Jurnal RFI

Încrederea managerilor în economia românească este la o cotă înaltă, dar analiza CONFIDEX  arată şi o îngrijorare pentru evoluţia economică viitoare. Managerii cred că influenţele pot veni atât din economia europeană, cât şi din politicile interne.

Invitat la Esențial: Andrei Cionca, fondator fondurile de investiţii Roca, Roca X, Agista.

Managerii români s-au maturizat foarte mult. Cred că au dobândit, trecând prin atât de multe crize, criza sanitară, criza lanțurilor de aprovizionare, creșterea bruscă a dobânzilor, inflație și așa mai departe. Cred că asta ne-a maturizat, A maturizat mult generația noastră de manageri și cumva asta ne dă o anumită reziliență. 

Moscova va riposta împotriva ţărilor NATO care facilitează atacurile cu rachete cu rază lungă de acţiune pe care Ucraina le lansează împotriva teritoriului rus, a declarat şeful serviciului de informaţii externe al Federaţiei Ruse, Serghei Narîşkin. Intre timp, la Kiev, mai multe ambasade, intre care cea a Statelor Unite, sunt inchise, in asteptarea unui atac rusesc. Si România ia măsuri de securitate la misiunea diplomatica din capitala ucraineana.

Scutirea impozitului pentru criptomonede va prejudicia statul român

Pe final de mandat, Parlamentul a introdus un amendament la Codul Fiscal pentru a scuti de impozit pana la sfarsitul lui iulie 2025 castigurile obtinute de persoane fizice din criptomonede. Masura vine dupa alegerea presedintelui Donald Trump in SUA, moment in care cea mai cunoscuta criptomoneda, Bitcoin, a explodat. O decizie menita sa prejudicieze statul roman in conditiile in care deficitul bugetar este urias, apreciaza analistul economic Adrian Negrescu. Il veti asculta in aceasta seara. 

Olaf Scholz sau Boris Pistorius, cu cine va merge SPD în alegeri?

In Germania, membrii Partidului Social Democrat sporesc speculatiile ca ministrul Apararii, Boris Pistorius, ar fi o alegere mai populara pentru functia de cancelar, in alegerile anticipate de anul viitor. Insa cu Olaf Scholz care a declarat ca vrea sa candideze din nou, lucrurile se complica. deocamdata, pe 16 decembrie, Scholz se va supune votului de încredere în Bundestag. 

Iași: Sisteme audio pentru nevăzători în stațiile de transport în comun

Din aceasta saptamina Compania de Transport Public din Iasi are sisteme audio în stații, pentru persoanele cu deficiențe de vedere. Este al doilea oraș din țară după Cluj care accesibilizeaza astfel transportul public. Peste 200 de  statii vor fi dotate pentru persoanele cu deficiente de vedere. Am pregatit un reportaj in aceasta seara. 

Jurnal de știri

Jurnal de știri

Gabriel Zetea este convins că Marcel Ciolacu îl poate învinge pe George Simion în turul II al alegerilor prezidențiale. Vicepreședintele PSD le cere useriștilor și peneliștilor să-l voteze pe candidatul social-democrat încă din primul tur. El îl apără pe de altă parte pe Marcel Ciolacu în scandalul Nordis: ”Este un om care a arătat suficientă modestie”.

Gabriel Zetea, despre scandalul Ciolacu-Nordis: ”Este chiar un nonsens, domnul Ciucă nu a fost niciodată supărat pe avioanele de lux plătite cu zeci de milioane din bani publici de către Klaus Iohannis, dar este supărat pe o cheltuială pe care și-a făcut-o primul-ministru din banii săi. Marcel Ciolacu a arătat, atâta vreme cât a fost prim-ministru, că folosește chibzuit și justificat banii publici, că merge cu avioane de linie, că zboară nu la first class, ci împreună cu românii în avion, stă lângă ei, lângă oricine. Deci a arătat suficientă modestie”.

Despre alegerile prezidențiale: ”O să fac publică la mine acasă, în județul Maramureș, o scrisoare către useriști și către peneliști, în care le spun, având în vedere prestanța jalnică în campania electorală a propriilor lor candidați, atât Elena Lasconi, cât și Nicolae Ciucă, să-l voteze useriștii și peneliștii pe Marcel Ciolacu încă din primul tur, pentru că oricum vor ajunge să-l voteze în turul II, dar haideți să-i dăm votul lui Marcel Ciolacu, pentru că este singurul candidat care va menține în continuare România pe drumul său european, cu siguranță”.

Despre Nicolae Ciucă: ”Vă fac o confidență: de două zile încoace, sunt sunat, fiind și președintele Consiliului Județean, discut cu primari ai PNL chestii legate de administrație, dar îmi fac confidențe oamenii și-mi spun că ne e și rușine să mai ieșim în spațiul public să facem campanie pentru Nicolae Ciucă, dacă el cu Dani Mocanu s-a apucat să-și facă campanie electorală, nu ăsta e PNL-ul, nu astea sunt valorile PNL-ului”.

Jurnal de știri

Avioanele de lux îl așază pe Ciolacu lângă Iohannis, cel mai nepopular om politic al momentului. Cu ce consecințe? (SpotMedia) - Program de președinte | Cum arată Justiția din proiectele și vorbele prezidențiabililor (Europa Liberă) - Fața mai puțin văzută a alegerilor. Trei voluntari explică de ce e important să fii observator la urne (HotNews)

Analiză: Ciolacu, "premierul Nordis" - singur şi temător? (DW)

Premierul Marcel Ciolacu, 56 de ani, a consumat multă energie de un an și jumătate încoace de când este prim-ministru pentru a-și ascunde carențele, înainte de a recunoaște că ia meditații la economie și la engleză.

La dezbaterile Antenei 3 dedicate prezidențiabililor cu șanse, Ciolacu a fost singurul care nu a adus pe cineva din familie sau măcar un prieten să vorbească despre el. A preferat, în schimb, să pună un clip publicitar și ne-a arătat imaginea unui om izolat, care încearcă să ascundă detaliile care îl incomodează. 

Ar fi putut să vorbească de adolescentul leneș, care a reușit să ajungă șeful celui mai mare partid autohton, dar a preferat să-și ascundă diploma de Bacalaureat, afișând pe site-ul guvernamental un CV baroc plin de cursuri, un master la SNSPA și o facultate făcută la o universitate privată modestă. 

E un politician versat, până în 2012 a făcut politică locală la Buzău.

După 2012, Marcel Ciolacu intră în parlament și își începe ascensiunea prin pendulări succesive în jurul liderilor partidului.

Între timp, Marcel Ciolacu este pentru mulți alegători premierul care a mărit pensiile și care le va aduce aderarea la Schengen. Pentru alții, însă, candidatul PSD este doar un nou lider acuzat de corupție,  împotriva căruia, procurorii anti-corupție nu fac nimic.

Creșterea pensiilor îi asigură popularitatea, dar deocamdată se află mult sub scorul partidului. 

Articolul Sabinei Fati face parte dintr-o serie de portrete ale principalilor candidați la alegerile prezidențiale de duminică.

Integral pe pagina DW.

Avioanele de lux îl așază pe Ciolacu lângă Iohannis, cel mai nepopular om politic al momentului. Cu ce consecințe? (SpotMedia)

Pe măsură ce campania electorală din România se apropie de sfârșit, liderul PSD se confruntă cu provocări tot mai mari în tentativa sa de a ajunge președintele țării.

Asocierea cu Nordis și stilul de viață luxos provoacă reacții negative similare celor care au dus la erodarea imaginii lui Klaus Iohannis.

Marcel Ciolacu devine ținta criticilor din partea contracandidaților săi și a unei părți din electorat.

În același timp, strategii politici încearcă să limiteze daunele de imagine, luând decizii controversate, precum evitarea dezbaterilor publice.

O serie de scandaluri, dar mai ales asocierea sa cu Nordis, prin avocata Laura Vicol, parlamentar PSD, fosta șefă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, indică faptul că drumul său spre Palatul Cotroceni se îngustează.

Toate sondajele de opinie îl dau pe liderul PSD în finala prezidențială, dar tot mai puține sugerează vreo șansă a acestuia de a câștiga în fața oricărui contracandidat, scrie jurnalistul SpotMediaEmilian Isăilă.

Program de președinte | Cum arată Justiția din proiectele și vorbele prezidențiabililor (Europa Liberă)

După ce a fost ani la rând vedeta alegerilor prezidențiale, justiția a dispărut de pe radarul unora dintre candidații la președinție. În programele politice apare mai la coadă, iar în declarații, candidații spun generalități. Pentru români, însă, corupția rămâne o problemă esențială.

Europa Liberă ne arată cum se raportează candidații la problema justiției.

În proiectul politic al candidatului PSD, intitulat „Calea sigură pentru România”, Justiția nu are dedicat nici măcar un singur rând din cele 49 de pagini.

Nu e clar de ce Marcel Ciolacu consideră că justiția merge bine – chiar dacă România a scăpat de MCV în 15 septembrie 2023, există critici în Raportul din 2024 al Comisiei Europene privind statul de drept.

Și pentru candidatul PNL Nicolae Ciucă Justiția e o chestiune care poate fi stânjenitoare în contextul acuzelor despre plagiatul din teza sa de doctorat și al piruetelor juridice care au blocat procesele în instanță.

În programul său politic, statul de drept are un capitol dedicat, dar apar generalități de genul „avem nevoie de o justiție liberă de interferențe politice”, „lupta împotriva corupției trebuie să continue”, „ sistemul judiciar trebuie să fie mai eficient și mai rapid”.

Candidatul AUR nu are propriu-zis un program politic, ci un plan, așa numitul „Plan Simion”, care însă nu conține nimic despre justiție.

Justiția se regăsește însă în Programul de Guvernare AUR și în diversele declarații ale lui George Simion, care întăresc ce scrie acolo.

Astfel, AUR vrea să limiteze „influența factorului politic în justiție prin alegerea direct de către populație a judecătorilor Curții Constituționale, a conducerii Parchetelor și a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

AUR mai propune organizarea de curți cu jurați, „formate din cetățeni români majori și cu capacitate deplină de exercițiu, care să soluționeze cazurile penale grave și procesele colective sau de clasă”, un fel de Tribunale ale Poporului.

Elena Lasconi e de părere că anticorupția trebuie să continue.

Candidata USR are un capitol amplu dedicat justiției în proiectul său politic numit „O Românie pentru toți, nu doar pentru unii”, în care avansează multe schimbări.

De pildă, Lasconi vrea întărirea și extinderea competențelor DNA și asupra magistraților – în fapt, o revenire la formula de dinaintea înființării controversatei Secții Speciale, dar și asupra faptelor de delapidare și deturnare de fonduri.

Fața mai puțin văzută a alegerilor. Trei voluntari explică de ce e important să fii observator la urne: De la ziua de muncă maraton de 18 ore, la faptul că „nu ești poliția alegerilor” (HotNews)

„Ești acolo să vezi exact cum se transformă voturile în rezultate și să te asiguri că totul merge conform regulilor”, explică președinta uneia dintre asociațiile care pregătesc observatorii independenți pentru zilele-maraton ale celor trei runde de alegeri care încep duminica aceasta. 

Rolul observatorului este să documenteze, nu să „salveze alegerile”, nu dă sfaturi comisiei și nu se atinge de buletinele de vot. „Nu faci politică, ești acolo strict ca cetățean independent”, explică, pentru HotNews.ro, Elena Calistru, preşedinte şi co-fondator al Funky Citizens.

Asociația este una dintre platformele pe care orice cetățean cu vârsta peste 18 ani care nu este membrul unui partid politic se poate înscrie pentru a fi observator la cele trei scrutine care urmează: cele două tururi ale alegerilor prezidențiale și alegerile parlamentare. 

Continuarea peHotNews.ro.

Tânărul taloneur Ștefan Buruiană este unul dintre cei 4 jucători români care evoluează în Franța și care a fost chemat în lotul stejarilor de către selecționerul francez David Gérard pentru meciul câștigat împotriva Canadei. După victoria (35-27) de pe stadionul Arcul de Triumf, Ștefan Buruiană era în culmea fericirii. Tudor Furdui l-a intervievat imediat după meci.

Armata germană pregătește companiile din țară pentru eventualitatea unei crize militare ce ar izbucni la granița de est a NATO. Suedia și Finlanda își pregătesc locuitorii să răspundă unor situații de criză. În timp ce Germania și Finlanda atrag atenția asupra războiului hibrid al Rusiei după secționarea unui cablu de comunicații în Marea Baltică. Nimeni nu-și dorește un război – dar dacă acesta ar izbucni împotriva voinței noastre?

Niciun lider politic n-ar vrea să-și ducă țara în război – à propos de ceea ce s-a discutat la un moment dat în dezbaterea prezidențială de luni seara, de la DigiTV. Dar amenințarea rusă îi îndeamnă pe tot mai mulți responsabili europeni să se pregătească pentru ce e mai rău.

În Germania, de exemplu, se amplifică pregătirile pentru eventualitatea unui război ”ale cărui repercusiuni ar putea fi chiar mai directe pentru Berlin decât actualul război rusesc din Ucraina”, relatează Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Courrier International. Potrivit ziarului, armata ajută acum companiile germane să anticipeze aceste consecințe.

Denumită „Operationsplan Deutschland”, inițiativa se bazează pe mai multe scenarii geopolitice posibile, care ar putea merge până la „manevre rusești cu rol de intimidare la granița de est a NATO”.

Militarii spun că într-o astfel de situație, „Germania ar deveni un hub pentru zeci, chiar sute de mii de soldați care ar trebui să fie trimiși în Est, alături de materiale de război, alimente și medicamente”. Și lumea economică trebuie să se pregătească pentru asta, chiar de astăzi.

Jörn Plischke, locotenent colonel și șef al comandamentului regional din Hamburg, a explicat, de exemplu, că firmele germane s-ar putea confrunta cu o penurie de transportatori:

„Aproape 70% dintre camioanele care călătoresc în Germania sunt conduse de șoferi din Europa de Est. Dacă izbucnește un război acolo, unde vor fi acești oameni?”

– întreabă militarul.

Prin urmare, recomandă pregătirea mai multor angajați germani, astfel încât aceștia să poată prelua sarcinile, în caz de nevoie. De asemenea, trebuie stabilite legături cu pompierii și protecția civilă, contacte utile în caz de criză.

„Aceste probleme sunt discutate în toată țara”, precizează Frankfurter Allgemeine Zeitung. Încercările de spionaj, sabotaj și atacuri cibernetice sunt deja în mod regulat în știri în Germania. Și autoritățile sunt în alertă.

Punctele strategice – cum ar fi portul Hamburg – fac obiectul unei atenții deosebite. „A existat deja un exercițiu comun între aviația civilă și armată”, adaugă cotidianul. ”Exercițiul Red Storm Alpha a testat protecția infrastructurii de la docuri și apărarea împotriva tentativelor de spionaj și a actelor de sabotaj.”

Iar Germania nu este singura țară în care amenințarea este luată foarte în serios.

Suedia și Finlanda, care au aderat la NATO la scurt timp de la invadarea Ucrainei de către Rusia, și-au actualizat îndrumările pentru cetățenii lor despre cum să supraviețuiască războiului.

După cum informează CNN, milioane de broșuri au fost distribuite  gospodăriilor din cele două țări nordice.

Broșurile includ instrucțiuni despre efectele conflictelor militare, cum ar fi întreruperi de comunicații și întreruperi de curent, dar și despre evenimente meteo extreme.

Sunt făcute mai multe recomandări, de la stocarea apei îmbuteliate și a produselor sanitare până la cultivarea de alimente comestibile acasă.

Iar preocupările au căpătat noi dimensiuni după ce Germania și Finlanda au anunțat luni o anchetă privind secționarea unui cablu submarin de comunicații. Cele două țări au avertizat în legătură cu amenințarea unui „război hibrid” pe fondul tensiunilor crescute cu Rusia.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Armata ucraineană a atacat pentru prima dată marţi dimineaţă un obiectiv militar situat pe teritoriul Federaţiei Ruse cu rachete americane ATACMS. A fost prima lovitură după ce Kievul a primit permisiunea de la Washington pentru a folosi aceste echipamente în interiorul teritoriului rus. Presa internațională evaluează consecințele.

După cum informează BBC, ”a fost pentru prima dată când rachetele au fost folosite pe teritoriul Rusiei recunoscut la nivel internațional și aceasta, la scurt timp după ce Washingtonul a semnalat Ucrainei că are permisiunea de a folosi echipamentele ATACMS în Rusia”.

Pentru Der Spiegel, nu este clar dacă Donald Trump va continua cursul deschis de administrația Biden:

”Cu toate acestea, membri importanți ai Partidului Republican au cerut, de asemenea, relaxarea cerințelor pentru Ucraina. Kievul speră că noile reguli privind armele vor putea pune presiune asupra Kremlinului - și, astfel, să aibă o poziție de negociere mai bună pentru o încetare a focului”.

El Pais crede că permisiunea pentru utilizarea rachetelor americane ATACMS în interiorul Rusiei este o decizie politică serioasă, dar cu influență limitată asupra războiului din Ucraina

Analiștii și mass-media din Ucraina consideră că autorizația lui Biden vine cu întârziere și că va fi un regres serios dacă acest armament va putea fi folosit doar la Kursk”.

Le Monde amintește că armata rusă a anticipat atacurile și și-a repoziționat  majoritatea bombardierelor sale pe aerodromuri situate în afara razei ATACMS:

”Această autorizație americană rămâne, de asemenea, supusă unor condiții. Va fi ridicată doar de la caz la caz, în funcție de obiectivele ucrainene, într-o logică ce nu este chiar aceea a unui război de mare intensitate.

Acum ar trebui să sperăm că America va fi urmată rapid de decizii similare ale țărilor care furnizează rachete către Kiev. Acestea sunt Franța și Regatul Unit. De asemenea, trebuie să sperăm că va ajuta la înlăturarea reticenței germanilor față de rachetele lor Taurus, care au o rază de acțiune de 500 de kilometri.

Cancelarul Olaf Scholz nu poate cere Rusiei să fie „pregătită pentru negocieri serioase cu Ucraina în scopul unei păci drepte și de durată”, așa cum a făcut-o într-o convorbire telefonică nefastă cu șeful de la Kremlin, fără a consolida mai întâi poziția Kievului. A doua zi după acest dialog, Rusia a lansat noi bombardamente distructive împotriva infrastructurii energetice civile ucrainene. O reamintire crudă a realității”.

În acest context, SKY News transmite că ”miniștrii de externe din Regatul Unit, Germania, Franța, Polonia, Italia și Spania au lansat o declarație comună marți dimineață, spunând că atacurile sistematice ale Rusiei asupra arhitecturii de securitate europene sunt „fără precedent în varietatea și amploarea lor”.

„Activitățile hibride în creștere ale Moscovei împotriva țărilor NATO și UE sunt fără precedent, creând un risc semnificativ de securitate”, au spus miniștrii, reafirmând rolul durabil al unei NATO puternice și unite.

Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a urmat declarației avertizând Rusia că va închide restul consulatelor sale din Polonia dacă Moscova nu încetează să comită acte de sabotaj în Europa.

„Am închis consulatul din Poznan”, a spus el într-o conferință de presă. „Dacă nu se opresc, le vom închide și pe celelalte”, a continuat el.

Poliţia din Georgia a eliberat în forță, marți dimineață, o zonă din centrul capitalei Tbilisi ocupată încă de duminică de protestatari  care acuză fraudarea rezultatelor de la ultimele alegeri parlamentare, transmite postul Europa Liberă, secțiunea în limba georgiană.

Un număr mare de poliţişti a intervenit pentru a înlătura corturile şi barierele construite în intersecţia aglomerată din centrul capitalei Tbilisi începând de duminica trecută, scrie sursa citată.

Polițiștii au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestanților, iar mai multe persoane au fost reținute.

În zona Universității din Tbilisi, protestatarii au ridicat, începând din 17 noiembrie, corturi și au blocat circulația.

Forțele de poliție au sosit în jurul orei șapte dimineața, pe 19 noiembrie. Ministerul de Interne din Georgia a transmis că legea cu privire la întruniri și manifestări nu permite blocarea carosabilului decât dacă acest lucru este impus de numărul mare al participanților la adunare.

Poliția a confiscat corturile și i-a scos cu forța pe manifestanți din piață. Zece dintre aceștia au fost arestați preventiv. Nu s-au înregistrat victime.

Acțiunea de blocare a zonei centrale a capitalei de către opoziție a fost declanșată după ce, la 16 noiembrie, Comisia Electorală a aprobat oficial protocolul prin care alegerile parlamentare din 26 octombrie au fost câștigate de partidul Visul georgian (pro-rus) cu 53,93% din voturile exprimate. Rezultatele nu au fost recunoascute de nici un alt partid care a participat la alegeri, în afară de Visul Georgian.

Scrutinul electoral din 26 octombrie a stârnit un val de reacții critice la nivel internațional. Liderii occidentali s-au referit la rapoartele observatorilor care citau nereguli din perioada preelectorală și din ziua votării.

Banca Națională a R Moldova se aliniază normelor europene

Banca Națională a Moldovei este angajată ferm în procesul de aderare la UE și va activa conform regulilor europene, a declarat guvernatoarea BNM Anca Dragu, după întrevederea pe care a avut-o recent la Chișinău cu  Jānis Mažeiks, ambasadorul Comisiei europene în R Moldova, scrie platforma de știri deschide.md.

În cadrul întrevederii au fost subliniate progresele înregistrate în procesul de aderare la Sistemul Unic de Plăți în Euro (SEPA), precum și concluziile și principale ale Raportului de extindere al UE pentru anul 2024 privind Republica Moldova.

Guvernatoarea BNM a precizat că reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și ai altor instituții din Republica Moldova au participat recent la sesiunile de screening bilateral, care reprezintă o etapă a negocierilor de aderare la UE.

Pregătirea dosarului de aderare a Republicii Moldova la Sistemul Unic de Plăți în Euro, care a fost înaintat spre evaluare către Consiliul European al Plăților la data de 30 ianuarie 2024, s-a realizat cu sprijinul proiectului Twinning finanțat de Uniunea Europeană, de care Banca Națională a Moldovei a beneficiat în perioada octombrie 2021- aprilie 2024, amintește sursa citată.

”Săptămâna scaunelor goale” la Kiev

În piața Sfânta Sofia din Kiev a avut loc recent ”Săptămâna scaunelor goale”, o manifestație de susținere a tuturor jurnaliștilor, scriitorilor, activiștilor culturali și militanților pentru drepturile omului care sunt în continuare ținuți în captivitate în Rusia, condamnați de tribunale rusești sau dispăruți, transmite publicația ucraineană Krym.

Acțiunea a fost organizată de filiala ucraineană a Centrului PEN International și de Centrul pentru libertăți civile.

La inițiativa PEN International, în fiecare an la 15 noiembrie, în întreaga lume este celebrată Ziua scriitorilor încarcerați, numită și ”Empty Chair Day” (Ziua scaunului gol), încă de la sfârșitul anilor 1980.

Începând din 2018, PEN Ucraina, în colaborare cu centrul pentru Libertăți civile, susține această acțiune cu scopul de a le aminti tuturor ucrainenilor, dar și lumii întregi, de toți scriitorii, artiștii și oamenii de cultură care, din cauza agresiunii rusești, nu mai pot trăi în libertate.

Printre invitații ediției din acest an s-a aflat și Oleksandra Barkova, sora artistului Bohdan Ziza, din Crimeea, condamnat la 15 ani de închisoare de un tribunal rus în iunie 2023, Maryna Oleksandrovych, soția poetului Mykola Leonovych, dispărut în aprilie 2023 pe frontul de la Avdiïvka; Ivan Androusiak, scriitor și traducător, dispărut pe front în 2022 și alții.

Potrivit datelor Institutului pentru mass-media din Ucraina, cel puțin 30 de jurnaliști și alți oameni de cultură sunt în prezent în închisoare. De asemenea, Centrul pentru libertăți civile raportează că cel puțin 7000 de civili ucraineni sunt deținuți în prezent în mod ilegal în Rusia sau în teritoriile ucrainene ocupate ilegal.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Salome Sulakauri - Georgia; 

Crina Plăcintă - R Moldova; 

Inna Omeltchenko - Ucraina

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Garantarea depozitelor bancare sub 100.000 de euro este esențială pentru încrederea depunătorilor europeni. În România, economisirea în bănci a crescut mult în ultimii ani. De asemenea, România se află pe primul loc la nivel european în ceea ce privește raportul dintre resursele aflate la dispoziția Fondului de Garantare și depozitele bancare.

În urmă cu doi ani, una din marile bănci rusești Sberbank dădea faliment în Europa. Două filiale ale băncii rusești, din Croația și Slovenia, au fost salvate prin vânzarea lor către bănci locale. Dar, în Austria, de exemplu, filiala locală a intrat în faliment.

Problema Sberbank a fost aceea că pe fondul sancțiunilor economice occidentale filialele europene nu au putut beneficia de sprijinul băncii-mamă pentru că Banca Națională a Rusiei nu a permis transferul de fonduri către state care au aplicat sancțiunile. Pe de altă parte, banca rusească nu s-a mai putut împrumuta de pe piețe, pentru că sancțiunile au urmărit chiar acest lucru și anume tăierea accesului băncilor rusești pe piețele de capital.

Din aceste cauze, filiala europeană cu sediul în Austria a intrat în primăvara anului 2022 în procedura de insolvență. Banca rusească din Austria a fost lăsată să intre în faliment după ce s-a considerat că nu prezintă niciun risc pentru stabilitatea financiară sau economică austriacă. Partea bună pentru depunătorii de la Sberbank Austria a fost că au fost apărați de regulile europene, respectiv depozitele lor bancare au fost garantate până la valoarea de 100.000 de euro. Doar că falimentul Sberbank a declanșat dispute diplomatice între Austria și Germania, pentru că mulți dintre depunătorii la banca rusească erau germani și deci au fost protejați și despăgubiți de Fondul din Austria.

Cu alte cuvinte, băncile austriece au plătit pentru clienții germani ai Sberbank. Dar, regulile europene sunt reguli europene și ele s-au aplicat și în cazul băncii cu capital din Rusia. Este adevărat că legislația europeană a costat Austria aproximativ un miliard de euro, bani care au acoperit depozitele bancare de la Sberbank din fondul de garantare austriac pentru mulți depunători germani.

Mai trebuie să reamintim că în anii 2012 și 2013, Sberbank a avut intenția să intre și în România, respectiv să cumpere Volksbank. La acel moment, Banca Națională a României a refuzat o astfel de tranzacție, respectiv achiziția Volksbank de către banca rusească și în felul acesta capitalul bancar rusesc nu a mai ajuns pe piața locală. Se poate spune că a fost o decizie înțeleaptă, pentru că în caz contrar în urmă cu doi ani, România ar fi trebuit să găsească resursele să rezolve problema Sberbank. Iar variantele ar fi fost: fie o preluare de către o altă societate bancară, fie plata garanțiilor către depunătorii băncii.

Subiectul Sberbank este un prilej pentru a trece în revistă câteva date ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare din România. Astfel, în aproape opt ani, depozitele bancare așa-numite eligibile au crescut de mai mult de două ori ca valoare, până la aproximativ 527 miliarde de lei. În depozitele eligibile sunt incluse depozitele acoperite de garantare cu până la 100.000 euro la care se adaugă partea care depășește acoperirea. De fapt, este vorba despre creșterea economisirii în sectorul bancar. Cifrele sunt relevante.

În total, după primele nouă luni ale acestui an, sunt 14,7 milioane de deponenți persoane fizice, din care 99,5% sunt depozite care se încadrează în plafonul de garantare. La acestea se adaugă 1,2 milioane de deponenți persoane juridice, iar 96% din depozite sunt incluse în schema de garantare. De altfel, anul acesta România este pe locul patru la nivel european, în ceea ce privește creșterea valorii depozitelor acoperite (sub 100.000 de euro), după Polonia, Lituania și Lichtenstein.

În fine, România este pe primul loc într-un clasament european. Este vorba despre raportul dintre resursele financiare disponibile în cadrul Fondului de Garantare și depozitele bancare de sub 100.000 de euro, care în România este de 2,54% față de media de 0,8%, pe care nici măcar nu o ating toate statele membre. În concluzie, garantarea depozitelor bancare este un pilon esențial pentru sistemul bancar european și local. Este încrederea pe care băncile o transmit clienților.

Jurnal de știri

Forțele armate ucrainene au folosit în premieră rachete cu rază cu rază lungă de acțiune ATACMS primite din partea Statelor Unite pentru a lovi o țintă din interiorul Rusiei, scrie presa ucraineana. Informația nu a fost confirmată deocamdată oficial de Kiev, dar o confirmare in acest sens a venit din partea Moscovei. Folosirea acestor arme are loc chiar in ziua in care Vladimir Putin a semnat decretul prin care isi rezerva dreptul de a folosi arme nucleare daca este atacata cu rachete cu raza lunga de actiuni. Totul se intampla in cea de-a 1000 zi a razboiului. Discutam pe larg in aceasta seara.

Președintele Zelenski s-a adresat PE 

Președintele Volodmir Zelenski s-a adresat astazi eurodeputaților într-o sesiune plenară specială, odată cu împlinirea celor 1.000 de zile de la invazia Rusiei. UE și Parlamentul European au sprijinit puternic Ucraina încă de la începutul razboiului. Legislativul comunitar a impus sancțiuni și a intensifcat ajutorul politic, umanitar, militar si financiar acordat Kievului. Parlamentul a susținut si efoturile Ucrainei de a adera la UE

Cine a câștigat și cine a pierdut din singura dezbatere a prezidențiabililor organizată de Digi 24

Cat conteaza retragerea lui Ludovic Orban in favoarea Elenei Lasconi si daca voturile lui merg acum obligatoriu spre USR? Vor fi penalizati Marcel Ciolacu si Nicolae Ciuca care au lipsit de la dezbatere? L-am intrebat pe analistul politic Andrei Taranu, imediat un interviu.    

Justiția din Hong Kong condamnă 45 de militanți prodemocrație

Iar justiţia din Hong Kong a condamnat la pedepse de până la 10 ani de închisoare 45 de militanţi prodemocraţie găsiţi vinovaţi de "subversiune", în cel mai mare proces legat de punerea în pericol a securităţii naţionale. Toţi au fost găsiţi vinovaţi de organizarea unor alegeri primare neoficiale menite să selecteze candidaţi ai opoziţiei pentru alegerile legislative in conditiile in care China a aprobat o reformă radicală a sistemului electoral din metropolă care marginalizează total opoziţia.  

Într-o lume ce pare să gonească într-o singură direcție, conexiunea cu sinele se pierde ușor, și când mai avem și diferite traume acumulate în dezvoltarea noastră ca indivizi, apar tot felul de blocaje. Vorbim despre Modelul Relațional Neuro-Afectiv (pe scurt NARM), pornind de la volumul lansat recent de Pagina de Psihologie, "Trauma de dezvoltare", carte semnată de Laurence Heller și Aline LaPierre, invitată psiholog clinician Bogdana Bursuc. 

Deși poate părea că oamenii suferă de un număr infinit de probleme și provocări emoționale, Laurence Heller și Aline LaPierre, autorii cărții "Trauma de dezvoltare", susțin că cele mai multe dintre acestea pot fi reduse la cinci principii organizatorice fundamentate biologic: nevoia de conectare, acordaj, încredere, autonomie și iubire-sexualitate. Ei descriu felul în care trauma timpurie afectează capacitatea de conectare cu sine și cu ceilalți, precum și modul în care scăderea vitalității care rezultă de aici reprezintă dimensiunea ascunsă ce stă la baza celor mai multe provocări psihologice și a multora dintre problemele fiziologice.

Heller și LaPierre prezintă Modelul relațional neuro-afectiv – NeuroAffective Relational Model™ (NARM), o metodă care integrează abordări de jos în sus (ascendente) și de sus în jos (descendente) pentru reglarea sistemul nervos și rezoluția distorsiunilor identității, cum ar fi stima de sine scăzută, rușinea și auto-judecata cronică ce rezultă din trauma de dezvoltare și relațională. NARM nu ignoră trecutul unei persoane, însă pune accent pe lucrul în momentul prezent, concentrându-se pe punctele forte, resursele și reziliența clienților de a integra experiența conexiunii care susține fiziologia, psihologia și capacitatea noastră de relaționare.

„Conștientizarea colectivă a traumelor de dezvoltare și C-PTSD reclamă această carte. Autorii oferă nu doar o carte, ci un mod de lucru clinic unic, inedit, care deschide o nouă lume pentru noi psihoterapeuții, precum și pentru persoanele cu care lucrăm. Un mod de lucru puternic fundamentat științific, care ne aduce profunzime și claritate, care ne deschide și ne așează în interiorul nostru. Această carte este un prieten și un mentor la care să revenim din nou și din nou.“ — Bogdana Bursuc, psihoterapeută, Master NARM practitioner și ambasadoare NARM™ în România

Bogdana Bursuc este psiholog clinician, psiholog organizațional și psihoterapeut specializat în mai multe forme de intervenție (TCC, EMDR, NARM) și coordonatorul Mind Institute, o organizație profesională care acordă servicii de sănătate mintală și training. 

Marți 19 noiembrie pornește Sesame Project, o inițiativă dedicată sprijinirii și conectării artiștilor emergenți din Franța, România, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, Turcia și Georgia. 10 trupe selectate vor lua parte la tabere de creație și vor concerta în cluburile din București, pregătindu-se pentru o lansare internațională. Primul episod Sesame Live Session îl aduce pe scena din Club Control pe artistul și producătorul moldovean, Mahaya, alaturi de Nerlov din Franța.

Mahaya este un artist și producător versatil din Republica Moldova. Născut în satul Taraclia, raionul Căușeni, el și-a început studiile muzicale la Colegiul Pedagogic „Alexei Mateevici” (2011-2015) și le-a continuat la Academia de Arte (2015-2018) în domeniul Pedagogiei Muzicale.

De la vârsta de 22 de ani, Mahaya își începe călătoria ca producător, experimentând cu diferite genuri muzicale și realizând aranjamente pentru diverși artiști din Republica Moldova.

Primele creații muzicale proprii încep să fie publicate în 2020. Primul său concert cu piese originale are loc în 2021. În toți acești ani, Mahaya a fost și este într-un proces continuu de căutare a unei formule autentice care să definească atât muzica sa, cât și procesul său creativ. În iunie 2024, lansează albumul „Signal in the Wind”, o colecție de cântece noi, într-un format alternativ.

Finanțat de Uniunea Europeană prin programul LIVEMX și implementat de Asociația Star Education, în parteneriat cu Institutul Francez din România, proiectul SESAME creează un spațiu vibrant de colaborare interculturală prin muzică în București. 10 trupe selectate vor lua parte la tabere de creație și vor concerta în cluburile din București, pregătindu-se pentru lansarea internațională – Set Sail To Music Export.

Artiștii participanți în proiect au fost aleși de către un juriu internațional format din profesioniști din industria muzicală din România, Bulgaria, Franța, Suedia și Grecia. Aceștia vor participa, în perechi de câte 2 trupe/artiști în tabere de creație și vor susține apoi un concert comun într-un club din București. Pe parcursul taberelor de creație vor fi asistați de producători muzicali experimentați și vor participa la workshop-uri pe diverse teme din industria muzicală: drepturi de autor, distribuție muzicală, touring internațional, export muzical. În plus, vor afla mai multe informații despre piețele muzicale din România și Franța.

Trupele incluse în proiect sunt: Nerlov și Cølibri din Franța, Mahaya din Moldova, IVA din Bulgaria, Shy din Ucraina, Omar Alkilani, Goss și Ja, Klar din Turcia, +SHE+ din România și Anuka Kipshidze din Georgia. Acestea vor concerta în cluburile Control, Expirat și Echoes din București în perioada noiembrie 2024 – februarie 2025.

Jurnal de știri

Jurnal de știri

Vicepreședintele PNL Gheorghe Falcă e convins că Nicolae Ciucă va intra în turul II la alegerile prezidențiale. Liberalul crede pe de altă parte că scandalul Ciolacu-Nordis nu-l va afecta electoral pe candidatul PSD, chiar dacă acesta ”a arătat că este în conflict de interese”.

Gheorghe Falcă a comentat la RFI scandalul Ciolacu-Nordis: ”Dacă acest lucru se întâmpla în America, în acest moment, domnul Ciolacu nu mai era candidat. A arătat că este în conflict de interese, nu a declarat în declarația de avere că i s-a oferit o astfel de vacanță, a și mințit că nu a fost în aceste deplasări (...). Prezintă de fapt modul în care gândește domnul Ciolacu, contactul cu beneficiile generate de funcția pe care o are de prim-ministru”.

De partea sa, premierul Marcel Ciolacu a respins acuzațiile care i se aduc în scandalul Nordis.

Pe de altă parte, Gheorghe Falcă spune că România ar putea adera la Schengen terestru la începutul anului viitor.

Alegeri prezidențiale 2024. Factual: Minciunile candidaților din timpul dezbaterii prezidențiale / Despre ce au mințit Lasconi, Geoană, Simion și Kelemen (HotNews) - Program de Președinte | Politica externă, între teme facile și obiective neaprofundate (Europa Liberă)

Specialii campaniei și bătălia pe votul util (SpotMedia)

Participarea la sau absența de la o dezbatere electorală reprezintă, dincolo de regulile negociate, de întrebările propriu-zise, o alegere tactică importantă, cu mesaje de subtext importante. Dl Ciolacu și dl Ciucă au absentat de la dezbaterea DigiTv cu restul candidaților, dar și-au organizat interviuri la Antena 3, unu la unu cu moderatorul și întrebări servite la fileu.

Simpla disociere de restul candidaților transmite mesajul că există două ligi: cei mărunți, aliniați la pupitre și cu răspunsuri cronometrate, la Digi TV, și liderii care contează, la Antena 3, comentează jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

Dezbaterea de la Digi TV nu a adus vreo surpriză, pe fond, pentru cei care au urmărit profilul candidaților. Surpriza, cel puțin aparent, a fost retragerea din cursă a dlui Ludovic Orban în favoarea Elenei Lasconi.

În mod realist, Ludovic Orban nu avea nicio șansă să intre în finală, cu 0,7% la cât îl cota ultimul INSCOP (din totalul celor care sunt deciși să meargă la vot).

Dacă retragerea dlui Orban, care va rămâne pe buletinul de vot, este suficientă pentru că dna Lasconi să ajungă în finală, rămâne de văzut. Nu atât procentele sunt importante, cât semnalul că ea ar fi candidatul cel mai aproape să ajungă în turul al doilea, deci cel care merită să capitalizeze votul util.

Dincolo de mesajul ligii diferite, e drept sub pretextul unei vizite la Bruxelles, de unde a și intrat de altfel la Antena 3 în direct, dl Ciolacu a încercat să acopere scandalul Nordis cu imaginea unui lider care rezolvă problemele țării.

A avut grija să puncteze pe larg întâlnirea cu secretarul general NATO și să își lipească bine de tot, aproape pe persoană fizică, anunțul intrării în Spațiul Schengen din 1 ianuarie 2025. 

Alegeri prezidențiale 2024. Factual: Minciunile candidaților din timpul dezbaterii prezidențiale / Despre ce au mințit Lasconi, Geoană, Simion și Kelemen (HotNews)

Site-ul de fact-checking Factual a descoperit câte trei minciuni spuse de Elena Lasconi (USR) și Mircea Geoană (independent) în timpul dezbaterii prezidențiale de la Digi24 de luni. În cazul lui George Simion (AUR) au fost identificate două afirmații false, iar în cazul lui Kelemen Hunor (UDMR) una, rezumă HotNews. 

Elena Lasconi a greșit și când a spus că în cazul activării articolului 5 din tratatul NATO ar trebui să „rezistăm cel puțin 30 de zile”. 

„Articolul 5 din Tratatul Nord-atlantic nu menționează nicăieri termenul de 30 de zile de așteptare în cazul în care România ar fi atacată militar de o altă țară. Articolul 5 se referă la ajutorarea imediată de către țările membre NATO  în cazul unui atac armat din partea unei alte țări”, punctează Factual. 

Elena Lasconi a mințit și când a spus că a atras fonduri europene pentru Câmpulung Muscel „cât bugetul orașului pe 40 de ani”.

Mircea Geoană a dat informații greșite când a vorbit despre educație, criterii de performanță și corupție.

George Simion a mințit când a vorbit despre școlile din Caracal și despre sistemul de urgență din România.

De-a lungul dezbaterii de luni seara, Factual a descoperit și afirmații adevărate sau trunchiate ale candidaților la prezidențiale. 

Program de Președinte | Politica externă, între teme facile și obiective neaprofundate (Europa Liberă)

Politica externă este printre cele mai importante atribute ale președintelui României. Conform Constituției, el încheie tratate și desemnează reprezentanții diplomatici ai României în străinătate și îi primește pe cei ai altor state. Diplomații reprezintă vârful de lance al politicii românești în străinătate.

Europa Liberă trece în revistă felul în care sunt reflectate principalele teme de politică externă în programele candidaților plasați pe primele cinci poziții în sondajele electorale. Și ce lipsește din ele.

Candidații oscilează între a clama relații bune cu partenerii europeni și consolidarea poziției României în Uniunea Europeană - cum reflectă programele lui Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Elena Lasconi sau Mircea Geoană - și un spirit justițiar prin care UE trebuie să răspundă pentru o pretinsă desconsiderare a cetățenilor români în comparație cu alte naționalități - cum rezultă din programul lui George Simion.

Metodele concrete prin care președintele, ca șef suprem al diplomației, ar trebui să ducă la concretizarea tuturor aspirațiilor lipsesc.

Mai mulți protestatari din Novi Sad, Serbia, au fost arestați week-end-ul trecut după ce au participat la protestele care cer răspunsuri de la autorități în urma accidentului de la gara din oraș. Pe 1 noiembrie, plafonul gării s-a prăbușit ucigând 15 persoane. Până acum poliția nu a făcut arestări în cazul plafonului. 
 

Locuitorii din Novi Sad au protestat, la sfârșitul săptămânii trecute, față de lentoarea anchetei privind prăbușirea  plafonului gării din oraș, pe 1 noiembrie, accident în care și-au pierdut viața 15 persoane și mai multe au fost rănite, citim în n1info.rs.

„Deși Parchetul a anunțat procedura de cercetare preliminară în legătură cu tragedia petrecută la 1 noiembrie, încă nu a anunțat persoanele arestate,” scrie site-ul televiziunii sârbe.

Poliția a arestat mai multe persoane, însă, la protestele din week-end. Printre arestați se numără un consilier municipal și fostul viceprim-ministru al Voivodinei, Goran Ješić. 

Citeste siPreședintele Serbiei la mormintele copiilor morți în tragedia de la Novi Sad

„Este tragic că procuratura ne dă informații cu lingurița, crezând că acestea vor fi suficiente pentru activiști, opoziție și cetățeni. Așa-zisa lege, așa-zisele instituții și autoritățile s-au grăbit să acționeze împotriva activiștilor care au participat la demonstrația de la Novi Sad, ducându-i la diferite secții de poliție, nu numai din Novi Sad, ci și în împrejurimile orașului. Și când vine vorba de plafon și paisprezece oameni (acum 15, n.r.) sunt uciși, vedem că este un proces foarte lent, netransparent. Asta îi enervează și mai mult pe oameni și îi împinge să se lupte,” spune Jelena Božić de la ONGul SviĆe. 

Croaţii au comemorat victimele asediului de la Vukovar

În jutarnji.hr citim despre comemorarea victimelor asediului din Vukovar. Armata Populară Iugoslavă, susținută de diverse forțe paramilitare din Serbia, au asediat timp de 87 de zile orașul, între august și noiembrie 1991. Vukovar a fost apărat de aproximativ 1.800 de soldați ai Gărzii Naționale Croate și de voluntari civili.

„Scene emoționante în Vukovar: Aproximativ 120.000 de oameni au pășit în Coloana de Amintiri, conduși de 2.656 de tineri în tricouri albe.” Numărul coincide cu numărul victimelor făcute de sârbi.

„Prin această inițiativă, am vrut să oferim a tinerilor posibilitatea de a se conecta mai personal cu una dintre victime,” a declarat organizatorul evenimentului.

Tinerii l-au cunoscut și pe Branko Borković, ultimul comandant al apărării orașului Vukovar. „Nu aș schimba nici o decizie pe care am luat-o atunci pentru apărarea orașului,” a declarat veteranul.

Primarul orașului Vukovar, Ivan Penava, a fost vorbit despre persoanele dispărute și crimele de război.  „În ceea ce privește instituțiile Republicii Croația din ultimii 3-4 ani, se simte un pas semnificativ înainte în căutarea celor dispăruți. În ceea ce privește justiția croată, pot observa anumite evoluții în arestările responsabililor, dar rămâne frustrare în ceea ce privește statul major de comandă și Statul Major al Armatei Populare Iugoslave care scăpa cu succes de mâinile justiției. Mulți sunt decedați, dar nu toți, iar o astfel de judecată este o problemă de igienă de bază în fiecare societate,” a spus primarul.

Muntenegru participă la COP29 la Baku

În www.vijesti.me citim despre participarea președintelui muntenegrean, Jakov Milatović, la summitul pentru climă, COP29 care are loc în perioada 11-22 noiembrie la Baku în Azerbaidjan. 

„Cred că am făcut un pas important în domeniul platformelor inovatoare pentru finanțarea politicilor verzi. Am făcut acest lucru anul trecut în cooperare cu Oficiul Națiunilor Unite”, a spus Milatović.

Potrivit spuselor sale, Guvernul Muntenegrului a alocat resurse semnificative drept capital inițial. „Apoi, împreună cu multe țări donatoare și cu Uniunea Europeană, am făcut un pas înainte spre finanțarea politicilor ecologice,” adaugă Milatović.

El a prezentat acest lucru ca un exemplu al modului în care o țară atât de mică și în curs de dezvoltare, precum Muntenegru, poate contribui la protejarea mediului și oferă un exemplu bun pentru alte țări din lume în domeniul finanțării politicilor ecologice durabile.

Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:

Nevena Bajić - Serbia;

Jelena Vukadinović - Muntenegru

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

După luni de reticență, administrația Statelor Unite a dat permisiunea Ucrainei de a lovi în adâncul Rusiei cu rachete americane. Va schimba aceasta cursul războiului? Comentatorii presei internaționale nu se arată foarte încrezători. Dar ei estimează că Ucraina ar putea obține condiții mai favorabile în negocieri.

Pentru ziarul italian La Stampa, „permisiunea lui Joe Biden pune capăt lungii ezitari alimentate de temerile de „escaladare”. Dar escaladarea era deja aici. Ofensiva trupelor ruse are un scop clar și fără ambiguitate. Până la 20 ianuarie 2025 [data inaugurării lui Donald Trump], o mare parte a teritoriului Ucrainei urmează să fie sub controlul Rusiei și inamicul pe cale de dispariție. Conflictul ar putea fi apoi „înghețat”, așa cum dorește Donald Trump în condiții cât mai favorabile Rusiei.” (Sursa: Eurotopics)

Le Monde amintește că, ”până în prezent, refuzul american de a permite lovituri profunde se explica prin teama unei escaladări din partea rusă, Moscova fluturând constant amenințarea armei nucleare. Dar escaladarea s-a produs sub altă formă, dacă judecăm după prezența masivă a soldaților nord-coreeni alături de armata rusă”.

Administrația Biden „subminează intențiile lui Donald Trump de a ajunge la un acord de pace foarte favorabil Rusiei”, este de părere ziarul spaniol El Mundo. "De ce ? pentru că dacă Ucraina va reuși să păstreze zonele pe care le ocupă în regiunea Kursk până pe 20 ianuarie, data învestirii lui Trump și ziua anunțată de președintele ales pentru a negocia direct cu Putin, autocratul rus nu va putea să nu-și mențină pretenția de a impune „noile realități teritoriale” născute din invazie, pentru că ar trebui să includă, chiar dacă îl deranjează, această parte a Kurskului ca o cucerire ucraineană”, explică ziarul spaniol, citat de Courrier International.

Citeste siRachetele ATACMS din SUA pot lovi la 300 km. Rusia toacă Ucraina cu rază mai lungă

BBC consideră că ”Ucraina va putea acum să lovească ținte în interiorul Rusiei, cel mai probabil la început în jurul regiunii Kursk, unde forțele ucrainene dețin peste 1.000 km pătrați de teritoriu.

Echipamentele militare rusești, cum ar fi avioanele, au fost deja mutate pe aerodromurile din interiorul Rusiei, în așteptarea unei astfel de decizii.

„Nu cred că va fi decisiv”, a declarat pentru BBC un diplomat occidental de la Kiev, solicitând anonimatul din cauza sensibilității problemei.

Acesta a estimat că mișcarea poate crește costul războiului pentru Rusia”.

”Cu tancurile F16 și Leopard, Challenger și Abrams, ucrainenii au crezut că vor schimba jocul. Dar s-a dovedit că erau prea încrezători”, comentează ITV News.

”Războiul se mișcă, încet, dar necruțător, în favoarea Rusiei.

Nimeni nu crede că rachetele cu rază lungă de acțiune vor schimba cursul. Dar ar putea ajuta la încetinirea acestuia.

 

Sistemele de rachete tactice ale armatei - și, potențial, sistemul de rachete Storm Shadow al Marii Britanii - vor permite Ucrainei să distrugă baze ale armatei, depozite de muniție și rute de aprovizionare pe sute de kilometri în interiorul Rusiei.

Această mișcare nu va înmâna Ucrainei cărți câștigătoare, dar ar putea oferi Kievului o poziție mai bună de negociere dacă va fi forțată să intre în discuții de pace”.

 

La împlinirea celor 1000 de zile de la invazia Rusiei, președintele Ucrainei, Volodmir Zelenski, se va adresa deputaților europeni, reuniți într-o sesiune plenară specială. Un eveniment cu semnificații politice multiple.

Ședința specială a Parlamentului European va avea loc astăzi, cu începere de la ora 12.00, ora României.

Potrivit informațiilor comunicate de Parlamentul European, președinta Roberta Metsola va face o declarație la începutul sesiunii extraordinare, după care președintele Zelenski se va adresa deputaților în format online, din Ucraina. Ulterior, se vor exprima liderii grupurilor politice.

Momentul are multiple semnificații politice, dincolo de borna simbolică a celor 1.000 de zile de război.

În primul rând, reprezintă o dovadă de sprijin într-un moment greu pentru Ucraina, în care ofensiva rusă pune tot mai mult sub presiune forțele Kievului, iar atacurile aeriene rusești au provocat distrugeri semnificative intrastructurii energetice ucrainene.

Convocarea unei sesiuni extraordinare conține, de asemenea, un semnal politic îndreptat către Washington, pe fondul temerilor că președintele ales Donald Trump ar fi gata să încheie cu Vladimir Putin o pace dezavantajoasă pentru Ucraina – și care ar pune sub semnul întrebării stabilitatea întregii regiuni a Europei Centrale și de Est.

Dar ședința de azi din Parlamentul European este o hârtie de turnesol și pentru europenii înșiși. Oboseala de război se face simțită și forțele politice care susțin oprirea sprijinului pentru Ucraina și un compromis cu Rusia în schimbul păcii câștigă teren în multe state europene. Inclusiv în România.

Va fi foarte interesant de urmărit care vor fi mesajele adresate de grupurile politice, atât cele care susțin Ucraina cât și cele cu abordări mai favorabile Rusiei, dacă nu pro-ruse de-a dreptul.

Și există în Parlamentul European cel puțin o persoană care are la activ o ciocnire politică directă cu Volodimir Zelenski. Iar aceasta este europarlamentarul neafiliat Diana Ivanovici Șoșoacă.

În octombrie anul trecut, ea a reușit să-l împiedice pe președintele ucrainean, aflat în vizită la București, să se adreseze parlamentarilor români.

Ajunsă între timp în Parlamentul European, ea a fost repede adusă la ordine după ce a încercat să reproducă și în hemiciclul de la Strasbourg scandalul pe care era obișnuită să-l provoace în adunarea de la București.

Așa că șansele domniei sale de a provoca un eveniment asemănător și de a-l împiedica pe Volodomir Zelenski să se adreseze eurodeputaților sunt practic zero.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România