Jurnal RFI

Sunt deja 20 de ani de cariera muzicala pentru Marius Matache. O carieră ce strânge astăzi patru albume lansate și doua produse discografice în pregătire, cu un portal dedicat muzicii folk, cu o asociație prin care derulează proiecte de mediu, dar și promovând muzica folk printre tineri, Marius Matache revine la RFI pentru o primă noutate muzicală de pe un viitor album.

Pe langa lansarea piesei Cosanzeana XXI, de pe un viitor album gata de lansare, Marius Matache propune pe final de 2024 proiectul Academia Verd3, un proiect de educatie informala pentru elevi ce include ateliere si workshop-uri de chimie, botanica, ornitologie, arii protejate dar si un concurs de grafica si unul de cunostinte practice. 

Printre activitățile propuse elevilor din Sectorul 3 din Capitala, vor fi implementate în perioada septembrie – decembrie 2024:

- Experimente Verzi, ateliere hands-on learning cu grupe de 10-15 elevi pe diferite subiecte de mediu (ornitologie, botanică, chimia mediului, arii protejate)

- „Echipele Verzi”, competiție inter-licee în care echipe de trei au sarcina ca într-un interval de 1 oră să identifice cât mai multe specii de plante, animale (păsări, mamifere, reptile, insecte) și probleme de mediu din PNV;

- BiodiversiTEEN, concurs de grafică destinat elevilor școlilor gimnaziale din Sectorul 3 pe teme de mediu, termenul limită de înscriere a lucrărilor fiind 10 noiembrie, detalii pe https://www.roconferinte.ro/biodiversiteen/

- Verde la Tablă, serie de prezentări interactive pe teme de cariere în domeniul mediului (geografie, chimie, biologie, fizică, sustenabilitate, arii protejate) în licee din Sectorul 3. Ce face un cercetător, ce face un ranger al unei arii protejate, ce cariere poate urma un absolvent de știința mediului.

ProiectulInformArtse finalizează cu Verde Folk, eveniment-concluzie ce va fi asociat cu un târg de prezentare (standuri/rollup-uri în foaierul sălii) a minim 5 ONG-uri care sunt active pe probleme de mediu, biodiversitate, patrimoniu, dar și a unor facultăți cu profil de mediu din cadrul universităților bucureștene sau a centrului SciResCareer Centrul Regional de Orientare și Consiliere în Cariera de Cercetător – Regiunea București-Ilfov. Reprezentanții a 3 din instituții vor fi invitați să vorbească pe scenă. Vizitatorii vor avea ocazia să lase mesaje cu tematică de mediu pe un flipchart, cele mai bune mesaje urmând a fi postate sub forma unor vizualuri pe pagina de facebook a asociației. Cu această ocazie vor fi acordate premiile pentru cele două competiții organizate în proiect.

Jurnal de știri

Președintele rus Vladimir Putin a aprobat marți o doctrină nucleară actualizată. Aceasta coboară pragul pentru o lovitură, ca răspuns la o gamă mai largă de atacuri convenționale la adresa Rusiei. Schimbările au venit la două zile după ce Washington a decis să permită Ucrainei să folosească rachete cu rază mai lungă de acțiune pe teritoriul rus. Cât de mare este pericolul?

După cum titrează The New York Times, ”Pentru Rusia, armele nucleare sunt cea mai mare monedă de negociere”.

Iar CBS Newsamintește că ”Putin a amenințat că va folosi arme nucleare în Ucraina de mai multe ori, de când a ordonat invazia pe scară largă a țării pe 24 februarie 2022.  Rusia a avertizat în mod repetat Occidentul că, dacă Washingtonul permite Ucrainei să lanseze rachete fabricate în Occident pe teritoriul ei, ar considera că  aliații NATO sunt direct implicați în război.”

The Irish Times observă că ”Indiferent dacă domnul Putin este într-adevăr pregătit să ia opțiunea nucleară, amenințarea este menită să arate lumii că Rusia rămâne o putere majoră și că Washingtonul și aliații săi ar trebui să-și limiteze sprijinul pentru Ucraina. Acesta este principalul motiv pentru care au permis doar cu greu Kievului să folosească arme mai puternice și au evitat să trimită trupe”.

Ziarul francez Libération notează că ”Franța va trebui să decidă în curând dacă urmează exemplul american, permițând Ucrainei să folosească propriile rachete de croazieră avansate împotriva teritoriului rus. Era foarte ușor să te joci de-a cowboy-ii și indienii, pe vremea când vestul sălbatic nu era la porțile Europei”.

Citeste siPutin este Nașul Rusiei comandate în stil mafiot de KGB (Istoric)

”Este un atac nuclear iminent?” – se întreabă Firstpost.

Expertul citat de publicație este de părere că utilizarea rachetelor occidentale cu rază mai lungă de acțiune „cu siguranță nu va declanșa” răspunsul nuclear al Moscovei, așa cum se tem unii din Occident. Dar el a adăugat că „Rusia poate escalada într-o serie de moduri pentru a impune costuri Occidentului, de la sabotaj subacvatic până la angajarea de împuterniciți pentru a hărțui comerțul în Bab el-Mandeb”, o strâmtoare din largul Mării Roșii, unde atacurile asupra transporturilor maritime au fost atribuite rebelilor Houthi din Yemen.

Nu există nicio schimbare reală a nivelului de amenințare, constată Frankfurter Allgemeine Zeitung.

„De când Putin a pus forțele nucleare rusești în așteptare în timpul anexării Crimeei în primăvara lui 2014, el s-a jucat cu amenințarea de a folosi arme nucleare pentru a susține agresiunea militară convențională. Precauția Occidentului în acordarea de sprijin militar Ucrainei este reacția - bine întemeiată - la acest lucru. Faptul că Kremlinul definește acum condițiile pentru utilizarea armelor nucleare într-un mod mai larg și puțin mai vag nu face nicio diferență.”

Doctrina nucleară este doar propagandă pentru consumul intern, crede Corriere della Sera:

„După știrile din SUA de vineri, televiziunea rusă și-a încordat imediat mușchii mândriei patriotice. ... „Este nevoie doar de trei rachete bine plasate și întreaga civilizație britanică se va prăbuși și va fi distrusă pentru totdeauna”, a spus un expert militar pe primul canal de stat. Dar unele medii și indivizi inteligenți, care cunosc cu adevărat intențiile lui Putin și ale cercului său interior, continuă să excludă folosirea ultra-armei. Acesta este vântul care suflă în Rusia de ani de zile.”

Cristian Preda este profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. El a publicat o scrisoare deschisă, în care le cere liberalilor să nu-l voteze pe Nicolae Ciucă la alegerile prezidențiale, pentru că este un candidat slab. Cristian Preda mai trage un semnal de alarmă: cu George Simion președinte, România s-ar goli de locuitori.

Cristian Preda, despre Nicolae Ciucă: ”Așa cum arată azi scena politică, singura persoană anti-PSD care are o șansă să intre în turul II e candidata USR. Generalul Ciucă e departe de o asemenea calificare. Mi s-a părut că liberalii, în general, peneliștii, fie ei membri, fie ei simpli simpatizanți, ar putea să participe la acest proiect”.

El crede că ”peneliștii au învățat să se îmbete cu sondaje. În 2016, ne spuneau: Predoiu e gata-gata să câștige împotriva lui Firea. Și Predoiu a avut de trei ori mai puține voturi decât Firea, o treime. S-au îmbătat cu această idee. Acum, în vară, la fel au zis: Burduja îi suflă în ceafă lui Nicușor Dan. Și săracul Burduja a făcut 7%, iar Nicușor Dan 46%”.

Ce spune Cristian Preda despre scenariul George Simion-președinte: ”Ar fi o mineriadă politică incredibilă și dacă la mineriadă au plecat zeci, sute de mii de români în 1990, acum se golește țara, pentru că acum poți să pleci oriunde în UE, atunci era greu, treceau oamenii ilegal frontiera. Cu unul ca Simion se termină democrația. Omul ăsta vede politica exact cum este văzută de la Kremlin”.

Potrivit unei relatări a Agenției Reuters, Vladimir Putin și-a pus la punct planul său pentru o încetare a focului în Ucraina. Propunerile ar putea fi puse în fața președintelui Donald Trump, într-o eventuală negociere a celor doi cu privire la soarta Ucrainei. Dar ce înseamnă aceste propuneri pentru regiunea noastră și pentru Europa?

În linii mari, Putin ar vrea recunoașterea câștigurilor teritoriale deja obținute, ba chiar o ușoară extindere, pentru preluarea integrală a celor patru regiuni ucrainene deja decretate ca parte a Rusiei: Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie. Cât despre Crimeea, anexată în 2014, nici nu poate fi vorba. De asemenea, Kremlinul cere garanții că Ucraina nu va adera niciodată la NATO.

Cum s-ar putea traduce toate acestea pentru noi?

În primul rând, ar însemna că, pentru prima dată după cel de-al doilea război mondial, anexările teritoriale prin forța armelor vor fi acceptate, explicit sau implicit, într-o formă sau alta.

Aceasta ar însemna prăbușirea întregului sistem de securitate postbelic, consfințit, mai târziu, la Conferința de securitate de la Helsinki, din 1975, când națiunile și-au recunoscut reciproc frontierele. Este o deschidere a cutiei Pandorei, care va alimenta mișcări iredentiste în întreaga Europă.

Vladimir Putin și regimul său vor înțelege că data viitoare, dacă vor veni mai bine pregătiți, vor putea acapara chiar mai mult. Și noua realitate va fi acceptată, mai devreme sau mai târziu. Nu va fi o pace, chiar dacă Donald Trump va flutura o astfel de hârtie, iar Putin își va sărbători victoria în Piața Roșie. Va fi mai degrabă o pauză înaintea unui nou război. 

În al doilea rând, este trist și îngrijorător să vedem că situația Ucrainei, cu repercusiuni asupra întregii Europe, se decide fără ucraineni și fără restul europenilor.

O negociere la vârf Trump-Putin peste harta Ucrainei rămâne ceva straniu și parcă venit din alte timpuri, când liderii puternici le dictau celor slabi. Un astfel de ”diktat” a dus, în istorie, la ștergerea de pe hartă a Poloniei și la ciopârțirea României.

Istoria nu se repetă și probabil nu vom retrăi întocmai experiența teribilă a anilor 1939-1940.  Dar pentru Vladimir Putin, o asemenea negociere ar marca, simbolic, revenirea Moscovei la statutul de putere globală, care face și desface viitorul lumii. Iar aceasta nu sună bine deloc.

În fine, o blocare de către Rusia a accesului Ucrainei în NATO ar da o lovitură teribilă credibilității alianței. Ar însemna că Rusia poate decide cine intră și cine nu într-o organizație din care ea nu face parte. Și este vorba despre cea mai puternică alianță militară a timpurilor moderne. Nicicând Kremlinul n-a primit un cadou mai frumos.

Bineînțeles că aceste propuneri sunt unele maximaliste, care ar urma să facă obiectul unor negocieri. Dar ele reflectă viziunea pe care Moscova dorește să o impună nu doar în Ucraina, ci în regiunea extinsă. Și să nu uităm de ultimatumul dat Occidentului în decembrie 2021, care rămâne valabil pentru Moscova: plecarea NATO din Europa Centrală și de Est.

O viziune care nu ne poate provoca decât neliniște.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Jurnal de știri

Natația românească a început să scoată campioni pe bandă rulantă. De patru ori medaliat cu aur săptămâna trecută în bazinul de la Otopeni, la Naționalele de înot în bazin scurt, Denis Popescu are tot viitorul in față. Tudor Furdui face portretul înotătorului care ar putea merge pe urmele lui David Popovici

Eveniment mai puțin obișnuit în Armenia: o trupă de teatru turcească a prezentat o piesă de teatru la Erevan. O parte a reprezentației a fost în armeana occidentală sau dialectul armean din Istanbul, vorbit în prezent doar de un milion și jumătate de oameni. Cele două țări nu au încă relații diplomatice și încearcă o normalizare prin intermediul unor emisari speciali. Turcia nu recunoaște nici acum genocidul contra armenilor. 
 

O trupa de teatru turcească a prezentat o piesă la Centrul pentru Artă Experimentală din Erevan, citim în publicația 168.am.

Prezența unei trupe turcești în Armenia este un eveniment, având în vedere că după genocidul turcilor împotriva armenilor dintre 1915-1917, nerecunoscut de Turcia, cele două țări nu au avut relații timp de 100 de ani. În prezent, Turcia și Armenia comunică prin emisari pentru normalizare, dar au introdus zboruri comerciale și de marfă, precizează site-ul Ministerului Turc al Afacerilor Externe. 

Revenind la articolul din publicația armeană, aflăm că trupa de teatru turcească „Nomad Performance” din Istanbul a prezentat piesa intitulată „Migrant”, o reprezentație filozofică cu elemente de pantomimă, însoțită de un monolog din lucrarea „Comedia Umană” de William Saroyan.

Monologul începe în limba armeană occidentală sau dialectul armean din Istanbul. Apoi, unele părți ale textului sunt recitate în engleză, pentru ca la final să fie numai în engleză.

Potrivit autoarei piesei, „sursa de inspirație a fost experiența migraților care, în urmă cu câțiva ani, au trecut granița ruso-norvegiană cu bicicleta. De aceea, în piesă, o bicicletă și frânghii sunt folosite ca simboluri ale graniței, iar o valiză ca simbol al migrației.”

„Directorul companiei de teatru, Ertürk Erkeç, a mai menționat că au interpretat această piesă în diferite locații în dialectul occidental armean, inclusiv în Turcia în fața publicului turc, fără a face nicio modificare. Mulți spectatori turci nu au înțeles anumite părți, iar autoarea a explicat că în acest fel se apropie de experiența emigranților care își pierd treptat limba, identitatea și acceptă involuntar limba și cultura dominantă.”

Armeana occidentală s-a vorbit până la începutul secolului XX în Armenia Occidentală, regiune care face astăzi parte din Turcia. Dialectul mai este vorbit în prezent de 1,5 milioane de oameni și este considerat pe cale de dispariție.

Kazahstanul păstrează prefixul telefonic +7, ca pe vremea URSS

Kazahstanul nu va renunța la prefixul telefonic +7, deși avea în plan să treacă la +997, citim în zakon.kz.

Unele prefixuri internaționale sunt folosite de mai multe țări. De exemplu, Statele Unite ale Americii, Canada și unele țări din Caraibe au același prefix. Rusia și Kazahstanul sunt în aceeași situație, scrie publicația cazacă. „Codul +7 a fost folosit istoric de URSS ca parte a sistemului de telecomunicații sovietic unificat.” După prăbușirea URSS, Federația Rusă a devenit unicul succesor legal, dar Kazahstanul a încheiat un acord cu Moscova în acest sens.  

Ministerul Telecomunicațiilor de la Astana a explicat că propunerea de trecere la codul „+997” nu a fost acceptată, deoarece presupunea costuri mari pentru operatorii de telecomunicații și dificultăți în reconfigurarea echipamentelor în cauză pe întreg teritoriul Kazahstanului.

Proiecte de construcții turcești de 20,16 mld. de dolari în Qatar

Volumul comerțului dintre Turcia și Qatar a crescut de cinci ori în ultimii 10 ani, a declarat ambasadorul Turciei la Doha, Mustafa Göksu, potrivit publicației trthaber.com.

„În acest moment, peste o mie de companii turcești lucrează în diverse sectoare în Qatar, iar 200 de companii din Qatar lucrează în diferite domenii în Turcia,” a spus ambasadorul.

Valoarea lucrărilor efectuate de companiile turcești de construcții în Qatar se ridică la 20,16 miliarde de dolari.

Ambasadorul Göksu a spus că, în ceea ce privește cooperarea în domeniul apărării, au fost stabilite comenzi aeriene și navale în cadrul Comandamentului Forțelor Comunale Turco-Qatar.

Turcia și Qatarul lucrează împreună pentru un viitor mai stabil în regiune și în lume, a adăugat diplomatul turc. 

„Această colaborare este evidentă în eforturile lor actuale de a gestiona criza din Gaza, căutând să atenueze suferința umană a poporului palestinian, să-și apere drepturile legitime și să găsească o soluție echitabilă și cuprinzătoare care să răspundă dorinței lor de a întemeia un stat palestinian independent.”

Diplomatul a spus că „singura modalitate de a vindeca rănile de zeci de ani din regiunea noastră este de a stabili un stat palestinian independent bazat pe o soluție cu două state, care să le permită copiilor palestinieni să-și modeleze liber viitorul.”

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Shushanik Tsaturyan - Armenia;

Emil Kozhanov - Kazakhstan;

Ahmet Özkan - Turcia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Analiză: Schimbarea la față a lui George Simion (DW) - Forța diasporei în alegeri. Cum mai arată „schimbarea” pe care și-o doresc românii plecați din țară și cât atârnă la rezultate (Panorama) - Program de Președinte | Cum văd favoriții din sondaje apărarea României. De la „neutralitate în NATO” la o armată mai mare (Europa Liberă)

Exclusiv. Cele mari recente date din sondaje. Ciucă crește vizibil, dar pentru calificare in turul II se bat aproape cap la cap Simion si Lasconi - date AtlastIntel (HotNews)

Marcel Ciolacu este în continuare favorit în cursa prezidențială și deschide clasamentul cu un scor de 24,3%, conform unui sondaj realizat de AtlasIntel în perioada 15-20 noiembrie și obținut în exclusivitate deHotNews.ro. Bătălia pentru intrarea în turul al doilea este în continuare între George Simion și Elena Lasconi, la o diferență infimă, de 0,1%. Pe locul 4 în intențiile de vot este candidatul PNL. Nicolae Ciucă a crescut cu aproape două procente, față de precedentul sondaj AtlasIntel publicat în 14 noiembrie. Candidatul independent Mircea Geoană continuă să scadă, fiind pe poziția a cincea, cu 7%.

Sondajul AtlasIntel a fost realizat în perioada 15-20 noiembrie 2024, pe un eșantion de 2.003 de respondenți. Metodologia folosită a fost recrutarea digitală aleatorie, cercetarea având o marjă de eroare de ±2 procente și un nivel de încredere de 95%.

Analiză: Schimbarea la față a lui George Simion (DW)

Candidatul AUR la președinție, George Simion, în vârstă de 38 de ani, s-a străduit în ultimele săptămâni de campanie electorală să-și arate fața civilizată și moderată.

Liderul AUR nu a mai fost la fel de sigur pe el după ce s-a îmbrăcat în această haină de împrumut în care și-a impus să nu mai răcnească și să nu mai jignească. 

Liderul AUR a luat în stăpânire mai clar decât ceilalți candidați discursul naționalist și conservator: e patriot, fiindcă vrea să aducă Republica Moldova în România, e credincios și respinge tot ce are legătură cu LGBT de dragul lui Dumnezeu, e familist și aduce televiziunile acasă să-i filmeze fiul abia născut, soția și în general căsătoria perfectă, spunând că dorința lui cea mai mare e să mai aibă un copil. Totul e construit într-o manieră artificială, dar glazura de deasupra poate fi înghițită de cei mai puțin pretențioși. 

Ambiția lui a fost să demonstreze că are profilul naționalistului adevărat, că „proiectul lui de suflet” e unirea României cu Republica Moldova, că este „o greșeală strategică” să ajutăm Ucraina cu armament, că Bucureștiul e bine să aibă cu Rusia și China „relații bilateral avantajoase”. Dezideratele lui sunt destul de asemănătoare cu ale Moscovei.

Limbajul dublu, trolii și boții, promisiunile excesive (de exemplu case cu 35.000 de euro pentru toți), naționalismul antieuropean, violența de limbaj prin care l-a convins inclusiv pe Volodimir Zelenski să nu mai țină un discurs în Parlamentul României, capacitatea de a disimula și de a umple golurile lăsate de stat (de pildă prezența la inundațiile din Spania) îl ajută să fie atractiv nu doar pentru suveraniști, ci și pentru mulți dintre cei dezamăgiți de partidele tradiționale.

Articolul Sabinei Fati de pe paginaDW face parte dintr-o serie de portrete ale principalilor candidați la alegerile prezidențiale de duminică. 

Forța diasporei în alegeri. Cum mai arată „schimbarea” pe care și-o doresc românii plecați din țară și cât atârnă la rezultate (Panorama)

În 2019, românii din afara țării au votat masiv la europarlamentare și au penalizat PSD, partid aflat atunci la cârma controversatului și, ulterior, condamnatului Liviu Dragnea. Cu 5 ani în urmă, tot ei îl ajutaseră să ajungă la Cotroceni pe Klaus Iohannis, care s-a aflat într-o cursă internă foarte strânsă cu Victor Ponta. Același scenariu și în cazul bătăliei prezidențiale dintre Traian Băsescu și Mircea Geoană, din 2009.

În 2024, însă, senzația multora e că diaspora și-a abandonat ideile moderniste, pro-europene și progresiste și că tinde să meargă pe mâna partidelor cu discursuri radicale sau populiste.

Panorama își pune întrebarea: și-a modificat diaspora opțiunile politice?

Răspunsul e și da, și nu.

Pentru alegerile parlamentare și prezidențiale de anul acesta, vor fi deschise în străinătate 950 de secții de votare. Chiar și așa, sunt foarte mulți români din diaspora care tot se văd nevoiți să călătorească sute de kilometri până la cea mai apropiată secție de vot.

„Mă aștept ca o parte semnificativă a diasporei să voteze anti-sistem, orice partid ar reprezenta acel sistem. În cazul în care ambele partide care ajung în turul al doilea sunt partidele considerate a fi sistemul, atunci tendința istorică e să vedem că sprijinul electoral din diaspora să se ducă la candidatul anti-PSD”, crede politologul Marius Ghincea intervievat de Panorama.

Totul depinde, însă, de prezența la vot din țară. Dacă aceasta va fi mare, atunci cele câteva sute de mii de români din diaspora care vor vota nu vor putea influența major rezultatul decis deja intern. Dacă, însă, voturile din țară arată o luptă strânsă sau prezența e scăzută, atunci diaspora va juca un rol extrem de important.

Program de Președinte | Cum văd favoriții din sondaje apărarea României. De la „neutralitate în NATO” la o armată mai mare (Europa Liberă)

Primii cinci candidați la președinția țării, clasificați conform sondajelor pre-electorale, susțin în programele lor că apărarea României trebuie îmbunătățită. Pentru George Simion (AUR), de pildă, o Românie sigură înseamnă neutralitate, iar pentru Elena Lasconi (USR) – mai mulți militari NATO pe teritoriul țării.

Actualul premier al României, președintele al Partidului Social Democrat (PSD), Marcel Ciolacu, se află, în sondaje, în topul preferințelor românilor la alegerile prezidențiale.

În calitate de prim-ministru, Marcel Ciolacu și subordonatul său politic, ministrul PSD al Apărării, Angel Tîlvăr, nu au reușit să promoveze și să adopte în Guvern niciuna dintre Legile Apărării cerute de șeful Statului Major al Apărării.

Marcel Ciolacu a minimalizat importanța violării spațiului aerian al României de către drone străine, în ultimul an, iar pe 4 noiembrie, la Paris, a declarat că majorarea bugetului Armatei nu este o prioritate.

Generalul Nicolae Ciucă este un adept al sprijinirii Ucrainei. El vrea ca Turcia, aliatul NATO cel mai mare din regiune, să intre în UE.

Integral pe pagina Europei Libere.

Sectorul construcțiilor a scăzut în primele nouă luni ale anului. Producția industrială și-a redus și ea volumul. De aceea, creșterea economică încetinește.

Ieri, Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele privind evoluția sectorului de construcții în primele nouă luni ale anului. Cifrele nu sunt deloc cele mai încurajatoare. În funcție de baza de raportare, sunt câteva creșteri, respectiv în septembrie față de luna precedentă (plus 6% ) și în septembrie 2024, față de septembrie 2023 (plus 2,4%).

Dacă, însă, privim datele statistice pe o perioadă mai lungă de timp, adică primele nouă luni ale acestui an în raport de primele nouă luni ale anului trecut, vom constata că există o scădere a volumului de lucrări de construcții cu 2,6%. Desigur, sunt de interes și evoluțiile pe termen scurt, precum cele de la o lună la alta, sau cele punctuale, în cazul de față septembrie 2024 față de septembrie 2023, dar relevante sunt datele pe o perioadă mai lungă de timp, respectiv primele nouă luni ale anului. La acest capitol, scăderea sectorului de construcții este îngrijorătoare.

Privind structura construcțiilor vom avea mai multe repere legate de ce se întâmplă cu acest sector. Astfel, construcțiile rezidențiale, ceea ce înseamnă în linii generale, construcții cu destinația de locuințe, au scăzut în primele nouă luni cu 23,7%, un nivel extrem de mare. Ar fi prea simplu să dăm vina pe această scădere abruptă doar pe situația din București, acolo unde dezvoltatorii imobiliari acuză blocarea investițiilor. Desigur, Bucureștiul este un important pol imobiliar, dar să nu uităm că în Capitală s-a construit în ultimii ani pe baza autorizațiilor obținute după anul 2019-2020. În același timp, nu doar Bucureștiul contează pe piața imobiliară rezidențială, ci și marile orașe, precum Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța și altele. Deci, scăderea cu aproape 24% de anul acesta a construcțiilor de locuințe arată un simptom mai complicat și ar putea fi vorba și de o problemă a cererii. Este posibil ca inflația generală și dobânzile mai mari să fi redus apetitul pentru cumpărarea de locuințe.

O scădere a înregistrat și sectorul nerezidențial, adică hale de producție, spații logistice și alte construcții comerciale și de afaceri. Aici scăderea a fost cu 4,4% și evoluția poate fi îngrijorătoare pentru că arată o posibilă încetinire sau chiar reducere a activității industriale sau comerciale. Fără investiții în hale de producție sau în depozite logistice, comerțul și industria dau semne de încetinire a activității sau chiar de scădere.

Singurul domeniu care a performat a fost cel așa-numit al lucrărilor inginerești, care au înregistrat o creștere cu 8,3%, în primele nouă luni ale acestui an, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Construcțiile inginerești sunt asimilate, în linii mari, cu investițiile publice din domeniul infrastructurii. Datele de buget care arată o alocare consistentă pentru investiții vin parcă să confirme creșterea volumului de construcții inginerești. Deocamdată, fondurile din bugetul național și cele europene se pare că au salvat sectorul construcțiilor. Un sector care este o bună „hârtie de turnesol” pentru evoluția economiei românești.

Din păcate, scăderea lucrărilor de construcții nu este un caz singular în economia autohtonă. Recent, am putut constata și scăderi ale producției industriale. Mai exact, în primele nouă luni ale anului, industria și-a redus producția cu 2,2%. Scăderea a atins toate sectoarele industriale importante. Producția și furnizarea de energie s-a redus cu 5%, industria prelucrătoare și-a redus producția cu 1,9%, iar industria extractivă a scăzut cu 0,9%.

Trebuie remarcat că anul acesta sectoare importante au scăzut: industria, construcțiile și nu există date actualizate pentru sectorul agricol, dar condițiile meteo și nemulțumirile fermierilor arată că a fost un an agricol dificil. Comerțul a crescut, dar să nu uităm că acolo se vând și produse din import și nu puține.

În aceste condiții, nu este nicio mirare că prognoza de toamnă a Comisiei Europene a redus cifra de creștere pentru anul acesta la numai 1,4% față de 3,3%, cât era prognoza la începutul anului. Când sectoarele importante scad, cine să crească în economie?

Încrederea managerilor în economia românească este la o cotă înaltă, dar analiza CONFIDEX  arată şi o îngrijorare pentru evoluţia economică viitoare. Managerii cred că influenţele pot veni atât din economia europeană, cât şi din politicile interne.

Invitat la Esențial: Andrei Cionca, fondator fondurile de investiţii Roca, Roca X, Agista.

Managerii români s-au maturizat foarte mult. Cred că au dobândit, trecând prin atât de multe crize, criza sanitară, criza lanțurilor de aprovizionare, creșterea bruscă a dobânzilor, inflație și așa mai departe. Cred că asta ne-a maturizat, A maturizat mult generația noastră de manageri și cumva asta ne dă o anumită reziliență. 

Moscova va riposta împotriva ţărilor NATO care facilitează atacurile cu rachete cu rază lungă de acţiune pe care Ucraina le lansează împotriva teritoriului rus, a declarat şeful serviciului de informaţii externe al Federaţiei Ruse, Serghei Narîşkin. Intre timp, la Kiev, mai multe ambasade, intre care cea a Statelor Unite, sunt inchise, in asteptarea unui atac rusesc. Si România ia măsuri de securitate la misiunea diplomatica din capitala ucraineana.

Scutirea impozitului pentru criptomonede va prejudicia statul român

Pe final de mandat, Parlamentul a introdus un amendament la Codul Fiscal pentru a scuti de impozit pana la sfarsitul lui iulie 2025 castigurile obtinute de persoane fizice din criptomonede. Masura vine dupa alegerea presedintelui Donald Trump in SUA, moment in care cea mai cunoscuta criptomoneda, Bitcoin, a explodat. O decizie menita sa prejudicieze statul roman in conditiile in care deficitul bugetar este urias, apreciaza analistul economic Adrian Negrescu. Il veti asculta in aceasta seara. 

Olaf Scholz sau Boris Pistorius, cu cine va merge SPD în alegeri?

In Germania, membrii Partidului Social Democrat sporesc speculatiile ca ministrul Apararii, Boris Pistorius, ar fi o alegere mai populara pentru functia de cancelar, in alegerile anticipate de anul viitor. Insa cu Olaf Scholz care a declarat ca vrea sa candideze din nou, lucrurile se complica. deocamdata, pe 16 decembrie, Scholz se va supune votului de încredere în Bundestag. 

Iași: Sisteme audio pentru nevăzători în stațiile de transport în comun

Din aceasta saptamina Compania de Transport Public din Iasi are sisteme audio în stații, pentru persoanele cu deficiențe de vedere. Este al doilea oraș din țară după Cluj care accesibilizeaza astfel transportul public. Peste 200 de  statii vor fi dotate pentru persoanele cu deficiente de vedere. Am pregatit un reportaj in aceasta seara. 

Jurnal de știri

Jurnal de știri

Gabriel Zetea este convins că Marcel Ciolacu îl poate învinge pe George Simion în turul II al alegerilor prezidențiale. Vicepreședintele PSD le cere useriștilor și peneliștilor să-l voteze pe candidatul social-democrat încă din primul tur. El îl apără pe de altă parte pe Marcel Ciolacu în scandalul Nordis: ”Este un om care a arătat suficientă modestie”.

Gabriel Zetea, despre scandalul Ciolacu-Nordis: ”Este chiar un nonsens, domnul Ciucă nu a fost niciodată supărat pe avioanele de lux plătite cu zeci de milioane din bani publici de către Klaus Iohannis, dar este supărat pe o cheltuială pe care și-a făcut-o primul-ministru din banii săi. Marcel Ciolacu a arătat, atâta vreme cât a fost prim-ministru, că folosește chibzuit și justificat banii publici, că merge cu avioane de linie, că zboară nu la first class, ci împreună cu românii în avion, stă lângă ei, lângă oricine. Deci a arătat suficientă modestie”.

Despre alegerile prezidențiale: ”O să fac publică la mine acasă, în județul Maramureș, o scrisoare către useriști și către peneliști, în care le spun, având în vedere prestanța jalnică în campania electorală a propriilor lor candidați, atât Elena Lasconi, cât și Nicolae Ciucă, să-l voteze useriștii și peneliștii pe Marcel Ciolacu încă din primul tur, pentru că oricum vor ajunge să-l voteze în turul II, dar haideți să-i dăm votul lui Marcel Ciolacu, pentru că este singurul candidat care va menține în continuare România pe drumul său european, cu siguranță”.

Despre Nicolae Ciucă: ”Vă fac o confidență: de două zile încoace, sunt sunat, fiind și președintele Consiliului Județean, discut cu primari ai PNL chestii legate de administrație, dar îmi fac confidențe oamenii și-mi spun că ne e și rușine să mai ieșim în spațiul public să facem campanie pentru Nicolae Ciucă, dacă el cu Dani Mocanu s-a apucat să-și facă campanie electorală, nu ăsta e PNL-ul, nu astea sunt valorile PNL-ului”.

Jurnal de știri

Avioanele de lux îl așază pe Ciolacu lângă Iohannis, cel mai nepopular om politic al momentului. Cu ce consecințe? (SpotMedia) - Program de președinte | Cum arată Justiția din proiectele și vorbele prezidențiabililor (Europa Liberă) - Fața mai puțin văzută a alegerilor. Trei voluntari explică de ce e important să fii observator la urne (HotNews)

Analiză: Ciolacu, "premierul Nordis" - singur şi temător? (DW)

Premierul Marcel Ciolacu, 56 de ani, a consumat multă energie de un an și jumătate încoace de când este prim-ministru pentru a-și ascunde carențele, înainte de a recunoaște că ia meditații la economie și la engleză.

La dezbaterile Antenei 3 dedicate prezidențiabililor cu șanse, Ciolacu a fost singurul care nu a adus pe cineva din familie sau măcar un prieten să vorbească despre el. A preferat, în schimb, să pună un clip publicitar și ne-a arătat imaginea unui om izolat, care încearcă să ascundă detaliile care îl incomodează. 

Ar fi putut să vorbească de adolescentul leneș, care a reușit să ajungă șeful celui mai mare partid autohton, dar a preferat să-și ascundă diploma de Bacalaureat, afișând pe site-ul guvernamental un CV baroc plin de cursuri, un master la SNSPA și o facultate făcută la o universitate privată modestă. 

E un politician versat, până în 2012 a făcut politică locală la Buzău.

După 2012, Marcel Ciolacu intră în parlament și își începe ascensiunea prin pendulări succesive în jurul liderilor partidului.

Între timp, Marcel Ciolacu este pentru mulți alegători premierul care a mărit pensiile și care le va aduce aderarea la Schengen. Pentru alții, însă, candidatul PSD este doar un nou lider acuzat de corupție,  împotriva căruia, procurorii anti-corupție nu fac nimic.

Creșterea pensiilor îi asigură popularitatea, dar deocamdată se află mult sub scorul partidului. 

Articolul Sabinei Fati face parte dintr-o serie de portrete ale principalilor candidați la alegerile prezidențiale de duminică.

Integral pe pagina DW.

Avioanele de lux îl așază pe Ciolacu lângă Iohannis, cel mai nepopular om politic al momentului. Cu ce consecințe? (SpotMedia)

Pe măsură ce campania electorală din România se apropie de sfârșit, liderul PSD se confruntă cu provocări tot mai mari în tentativa sa de a ajunge președintele țării.

Asocierea cu Nordis și stilul de viață luxos provoacă reacții negative similare celor care au dus la erodarea imaginii lui Klaus Iohannis.

Marcel Ciolacu devine ținta criticilor din partea contracandidaților săi și a unei părți din electorat.

În același timp, strategii politici încearcă să limiteze daunele de imagine, luând decizii controversate, precum evitarea dezbaterilor publice.

O serie de scandaluri, dar mai ales asocierea sa cu Nordis, prin avocata Laura Vicol, parlamentar PSD, fosta șefă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, indică faptul că drumul său spre Palatul Cotroceni se îngustează.

Toate sondajele de opinie îl dau pe liderul PSD în finala prezidențială, dar tot mai puține sugerează vreo șansă a acestuia de a câștiga în fața oricărui contracandidat, scrie jurnalistul SpotMediaEmilian Isăilă.

Program de președinte | Cum arată Justiția din proiectele și vorbele prezidențiabililor (Europa Liberă)

După ce a fost ani la rând vedeta alegerilor prezidențiale, justiția a dispărut de pe radarul unora dintre candidații la președinție. În programele politice apare mai la coadă, iar în declarații, candidații spun generalități. Pentru români, însă, corupția rămâne o problemă esențială.

Europa Liberă ne arată cum se raportează candidații la problema justiției.

În proiectul politic al candidatului PSD, intitulat „Calea sigură pentru România”, Justiția nu are dedicat nici măcar un singur rând din cele 49 de pagini.

Nu e clar de ce Marcel Ciolacu consideră că justiția merge bine – chiar dacă România a scăpat de MCV în 15 septembrie 2023, există critici în Raportul din 2024 al Comisiei Europene privind statul de drept.

Și pentru candidatul PNL Nicolae Ciucă Justiția e o chestiune care poate fi stânjenitoare în contextul acuzelor despre plagiatul din teza sa de doctorat și al piruetelor juridice care au blocat procesele în instanță.

În programul său politic, statul de drept are un capitol dedicat, dar apar generalități de genul „avem nevoie de o justiție liberă de interferențe politice”, „lupta împotriva corupției trebuie să continue”, „ sistemul judiciar trebuie să fie mai eficient și mai rapid”.

Candidatul AUR nu are propriu-zis un program politic, ci un plan, așa numitul „Plan Simion”, care însă nu conține nimic despre justiție.

Justiția se regăsește însă în Programul de Guvernare AUR și în diversele declarații ale lui George Simion, care întăresc ce scrie acolo.

Astfel, AUR vrea să limiteze „influența factorului politic în justiție prin alegerea direct de către populație a judecătorilor Curții Constituționale, a conducerii Parchetelor și a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

AUR mai propune organizarea de curți cu jurați, „formate din cetățeni români majori și cu capacitate deplină de exercițiu, care să soluționeze cazurile penale grave și procesele colective sau de clasă”, un fel de Tribunale ale Poporului.

Elena Lasconi e de părere că anticorupția trebuie să continue.

Candidata USR are un capitol amplu dedicat justiției în proiectul său politic numit „O Românie pentru toți, nu doar pentru unii”, în care avansează multe schimbări.

De pildă, Lasconi vrea întărirea și extinderea competențelor DNA și asupra magistraților – în fapt, o revenire la formula de dinaintea înființării controversatei Secții Speciale, dar și asupra faptelor de delapidare și deturnare de fonduri.

Fața mai puțin văzută a alegerilor. Trei voluntari explică de ce e important să fii observator la urne: De la ziua de muncă maraton de 18 ore, la faptul că „nu ești poliția alegerilor” (HotNews)

„Ești acolo să vezi exact cum se transformă voturile în rezultate și să te asiguri că totul merge conform regulilor”, explică președinta uneia dintre asociațiile care pregătesc observatorii independenți pentru zilele-maraton ale celor trei runde de alegeri care încep duminica aceasta. 

Rolul observatorului este să documenteze, nu să „salveze alegerile”, nu dă sfaturi comisiei și nu se atinge de buletinele de vot. „Nu faci politică, ești acolo strict ca cetățean independent”, explică, pentru HotNews.ro, Elena Calistru, preşedinte şi co-fondator al Funky Citizens.

Asociația este una dintre platformele pe care orice cetățean cu vârsta peste 18 ani care nu este membrul unui partid politic se poate înscrie pentru a fi observator la cele trei scrutine care urmează: cele două tururi ale alegerilor prezidențiale și alegerile parlamentare. 

Continuarea peHotNews.ro.

Tânărul taloneur Ștefan Buruiană este unul dintre cei 4 jucători români care evoluează în Franța și care a fost chemat în lotul stejarilor de către selecționerul francez David Gérard pentru meciul câștigat împotriva Canadei. După victoria (35-27) de pe stadionul Arcul de Triumf, Ștefan Buruiană era în culmea fericirii. Tudor Furdui l-a intervievat imediat după meci.

Armata germană pregătește companiile din țară pentru eventualitatea unei crize militare ce ar izbucni la granița de est a NATO. Suedia și Finlanda își pregătesc locuitorii să răspundă unor situații de criză. În timp ce Germania și Finlanda atrag atenția asupra războiului hibrid al Rusiei după secționarea unui cablu de comunicații în Marea Baltică. Nimeni nu-și dorește un război – dar dacă acesta ar izbucni împotriva voinței noastre?

Niciun lider politic n-ar vrea să-și ducă țara în război – à propos de ceea ce s-a discutat la un moment dat în dezbaterea prezidențială de luni seara, de la DigiTV. Dar amenințarea rusă îi îndeamnă pe tot mai mulți responsabili europeni să se pregătească pentru ce e mai rău.

În Germania, de exemplu, se amplifică pregătirile pentru eventualitatea unui război ”ale cărui repercusiuni ar putea fi chiar mai directe pentru Berlin decât actualul război rusesc din Ucraina”, relatează Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Courrier International. Potrivit ziarului, armata ajută acum companiile germane să anticipeze aceste consecințe.

Denumită „Operationsplan Deutschland”, inițiativa se bazează pe mai multe scenarii geopolitice posibile, care ar putea merge până la „manevre rusești cu rol de intimidare la granița de est a NATO”.

Militarii spun că într-o astfel de situație, „Germania ar deveni un hub pentru zeci, chiar sute de mii de soldați care ar trebui să fie trimiși în Est, alături de materiale de război, alimente și medicamente”. Și lumea economică trebuie să se pregătească pentru asta, chiar de astăzi.

Jörn Plischke, locotenent colonel și șef al comandamentului regional din Hamburg, a explicat, de exemplu, că firmele germane s-ar putea confrunta cu o penurie de transportatori:

„Aproape 70% dintre camioanele care călătoresc în Germania sunt conduse de șoferi din Europa de Est. Dacă izbucnește un război acolo, unde vor fi acești oameni?”

– întreabă militarul.

Prin urmare, recomandă pregătirea mai multor angajați germani, astfel încât aceștia să poată prelua sarcinile, în caz de nevoie. De asemenea, trebuie stabilite legături cu pompierii și protecția civilă, contacte utile în caz de criză.

„Aceste probleme sunt discutate în toată țara”, precizează Frankfurter Allgemeine Zeitung. Încercările de spionaj, sabotaj și atacuri cibernetice sunt deja în mod regulat în știri în Germania. Și autoritățile sunt în alertă.

Punctele strategice – cum ar fi portul Hamburg – fac obiectul unei atenții deosebite. „A existat deja un exercițiu comun între aviația civilă și armată”, adaugă cotidianul. ”Exercițiul Red Storm Alpha a testat protecția infrastructurii de la docuri și apărarea împotriva tentativelor de spionaj și a actelor de sabotaj.”

Iar Germania nu este singura țară în care amenințarea este luată foarte în serios.

Suedia și Finlanda, care au aderat la NATO la scurt timp de la invadarea Ucrainei de către Rusia, și-au actualizat îndrumările pentru cetățenii lor despre cum să supraviețuiască războiului.

După cum informează CNN, milioane de broșuri au fost distribuite  gospodăriilor din cele două țări nordice.

Broșurile includ instrucțiuni despre efectele conflictelor militare, cum ar fi întreruperi de comunicații și întreruperi de curent, dar și despre evenimente meteo extreme.

Sunt făcute mai multe recomandări, de la stocarea apei îmbuteliate și a produselor sanitare până la cultivarea de alimente comestibile acasă.

Iar preocupările au căpătat noi dimensiuni după ce Germania și Finlanda au anunțat luni o anchetă privind secționarea unui cablu submarin de comunicații. Cele două țări au avertizat în legătură cu amenințarea unui „război hibrid” pe fondul tensiunilor crescute cu Rusia.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Armata ucraineană a atacat pentru prima dată marţi dimineaţă un obiectiv militar situat pe teritoriul Federaţiei Ruse cu rachete americane ATACMS. A fost prima lovitură după ce Kievul a primit permisiunea de la Washington pentru a folosi aceste echipamente în interiorul teritoriului rus. Presa internațională evaluează consecințele.

După cum informează BBC, ”a fost pentru prima dată când rachetele au fost folosite pe teritoriul Rusiei recunoscut la nivel internațional și aceasta, la scurt timp după ce Washingtonul a semnalat Ucrainei că are permisiunea de a folosi echipamentele ATACMS în Rusia”.

Pentru Der Spiegel, nu este clar dacă Donald Trump va continua cursul deschis de administrația Biden:

”Cu toate acestea, membri importanți ai Partidului Republican au cerut, de asemenea, relaxarea cerințelor pentru Ucraina. Kievul speră că noile reguli privind armele vor putea pune presiune asupra Kremlinului - și, astfel, să aibă o poziție de negociere mai bună pentru o încetare a focului”.

El Pais crede că permisiunea pentru utilizarea rachetelor americane ATACMS în interiorul Rusiei este o decizie politică serioasă, dar cu influență limitată asupra războiului din Ucraina

Analiștii și mass-media din Ucraina consideră că autorizația lui Biden vine cu întârziere și că va fi un regres serios dacă acest armament va putea fi folosit doar la Kursk”.

Le Monde amintește că armata rusă a anticipat atacurile și și-a repoziționat  majoritatea bombardierelor sale pe aerodromuri situate în afara razei ATACMS:

”Această autorizație americană rămâne, de asemenea, supusă unor condiții. Va fi ridicată doar de la caz la caz, în funcție de obiectivele ucrainene, într-o logică ce nu este chiar aceea a unui război de mare intensitate.

Acum ar trebui să sperăm că America va fi urmată rapid de decizii similare ale țărilor care furnizează rachete către Kiev. Acestea sunt Franța și Regatul Unit. De asemenea, trebuie să sperăm că va ajuta la înlăturarea reticenței germanilor față de rachetele lor Taurus, care au o rază de acțiune de 500 de kilometri.

Cancelarul Olaf Scholz nu poate cere Rusiei să fie „pregătită pentru negocieri serioase cu Ucraina în scopul unei păci drepte și de durată”, așa cum a făcut-o într-o convorbire telefonică nefastă cu șeful de la Kremlin, fără a consolida mai întâi poziția Kievului. A doua zi după acest dialog, Rusia a lansat noi bombardamente distructive împotriva infrastructurii energetice civile ucrainene. O reamintire crudă a realității”.

În acest context, SKY News transmite că ”miniștrii de externe din Regatul Unit, Germania, Franța, Polonia, Italia și Spania au lansat o declarație comună marți dimineață, spunând că atacurile sistematice ale Rusiei asupra arhitecturii de securitate europene sunt „fără precedent în varietatea și amploarea lor”.

„Activitățile hibride în creștere ale Moscovei împotriva țărilor NATO și UE sunt fără precedent, creând un risc semnificativ de securitate”, au spus miniștrii, reafirmând rolul durabil al unei NATO puternice și unite.

Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a urmat declarației avertizând Rusia că va închide restul consulatelor sale din Polonia dacă Moscova nu încetează să comită acte de sabotaj în Europa.

„Am închis consulatul din Poznan”, a spus el într-o conferință de presă. „Dacă nu se opresc, le vom închide și pe celelalte”, a continuat el.

Poliţia din Georgia a eliberat în forță, marți dimineață, o zonă din centrul capitalei Tbilisi ocupată încă de duminică de protestatari  care acuză fraudarea rezultatelor de la ultimele alegeri parlamentare, transmite postul Europa Liberă, secțiunea în limba georgiană.

Un număr mare de poliţişti a intervenit pentru a înlătura corturile şi barierele construite în intersecţia aglomerată din centrul capitalei Tbilisi începând de duminica trecută, scrie sursa citată.

Polițiștii au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestanților, iar mai multe persoane au fost reținute.

În zona Universității din Tbilisi, protestatarii au ridicat, începând din 17 noiembrie, corturi și au blocat circulația.

Forțele de poliție au sosit în jurul orei șapte dimineața, pe 19 noiembrie. Ministerul de Interne din Georgia a transmis că legea cu privire la întruniri și manifestări nu permite blocarea carosabilului decât dacă acest lucru este impus de numărul mare al participanților la adunare.

Poliția a confiscat corturile și i-a scos cu forța pe manifestanți din piață. Zece dintre aceștia au fost arestați preventiv. Nu s-au înregistrat victime.

Acțiunea de blocare a zonei centrale a capitalei de către opoziție a fost declanșată după ce, la 16 noiembrie, Comisia Electorală a aprobat oficial protocolul prin care alegerile parlamentare din 26 octombrie au fost câștigate de partidul Visul georgian (pro-rus) cu 53,93% din voturile exprimate. Rezultatele nu au fost recunoascute de nici un alt partid care a participat la alegeri, în afară de Visul Georgian.

Scrutinul electoral din 26 octombrie a stârnit un val de reacții critice la nivel internațional. Liderii occidentali s-au referit la rapoartele observatorilor care citau nereguli din perioada preelectorală și din ziua votării.

Banca Națională a R Moldova se aliniază normelor europene

Banca Națională a Moldovei este angajată ferm în procesul de aderare la UE și va activa conform regulilor europene, a declarat guvernatoarea BNM Anca Dragu, după întrevederea pe care a avut-o recent la Chișinău cu  Jānis Mažeiks, ambasadorul Comisiei europene în R Moldova, scrie platforma de știri deschide.md.

În cadrul întrevederii au fost subliniate progresele înregistrate în procesul de aderare la Sistemul Unic de Plăți în Euro (SEPA), precum și concluziile și principale ale Raportului de extindere al UE pentru anul 2024 privind Republica Moldova.

Guvernatoarea BNM a precizat că reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și ai altor instituții din Republica Moldova au participat recent la sesiunile de screening bilateral, care reprezintă o etapă a negocierilor de aderare la UE.

Pregătirea dosarului de aderare a Republicii Moldova la Sistemul Unic de Plăți în Euro, care a fost înaintat spre evaluare către Consiliul European al Plăților la data de 30 ianuarie 2024, s-a realizat cu sprijinul proiectului Twinning finanțat de Uniunea Europeană, de care Banca Națională a Moldovei a beneficiat în perioada octombrie 2021- aprilie 2024, amintește sursa citată.

”Săptămâna scaunelor goale” la Kiev

În piața Sfânta Sofia din Kiev a avut loc recent ”Săptămâna scaunelor goale”, o manifestație de susținere a tuturor jurnaliștilor, scriitorilor, activiștilor culturali și militanților pentru drepturile omului care sunt în continuare ținuți în captivitate în Rusia, condamnați de tribunale rusești sau dispăruți, transmite publicația ucraineană Krym.

Acțiunea a fost organizată de filiala ucraineană a Centrului PEN International și de Centrul pentru libertăți civile.

La inițiativa PEN International, în fiecare an la 15 noiembrie, în întreaga lume este celebrată Ziua scriitorilor încarcerați, numită și ”Empty Chair Day” (Ziua scaunului gol), încă de la sfârșitul anilor 1980.

Începând din 2018, PEN Ucraina, în colaborare cu centrul pentru Libertăți civile, susține această acțiune cu scopul de a le aminti tuturor ucrainenilor, dar și lumii întregi, de toți scriitorii, artiștii și oamenii de cultură care, din cauza agresiunii rusești, nu mai pot trăi în libertate.

Printre invitații ediției din acest an s-a aflat și Oleksandra Barkova, sora artistului Bohdan Ziza, din Crimeea, condamnat la 15 ani de închisoare de un tribunal rus în iunie 2023, Maryna Oleksandrovych, soția poetului Mykola Leonovych, dispărut în aprilie 2023 pe frontul de la Avdiïvka; Ivan Androusiak, scriitor și traducător, dispărut pe front în 2022 și alții.

Potrivit datelor Institutului pentru mass-media din Ucraina, cel puțin 30 de jurnaliști și alți oameni de cultură sunt în prezent în închisoare. De asemenea, Centrul pentru libertăți civile raportează că cel puțin 7000 de civili ucraineni sunt deținuți în prezent în mod ilegal în Rusia sau în teritoriile ucrainene ocupate ilegal.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Salome Sulakauri - Georgia; 

Crina Plăcintă - R Moldova; 

Inna Omeltchenko - Ucraina

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Garantarea depozitelor bancare sub 100.000 de euro este esențială pentru încrederea depunătorilor europeni. În România, economisirea în bănci a crescut mult în ultimii ani. De asemenea, România se află pe primul loc la nivel european în ceea ce privește raportul dintre resursele aflate la dispoziția Fondului de Garantare și depozitele bancare.

În urmă cu doi ani, una din marile bănci rusești Sberbank dădea faliment în Europa. Două filiale ale băncii rusești, din Croația și Slovenia, au fost salvate prin vânzarea lor către bănci locale. Dar, în Austria, de exemplu, filiala locală a intrat în faliment.

Problema Sberbank a fost aceea că pe fondul sancțiunilor economice occidentale filialele europene nu au putut beneficia de sprijinul băncii-mamă pentru că Banca Națională a Rusiei nu a permis transferul de fonduri către state care au aplicat sancțiunile. Pe de altă parte, banca rusească nu s-a mai putut împrumuta de pe piețe, pentru că sancțiunile au urmărit chiar acest lucru și anume tăierea accesului băncilor rusești pe piețele de capital.

Din aceste cauze, filiala europeană cu sediul în Austria a intrat în primăvara anului 2022 în procedura de insolvență. Banca rusească din Austria a fost lăsată să intre în faliment după ce s-a considerat că nu prezintă niciun risc pentru stabilitatea financiară sau economică austriacă. Partea bună pentru depunătorii de la Sberbank Austria a fost că au fost apărați de regulile europene, respectiv depozitele lor bancare au fost garantate până la valoarea de 100.000 de euro. Doar că falimentul Sberbank a declanșat dispute diplomatice între Austria și Germania, pentru că mulți dintre depunătorii la banca rusească erau germani și deci au fost protejați și despăgubiți de Fondul din Austria.

Cu alte cuvinte, băncile austriece au plătit pentru clienții germani ai Sberbank. Dar, regulile europene sunt reguli europene și ele s-au aplicat și în cazul băncii cu capital din Rusia. Este adevărat că legislația europeană a costat Austria aproximativ un miliard de euro, bani care au acoperit depozitele bancare de la Sberbank din fondul de garantare austriac pentru mulți depunători germani.

Mai trebuie să reamintim că în anii 2012 și 2013, Sberbank a avut intenția să intre și în România, respectiv să cumpere Volksbank. La acel moment, Banca Națională a României a refuzat o astfel de tranzacție, respectiv achiziția Volksbank de către banca rusească și în felul acesta capitalul bancar rusesc nu a mai ajuns pe piața locală. Se poate spune că a fost o decizie înțeleaptă, pentru că în caz contrar în urmă cu doi ani, România ar fi trebuit să găsească resursele să rezolve problema Sberbank. Iar variantele ar fi fost: fie o preluare de către o altă societate bancară, fie plata garanțiilor către depunătorii băncii.

Subiectul Sberbank este un prilej pentru a trece în revistă câteva date ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare din România. Astfel, în aproape opt ani, depozitele bancare așa-numite eligibile au crescut de mai mult de două ori ca valoare, până la aproximativ 527 miliarde de lei. În depozitele eligibile sunt incluse depozitele acoperite de garantare cu până la 100.000 euro la care se adaugă partea care depășește acoperirea. De fapt, este vorba despre creșterea economisirii în sectorul bancar. Cifrele sunt relevante.

În total, după primele nouă luni ale acestui an, sunt 14,7 milioane de deponenți persoane fizice, din care 99,5% sunt depozite care se încadrează în plafonul de garantare. La acestea se adaugă 1,2 milioane de deponenți persoane juridice, iar 96% din depozite sunt incluse în schema de garantare. De altfel, anul acesta România este pe locul patru la nivel european, în ceea ce privește creșterea valorii depozitelor acoperite (sub 100.000 de euro), după Polonia, Lituania și Lichtenstein.

În fine, România este pe primul loc într-un clasament european. Este vorba despre raportul dintre resursele financiare disponibile în cadrul Fondului de Garantare și depozitele bancare de sub 100.000 de euro, care în România este de 2,54% față de media de 0,8%, pe care nici măcar nu o ating toate statele membre. În concluzie, garantarea depozitelor bancare este un pilon esențial pentru sistemul bancar european și local. Este încrederea pe care băncile o transmit clienților.

Jurnal de știri