tărie.  Ia, de exemplu, povestea a doi copii care au avut un context de viață similar - amândoi au avut părinți absenți emoțional, pentru că munceau prea mult și nu aveau destul timp sau pur și simplu pentru că aveau dificultăți în a exprima emoții.  În viața adultă, unul dintre copii are o viață personală în care este vulnerabil cu cei din jur, exprimă emoții și crede că exprimarea emoțiilor este un lucru benefic. În contrast, celălalt evită să exprime emoții și crede că vulnerabilitatea e semn de slăbiciune, iar lucrurile se rezolvă cel mai bine de unul singur.  Deși cei doi au trăit experiențe similare, poveștile pe care și le-au spus despre acestea au fost diferite, așadar la fel a fost și rezultatul din viața adultă.  Vorbim în episodul de astăzi despre Narativul personal, iar, pentru a exemplifica acest concept, vom folosi ca studiu de caz chiar narativul unuia dintre membrii echipei Mind Architect.

Te-ai confruntat vreodată cu frustrarea că, deși lucrezi la o problemă de foarte multă vreme, aceasta tot continuă să reapară sub diverse forme? Că, deși ai trecut peste un conflict important cu partenerul de viață și credeați că ați depășit momentul, periodic tot continuați să vă certați din același motiv?

Momentele sau temele dificile din viața noastră par să fie recurente. Este acesta un semn că suntem blocați sau nu facem progres? Este dezvoltarea personală un proces de înaintare și îndepărtare de probleme către un scenariu mai fericit sau este aceasta un proces de construire de reziliență și acceptare a problemelor?

În acest episod vorbim abordarea estică și cea vestică, două abordări ale dezvoltării personale aparent opuse, dar care, puse împreună, ne pot ajuta să obținem o imagine mai de ansamblu asupra felului în care ne dezvoltăm și în care dezvoltăm relațiile din jurul nostru.

Resurse:

1. Already Free, Bruce Tift, Autor și Psihoterapeut, carte, 2011

Câți dintre noi ne-am aflat în situația în care ne-am întrebat în ce direcție profesională să mergem? Câți ne-am întrebat la ce suntem buni sau dacă ar fi mai bine să alegem cariera bine plătită sau cariera aliniată cu pasiunea?

În episodul de astăzi vorbim despre cele mai importante elemente la care să ne uităm atunci când ne alegem o carieră, despre cum ne descoperim punctele forte și cum construim pe ele, dar și despre cât de important este de fapt să ne urmăm pasiunile atunci când ne alegem traiectoria profesională.

Surse:

1. Barking Up the Wrong Tree, Eric Barker, Autor, 2017

2. The Element, Ken Robinson, Autor, Speaker, PhD, carte, 2009

Baltagul, Miorița și Ion. Sau poate Mircea cel Bătrân, înălțimea vârfului Moldoveanu și Teorema lui Thales. Cu toții avem o serie de amintiri despre lecturile sau temele obligatorii timp de generații pe care le-am învățat la școală.

Am învățat pe de rost rezumate de cărți, dar și tabelul lui Mendeleev. Ce am învățat, însă, despre cum am învățat? Câți dintre noi au fost pedepsiți dacă au răspuns la o întrebare fără să ridice mâna sau i-au suflat colegului în timpul unui test? Câtor elevi le-au fost anulate complet rezultatele dacă ele nu au fost egale cu 10? Câți am fost comparați cu performanțele celorlalți colegi?

Toate acestea au contribuit la adulții de astăzi - cei care nu fac nimic bine dacă nu fac totul perfect sau care ar prefera să moară capra vecinului dacă ar avea de ales. Cei care evită să exprime emoții sau nevoi, pentru că anterior, răspunsul la exprimarea acestora a fost pedeapsă sau ignorare.

În acest episod vorbim despre cum am ajuns aici și despre ce pierdem când învățăm pe de rost tabelul lui Mendeleev, fără să ne dăm seama ce linii de cod se întipăresc inconștient în memoria Elefantului fiecărora dintre noi și cum ne pot afecta acestea în restul vieții.

Surse:

1. Memory and the Human Lifespan, Steve Joordens, Doctor în psihologie, carte 2011

Într-o lume a vitezei, a volumelor, a performanței date de cât de multe lucruri putem face în paralel în cât mai scurt timp, pauzele au devenit nu doar rare, dar și privite ca semn de neimplicare sau lene.  În acest context, burnout-ul este un fenomen cu care foarte mulți dintre noi s-au confruntat și care poate avea repercusiuni grave, așadar episodul de astăzi este dedicat acestuia.  Vorbim despre cauzele lui, cum îl poți identifica, dar și cum s-a simțit pentru membrii echipei Mind Architect care au parcurs un astfel de episod. Totodată, încercăm să aducem o serie de lucruri pe care le putem face cu toții pentru a încerca să evităm să ajungem la burnout sau, dacă suntem acolo, să reușim să încheiem episodul cât mai repede și cu cât mai puține efecte nocive pe termen lung.

Surse:

1. Memory and the Human Lifespan, Steve Joordens, Doctor în psihologie, carte 2011

2. Beyond Burned Out, Harvard Business Review, articol, 2021

3. What Is Burnout, National Center for Biotechnology Information, articol, 2020

4. Mindfulness Impacts Your Brain & Business, Amishi Jha, Doctor în Psihologie, talk, 2017

5. Six Lessons on Fighting Burnout, Harvard Business Review, articol, 2021

Ți s-a întâmplat vreodată să amâni o sarcină până în ultimul moment, doar ca apoi să intri în criză de timp și să o faci, dar cu foarte mult stres sau chiar să renunți cu totul la ea, iar apoi să te blamezi pentru că ai fost leneș și nu ai rezolvat-o din timp? Șansele sunt că răspunsul este da, pentru că cei mai mulți dintre noi procrastinăm, chiar dacă acest comportament nu e cronic.

Este, însă, procrastinarea o particularitate a unui om leneș sau incapabil să își gestioneze timpul eficient sau este aceasta o problemă de reglare emoțională?

Vorbim în episodul de astăzi cu Alexandra Irod și încercăm să aflăm de ce procrastinăm, cum ajungem să facem asta în mod repetat până când devine un obicei și, mai ales, care sunt soluțiile pe care le putem aplica pentru a putea ieși din ciclu și a ne gestiona atât timpul, dar mai ales emoțiile, mai eficient.

Surse:

1. The Self Over Time, Hal Hershfield, Doctor în psihologie, studiu, 2019

2. Why We Procrastinate, NY Times, articol, 2019

De câte ori ți-ai ascultat intuiția într-o situație în care a fost nevoie să iei o decizie? De câte ori ți-a fost aceasta de folos și de câte ori ai constatat că te-ai înșelat, iar lucrurile ar fi avut șanse mai mari să iasă mai bine dacă ai fi ales să cercetezi mai mult?

În acest episod aflăm ce este intuiția din punct de vedere neuroștiințific și învățăm cum ne folosim de ea, nu doar atunci când suntem conștienți că o urmăm, ci și  în mult mai multe situații de zi cu zi în care Elefantul nostru ia decizii fără ca noi să ne dăm seama. Totodată, încercăm să aflăm de la Paul dacă vreuna dintre dezamăgirile trăite în relații până acum ar fi putut fi evitată dacă am fi ascultat de intuiție sau, din contră, dacă am fi ales să o ignorăm și să mergem în direcția opusă

Surse:

1. Brain Cells for Socializing, Ingfei Chen, Jurnalist, articol, 2009

2. Brain Science Behind Business, Harvard Business Review, revistă, 2019

3. Von Economo Neurons in the Human Medial Frontopolar Cortex, Carlos Arturo Gonzalez Acosta, Doctor în psihologie, studiu, 2018

Fermecător, magnetic, atrăgător pentru oricine intră în contact cu el. De câte ori ai cunoscut un om pe care l-ai descris așa? Dacă le-ai pune pe toate într-un cuvânt, ar fi acela carismatic?  Și, mai ales, de câte ori te-ai întrebat sau ți-ai dorit să te fi născut și tu cu această abilitate? În acest episod de podcast decodificăm trăsăturile care proiectează carismă și venim cu o veste bună - toate sunt cultivabile, așadar cu toții ne putem exersa acest mușchi și putem să devenim mai magnetici în interacțiunile sociale.

Surse: 

1. The Charisma Myth, Olivia Fox Cabane, Autor și Speaker, carte, 2012

2. Universal dimensions of social cognition: warmth and competence, Susan T. Fiske, Amy J.C. Cuddy, Peter Glick, cercetare, 2007

Toxici, manipulatori și indiferenți față de sentimentele celor din jur, oameni cu stimă de sine foarte crescută sau doar oameni care se folosesc de o imagine atent șlefuită pentru a proteja o rană timpurie și foarte profundă?

Ce sunt, de fapt, narcisiștii și cât narcisism există în fiecare dintre noi? Până unde este această trăsătură dezirabilă și care e momentul în care ea devine tulburare de personalitate și potențial dăunătoare pentru cei din jurul narcisistului?

Dăm startul în acest episod, împreună cu Alexandra Irod, unei serii de discuții mai ample despre tulburări de personalitate cu un dialog despre narcisism, una dintre cele mai discutate și blamate dintre ele și încercăm să aflăm ce ne face narcisiști, cum se comportă unul, dar și cât de variate sunt manifestările acestei înclinații.

Surse:

1. Healing Developmental Trauma, Dr. Aline Lapierre & Dr. Laurence Heller, Doctor în Psihologie, MFT, SEP, carte, 2012

2. Borderline, Narcisistic, and Schizoid Adaptations, Dr. Elinor Greenberg, PhD, carte, 2016

Începem cel de-al cincilea sezon de podcast plini de emoții și de recunoștință pentru toate lucrurile întâmplate până acum și pentru comunitatea adunată în jurul Mind Architect.

Avem teme foarte dragi nouă și în acest sezon, dar și vești multe despre ce planuri și surprize aducem în următoarea perioadă.

Rămâneți alături de noi pana la finalul episodului pentru a afla ce v-am pregatit în Sezonul 5, dar și cum ne puteți ajuta să ducem Neuroștiința și cunoașterea de sine în toate sălile de clasă din România.

Ai fost vreodată la o întâlnire de la care, deși cealaltă persoană părea potrivită pe hârtie, te-ai întors dezamăgit, ca și cum lipsea ceva? Sau ai fost vreodată într-o relație în care, deși părea că nu aveți nimic în comun, te-ai îndrăgostit și nu te puteai opri din a te gândi la respectiva persoană? Sau poate ai observat că majoritatea persoanelor care te atrag au în comun un anume tipar.

Discutăm adesea despre parteneri compatibili sau incompatibili, despre atracție și despre chimie, însă ce reprezintă acestea, mai exact și care este mixul perfect pentru o relație fericită? Haide cu noi, aflăm împreună în acest episod.

Resurse: 

1. Why Therapy Works, Louis Cozolino, Psiholog, carte, 2015

Ai reușit să construiești un cont de economii, dar acesta pare că nu te ajută deloc să înmulțești suma, ba din contră? Ți-ai pus toate economiile într-un depozit pentru că nu ai știut ce să faci cu banii și în ce să îi investești?

După ce sezonul trecut am inițiat discuția despre finanțe personale, economii și am aflat cum stă societatea românească la capitolul educație financiară, îi avem din nou invitați pe Corina Stoica și pe Dan Popovici, doi specialiști care ni se alătură și în acest episod în misiunea de a desluși cele mai bune metode de a ne gestiona banii pentru a ne transforma economiile în investiții.

Discutăm despre cele mai sigure instrumente de investiții, dar și despre cele mai riscante și facem o simulare practică pentru a afla cum poate arăta contul nostru dacă începem să investim acum.

Când te-ai declarat ultima oară fericit și ce te-a făcut să simți asta? A fost un lucru simplu, pe care îl trăiești frecvent, sau un eveniment cu valoare foarte mare în viața ta?

Știai că, în creierul tău,  o opinie dezaprobatoare despre tine a cuiva din jurul tău are aceeași amprentă ca durerea fizică? Dar că trăim în perioada în care avem cele mai multe conexiuni sociale și cu toate astea ne simțim mai singuri ca oricând? Acestea sunt doar câteva dintre incompatibilitățile majore  între stilul nostru de viață actual și nevoile pentru care ne-am adaptat de-a lungul istoriei, pe care le discutăm în acest episod.

Resurse:  

1. The Story of The Human Body, Daniel Lieberman, Paleoantropolog, carte, 2013 

2. The Human Zoo, Desmond Morris, Zoolog, carte, 1969

De mici copii, adulții-n jurul nostru ne-ntreabă ce vrem să devenim când o să fim mari. Fie că traiectoria noastră profesională din viața adultă păstrează visele copilăriei sau e cu totul diferită, ea vizează adeseori sensul nostru în viață. A fost sau nu menirea noastră să ajungem acolo unde suntem acum? Sau, dacă în prezent ne e rău, ce sens are toată suferința? Care e sensul în ce vom face de acum înainte sau în relațiile pe care le-am creat cu cei din jur?

În episodul de astăzi vorbim despre una dintre cele mai importante teme existențiale, sensul vieții, și încercăm să descoperim cât e el de real, cât e prestabilit și cât ni-l creăm singuri și, în final, ce sens are sensul vieții pentru noi?

Surse:

1. Man's Search for Meaning, Viktor Frankl, Neurolog, Psihiatru, Filozof și Autor, carte, 1946

Stresul este un concept foarte prezent în viața noastră de zi cu zi, care ne impactează atât acasă, cât și la birou și pe care îl blamăm pentru multe dintre afecțiunile noastre, chiar și fizice.

Este, însă, stresul întotdeauna rău sau există și situații în care acesta ne poate fi un bun partener în a ne dezvolta noi abilități?

Povestim în episodul de astăzi despre neurobiologia stresului, îi descoperim toate fațetele și învățăm când acesta devine toxic și care sunt riscurile la care ne expunem.

Și pentru a nu pleca acasă înainte de a afla și cum îl gestionăm, tot în acest episod descoperim și cele mai eficiente pârghii de care ne putem folosi în lupta cu stresul cronic.

Surse:

1. Mindfulness Impacts Your Brain & Business, Amishi Jha, Doctor în Psihologie, talk, 2017

2. Resilience training that can change the brain, Tabibnia Golnaz & Dan Radecki, Doctor în psihologie și Doctor în neuroștiință, cercetare, 2018

Ți s-a întâmplat vreodată să vezi pe cineva lovindu-și  piciorul de colțul mesei și când le-ai văzut reacția să simți că parcă te doare pe tine? Sau poate ți s-a întâmplat să vezi un cățeluș plouat pe stradă și să te gândești la el până acasă.

Empatia și compasiunea sunt adânc întipărite în arhitectura noastră cerebrală și sunt trăsături care ne ajută să evoluăm ca specie.

În acest episod învățăm ce sunt empatia afectivă și empatia cognitivă, cum să le folosim pe amândouă, dar și cum să nu cădem plasa distresului empatic, pentru a nu ne lăsa copleșiți de dificultățile celor cărora ne dorim să le fim de ajutor.

Surse:

1. Empathy and Compassion, Tania Singer, psiholog și neuroscientist, cercetare, 2014