Filtrer par genre

Jurnal RFI

Jurnal RFI

RFI România

Ascultați programele și podcasturi RFI România. Podcasturi, interviuri, dosare, invitați - RFI

6119 - Cristian Preda, profesor de științe politice, despre alegerile prezidențiale
0:00 / 0:00
1x
  • 6119 - Cristian Preda, profesor de științe politice, despre alegerile prezidențiale

    Cristian Preda este profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. El a publicat o scrisoare deschisă, în care le cere liberalilor să nu-l voteze pe Nicolae Ciucă la alegerile prezidențiale, pentru că este un candidat slab. Cristian Preda mai trage un semnal de alarmă: cu George Simion președinte, România s-ar goli de locuitori.

    Cristian Preda, despre Nicolae Ciucă: ”Așa cum arată azi scena politică, singura persoană anti-PSD care are o șansă să intre în turul II e candidata USR. Generalul Ciucă e departe de o asemenea calificare. Mi s-a părut că liberalii, în general, peneliștii, fie ei membri, fie ei simpli simpatizanți, ar putea să participe la acest proiect”.

    El crede că ”peneliștii au învățat să se îmbete cu sondaje. În 2016, ne spuneau: Predoiu e gata-gata să câștige împotriva lui Firea. Și Predoiu a avut de trei ori mai puține voturi decât Firea, o treime. S-au îmbătat cu această idee. Acum, în vară, la fel au zis: Burduja îi suflă în ceafă lui Nicușor Dan. Și săracul Burduja a făcut 7%, iar Nicușor Dan 46%”.

    Ce spune Cristian Preda despre scenariul George Simion-președinte: ”Ar fi o mineriadă politică incredibilă și dacă la mineriadă au plecat zeci, sute de mii de români în 1990, acum se golește țara, pentru că acum poți să pleci oriunde în UE, atunci era greu, treceau oamenii ilegal frontiera. Cu unul ca Simion se termină democrația. Omul ăsta vede politica exact cum este văzută de la Kremlin”.

    Thu, 21 Nov 2024
  • 6118 - ”Pacea rusească”: propuneri care ne dau fiori

    Potrivit unei relatări a Agenției Reuters, Vladimir Putin și-a pus la punct planul său pentru o încetare a focului în Ucraina. Propunerile ar putea fi puse în fața președintelui Donald Trump, într-o eventuală negociere a celor doi cu privire la soarta Ucrainei. Dar ce înseamnă aceste propuneri pentru regiunea noastră și pentru Europa?

    În linii mari, Putin ar vrea recunoașterea câștigurilor teritoriale deja obținute, ba chiar o ușoară extindere, pentru preluarea integrală a celor patru regiuni ucrainene deja decretate ca parte a Rusiei: Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie. Cât despre Crimeea, anexată în 2014, nici nu poate fi vorba. De asemenea, Kremlinul cere garanții că Ucraina nu va adera niciodată la NATO.

    Cum s-ar putea traduce toate acestea pentru noi?

    În primul rând, ar însemna că, pentru prima dată după cel de-al doilea război mondial, anexările teritoriale prin forța armelor vor fi acceptate, explicit sau implicit, într-o formă sau alta.

    Aceasta ar însemna prăbușirea întregului sistem de securitate postbelic, consfințit, mai târziu, la Conferința de securitate de la Helsinki, din 1975, când națiunile și-au recunoscut reciproc frontierele. Este o deschidere a cutiei Pandorei, care va alimenta mișcări iredentiste în întreaga Europă.

    Vladimir Putin și regimul său vor înțelege că data viitoare, dacă vor veni mai bine pregătiți, vor putea acapara chiar mai mult. Și noua realitate va fi acceptată, mai devreme sau mai târziu. Nu va fi o pace, chiar dacă Donald Trump va flutura o astfel de hârtie, iar Putin își va sărbători victoria în Piața Roșie. Va fi mai degrabă o pauză înaintea unui nou război. 

    În al doilea rând, este trist și îngrijorător să vedem că situația Ucrainei, cu repercusiuni asupra întregii Europe, se decide fără ucraineni și fără restul europenilor.

    O negociere la vârf Trump-Putin peste harta Ucrainei rămâne ceva straniu și parcă venit din alte timpuri, când liderii puternici le dictau celor slabi. Un astfel de ”diktat” a dus, în istorie, la ștergerea de pe hartă a Poloniei și la ciopârțirea României.

    Istoria nu se repetă și probabil nu vom retrăi întocmai experiența teribilă a anilor 1939-1940.  Dar pentru Vladimir Putin, o asemenea negociere ar marca, simbolic, revenirea Moscovei la statutul de putere globală, care face și desface viitorul lumii. Iar aceasta nu sună bine deloc.

    În fine, o blocare de către Rusia a accesului Ucrainei în NATO ar da o lovitură teribilă credibilității alianței. Ar însemna că Rusia poate decide cine intră și cine nu într-o organizație din care ea nu face parte. Și este vorba despre cea mai puternică alianță militară a timpurilor moderne. Nicicând Kremlinul n-a primit un cadou mai frumos.

    Bineînțeles că aceste propuneri sunt unele maximaliste, care ar urma să facă obiectul unor negocieri. Dar ele reflectă viziunea pe care Moscova dorește să o impună nu doar în Ucraina, ci în regiunea extinsă. Și să nu uităm de ultimatumul dat Occidentului în decembrie 2021, care rămâne valabil pentru Moscova: plecarea NATO din Europa Centrală și de Est.

    O viziune care nu ne poate provoca decât neliniște.

     

    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    Thu, 21 Nov 2024
  • 6117 - Jurnalul de joi, 21 noiembrie 2024, 10h00

    Jurnal de știri

    Thu, 21 Nov 2024
  • 6116 - Denis Popescu pe urmele lui David Popovici

    Natația românească a început să scoată campioni pe bandă rulantă. De patru ori medaliat cu aur săptămâna trecută în bazinul de la Otopeni, la Naționalele de înot în bazin scurt, Denis Popescu are tot viitorul in față. Tudor Furdui face portretul înotătorului care ar putea merge pe urmele lui David Popovici

    Thu, 21 Nov 2024
  • 6115 - Artă versus Politică: Trupă de teatru turcească în Armenia

    Eveniment mai puțin obișnuit în Armenia: o trupă de teatru turcească a prezentat o piesă de teatru la Erevan. O parte a reprezentației a fost în armeana occidentală sau dialectul armean din Istanbul, vorbit în prezent doar de un milion și jumătate de oameni. Cele două țări nu au încă relații diplomatice și încearcă o normalizare prin intermediul unor emisari speciali. Turcia nu recunoaște nici acum genocidul contra armenilor. 
     

    O trupa de teatru turcească a prezentat o piesă la Centrul pentru Artă Experimentală din Erevan, citim în publicația 168.am.

    Prezența unei trupe turcești în Armenia este un eveniment, având în vedere că după genocidul turcilor împotriva armenilor dintre 1915-1917, nerecunoscut de Turcia, cele două țări nu au avut relații timp de 100 de ani. În prezent, Turcia și Armenia comunică prin emisari pentru normalizare, dar au introdus zboruri comerciale și de marfă, precizează site-ul Ministerului Turc al Afacerilor Externe. 

    Revenind la articolul din publicația armeană, aflăm că trupa de teatru turcească „Nomad Performance” din Istanbul a prezentat piesa intitulată „Migrant”, o reprezentație filozofică cu elemente de pantomimă, însoțită de un monolog din lucrarea „Comedia Umană” de William Saroyan.

    Monologul începe în limba armeană occidentală sau dialectul armean din Istanbul. Apoi, unele părți ale textului sunt recitate în engleză, pentru ca la final să fie numai în engleză.

    Potrivit autoarei piesei, „sursa de inspirație a fost experiența migraților care, în urmă cu câțiva ani, au trecut granița ruso-norvegiană cu bicicleta. De aceea, în piesă, o bicicletă și frânghii sunt folosite ca simboluri ale graniței, iar o valiză ca simbol al migrației.”

    „Directorul companiei de teatru, Ertürk Erkeç, a mai menționat că au interpretat această piesă în diferite locații în dialectul occidental armean, inclusiv în Turcia în fața publicului turc, fără a face nicio modificare. Mulți spectatori turci nu au înțeles anumite părți, iar autoarea a explicat că în acest fel se apropie de experiența emigranților care își pierd treptat limba, identitatea și acceptă involuntar limba și cultura dominantă.”

    Armeana occidentală s-a vorbit până la începutul secolului XX în Armenia Occidentală, regiune care face astăzi parte din Turcia. Dialectul mai este vorbit în prezent de 1,5 milioane de oameni și este considerat pe cale de dispariție.

    Kazahstanul păstrează prefixul telefonic +7, ca pe vremea URSS

    Kazahstanul nu va renunța la prefixul telefonic +7, deși avea în plan să treacă la +997, citim în zakon.kz.

    Unele prefixuri internaționale sunt folosite de mai multe țări. De exemplu, Statele Unite ale Americii, Canada și unele țări din Caraibe au același prefix. Rusia și Kazahstanul sunt în aceeași situație, scrie publicația cazacă. „Codul +7 a fost folosit istoric de URSS ca parte a sistemului de telecomunicații sovietic unificat.” După prăbușirea URSS, Federația Rusă a devenit unicul succesor legal, dar Kazahstanul a încheiat un acord cu Moscova în acest sens.  

    Ministerul Telecomunicațiilor de la Astana a explicat că propunerea de trecere la codul „+997” nu a fost acceptată, deoarece presupunea costuri mari pentru operatorii de telecomunicații și dificultăți în reconfigurarea echipamentelor în cauză pe întreg teritoriul Kazahstanului.

    Proiecte de construcții turcești de 20,16 mld. de dolari în Qatar

    Volumul comerțului dintre Turcia și Qatar a crescut de cinci ori în ultimii 10 ani, a declarat ambasadorul Turciei la Doha, Mustafa Göksu, potrivit publicației trthaber.com.

    „În acest moment, peste o mie de companii turcești lucrează în diverse sectoare în Qatar, iar 200 de companii din Qatar lucrează în diferite domenii în Turcia,” a spus ambasadorul.

    Valoarea lucrărilor efectuate de companiile turcești de construcții în Qatar se ridică la 20,16 miliarde de dolari.

    Ambasadorul Göksu a spus că, în ceea ce privește cooperarea în domeniul apărării, au fost stabilite comenzi aeriene și navale în cadrul Comandamentului Forțelor Comunale Turco-Qatar.

    Turcia și Qatarul lucrează împreună pentru un viitor mai stabil în regiune și în lume, a adăugat diplomatul turc. 

    „Această colaborare este evidentă în eforturile lor actuale de a gestiona criza din Gaza, căutând să atenueze suferința umană a poporului palestinian, să-și apere drepturile legitime și să găsească o soluție echitabilă și cuprinzătoare care să răspundă dorinței lor de a întemeia un stat palestinian independent.”

    Diplomatul a spus că „singura modalitate de a vindeca rănile de zeci de ani din regiunea noastră este de a stabili un stat palestinian independent bazat pe o soluție cu două state, care să le permită copiilor palestinieni să-și modeleze liber viitorul.”

     

    Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

    Shushanik Tsaturyan - Armenia;

    Emil Kozhanov - Kazakhstan;

    Ahmet Özkan - Turcia

     

    Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

    Thu, 21 Nov 2024
Afficher plus d'épisodes