Presa internaţională

Având ca temă „copilul meu este perfect, dar se poate și mai bine,” Asociația Activity ne invită la un nou eveniment din seria 'Active Parenting Meet-up', un eveniment care își propune să exploreze așteptările ridicate și dorința de perfecțiune a adulților, dorință care poate marca serios sănătatea emoțională a copiilor. Andrei Mocanu (Tatăl activ) este psihoterapeut cognitiv-comportamental și consilier parental.

Andrei Mocanu este absolvent al Facultății de Psihologie și Științele Educației, cu specializările în Pedagogie (în 2008) și Psihologie (în 2012). Este de asemenea, facilitator al programelor parentale Cercul Siguranței și Triple P. Andrei Mocanu a participat la numeroase cursuri de formare, dar printre cele mai importante este cursul postuniversitar de lungă durată "Analiză comportamentală aplicată: Intervenție în Tulburările de Spectru Autist", care îi conferă acreditarea națională de analist comportamental. 

Active Parenting Meet-up are loc miercuri, 6 noiembrie 2024, de la ora 18:30, la Ceainăria Green Tea din București (Str. Dr. Burghelea Nr. 24). Invitați să vorbească în cadrul evenimentului: Andrei Mocanu (Tatăl activ), psihoterapeut cognitiv-comportamental și consilier parental; Bogdan-Cristian Fițiu, medic specialist în psihiatrie pediatrică; Adriana Bălșanu, psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportamental. Discuția va fi moderată de Alex Zamfir, jurnalist.

Asociația de Intervenție Terapeutică pentru Copil și Familie Activity este o organizație neguvernamentală înființată în 2015 de către un grup de tineri psihologi cu pasiune pentru copii care au implementat un model de intervenții terapeutice și educaționale pentru dezvoltarea abilităților de viață independentă a copiilor. Cu servicii pentru copii cu tulburări în dezvoltare (autism, ADHD, tulburări de limbaj, emoționale etc) tipul terapie ABA, logopedie, stimulare senzorială, afterschool pentru copii care au început școala, consiliere individuală, grupuri terapeutice iar pentru părinți se oferă ședințe/ateliere individuale și de grup, formare părinte co-terapeut. Pe lângă serviciile directe către copii și părinți, Activity are în vedere și comunitățile în care acești copii se manifestă astfel că oferă servicii la domiciliul familiei, formare pentru specialiști din domeniu activând în instituțiile statului sau centre particulare, pentru viitori terapeuți, cadre didactice din grădinițe și școli. 

Jurnal de știri

Europa trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu în privința alegerilor prezidențiale din SUA, declară președintele PMP, Eugen Tomac. Eurodeputatul vorbește de asemenea în interviul acordat RFI despre victoria obținută de Maia Sandu la alegerile din Republica Moldova și despre miza alegerilor prezidențiale și parlamentare din România.

Eugen Tomac afirmă despre alegerile din SUA că ”Europa trebuie să fie pregătită de orice scenariu (...). Până la urmă, pentru noi este important, indiferent cine va ajunge la Casa Albă, să consolidăm și mai mult relația transatlantică, pentru că o Europă desprinsă de SUA nu este în avantajul nostru, din punct de vedere al securității, chiar dacă avem capacitatea și posibilitatea din punct de vedere militar să facem față oricărei provocări”.

Președintele PMP spune pe de altă parte despre alegerile prezidențiale din România că ”cei care sunt dați drept favoriți nu au absolut nimic în comun cu această responsabilitate uriașă. Liderul PSD nu a excelat cu nimic în actul de guvernare din ultimele luni, iar următorii clasați nu au consistență, nu au un program prezidențial și intră în această cursă doar pentru că au în spate formațiuni politice”.

Eurodeputatul s-a referit în dialogul cu RFI și la situația din Republica Moldova.

Jurnal de știri

Invitata ediției de azi este doamna Vera Marin, vicepreședinta Asociației ”De-a arhitectura”.

Septembrie și octombrie sunt două luni pline de evenimente gastronomice, așa încât i-am invitat astăzi în studio pe Cosmin Dragomir, antropolog culinar și fondator al Editurii gastro Art și pe Cezar Ioan, redactor șef vinul.ro

Despre City Index, barometrul de performanță urbană, discutăm cu domnul Florian Filat, director executiv al asociației Orașe vizionare

Presa din Croația se concentrează asupra alegerilor americane. Unul dintre editorialiștii celui mai mare ziar croat se întreabă, în acest context, cine îl va opri pe Putin dacă va ajunge la Marea Adriatică, având în vedere că a anunțat deja ce planuri are pentru Balcani. 
 

”Nu vreau să fiu un profet de rău augur, dar Putin a anunțat deja ce va face în Balcani... Cine îl va opri dacă va merge în acest port Adriatic?”  Acesta este titlul unul editorial din  ziarul croat jutarnji.hr. 

„Rezultatele alegerilor din SUA vor avea mai multe repercusiuni asupra Europei și vieții cetățenilor de rând decât asupra Americii. Și Putin nu intenționează să se oprească la Ucraina.”  

În ce direcție va merge lumea după 5 noiembrie? se întreabă autorul.

„De alegerile americane va depinde în mare măsură viitorul politicii economice, climatice și sociale globale.”

Ziarul croat deschide seria de articole Lumea într-un moment de cotitură în care promite o perspectivă detaliată asupra modului în care ar putea arăta lumea după aceste alegeri, lume care trece prin cel mai dificil moment de la al Doilea Război Mondial.

Raport foarte bun al Comisiei Europene pentru Muntenegru

„Muntenegru a promovat examenul, raportul Comisiei Europene recunoaște rezultatele Guvernului,” titrează publicația dan.co.me. 

„Raportul Comisiei Europene (CE) pentru acest an este cel mai bun de când Muntenegru a început negocierile”, a declarat ministrul afacerilor europene, Maida Goročević.

„Raportul arată clar unde am îndeplinit așteptările, dar unde trebuie să lucrăm. Acceptăm aceste recomandări ca orientări valoroase care ne vor ajuta să accelerăm realizarea celorlalte criterii și să consolidăm reformele,” a adăugat oficialul muntenegrean. Pentru aceasta, munca de integrare europeană este un proces lung, dar și o misiune fără alternativă.

Până la sfârșitul anului, Muntenegru va închide patru capitole, recuperând timpul pierdut și apropiindu-se semnificativ de obiectivul său final, adaugă publicația citată.

Belgrad Waterfront sau „cancerul” guvernului sârb care metastazează capitala

n1info.rs relatează despre manifestațiile de la Belgrad împotriva demolării Podului Sava de peste râul cu același nume. Demolarea e parte din Belgrad Waterfront, este un proiect de dezvoltare urbană condus de Guvernul Serbiei care are ca scop schimbarea peisajului urban și a economiei Belgradului. Acest program este descris de criticii săi drept „cancerul (pe care, n.r.) nu-l vom lăsa să metastazeze,” precizează jurnaliștii sârbi care îl citează pe Đorđe Miketić din partea Asociației de Inițiative și Mobilitate.

„Cine construiește astăzi în Belgrad sensuri giratorii ciudate și inutile? Cine înlătură și pune semafoarele și ne face viața un iad?” spune acesta.  „De aceea ascund permisele, planurile, studiile pentru că nu le au. Până la urmă am aflat că nici măcar nu aveau un plan pentru un pod nou. Ați auzit vreodată de cineva care face ceva fără să aibă un plan?” se întreabă activistul.

Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:

Jelena Vukadinović - Muntenegru;

Nevena Bajić - Serbia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Primarul Varșoviei spune că indiferent cine va câștiga alegerile în Statele Unite, Polonia nu trebuie să stea îmbufnată și să colaboreze cu noua administrație. În Ungaria, un nou program guvernamental vrea să scoată IMM-urile din abis, scriu jurnaliștii maghiari. 
 

Revista presei Europa Plus:

„Polonia trebuie să poată coopera cu orice administrație americană, fie că este Kamala Harris cea care câștigă alegerile sau Donald Trump. Nu trebuie să ne îmbufnăm și trebuie să fim pregătiți să colaborăm cu toată lumea – a spus primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, în timpul unei întâlniri cu locuitorii Radom”, oraș din centrul Poloniei, relatează pap.pl.

Primarul a vorbit și despre vizita pe care a făcut-o în Statele Unite, în septembrie anul trecut unde s-a întâlnit atât cu reprezentanți ai Partidului Democrat, cât și ai Partidului Republican.

Acesta a precizat că poziția președintelui Joe Biden și a Kamalei Harris este evidentă. „Președintele Biden a spus că Statele Unite vor apăra fiecare centimetru al unei țări NATO. Președintele Trump a spus, ceea ce este esențial pentru noi, că trebuie ajutați cei care investesc în securitatea lor.”

„În acest moment, suntem un model atât în ​​toată Europa, cât și în lume, ca țara care invstește cel mai mare procent din PIB în NATO. Cota este de 2% pentru întreaga alianță, iar noi în curând vom ajunge la aproape 5% din PIB”, a spus Trzaskowski.

Micile afaceri maghiare ar trebui scoase din abis prin noul program guvernamental 

Iată titlul unui articol din telex.hu. La mijlocul lunii octombrie, Victor Orbán a anunțat un nou program guvernamental menit să consolideze sectorul întreprinderilor mici. Scopul acestuia este promovarea „companiilor maghiare care au succes la scară internațională, cât și funcționarea stabilă a antreprenorilor care garantează în mare parte locurile de muncă ale populației maghiare.” Această strategie se bazează pe cinci piloni: schimbare în tehnologie și digitalizare, impozitare favorabila, dezvoltarea sectoarelor cheie, consolidarea culturii și competențelor antreprenoriale.

 Sectorului IMM-urilor maghiare  s-a schimbat în funcție de dificultățile economice din ultimii ani (pandemia COVID-19, creșterea prețurilor la energie, inflație la o scară fără precedent). Potrivit datelor Biroului Central de Statistică, cele mai afectate au fost micro întreprinderile, adică cele care angajează mai puțin de zece persoane, cu o cifra de afaceri maxima anuală de 2 milioane de euro. A crescut însă numărul întreprinderilor mici (care angajează intre 10-49 de persoane, cu o cifra de afaceri de 10 milioane euro) și al companiilor mijlocii (care au între 50-249 de persoane cu o cifră de afaceri maximă de 50 de milioane de euro) a crescut.

Sectorul IMM-urilor este subfinanțat din surse interne, scriu jurnaliștii maghiari.

Chiar dacă IMM-urile au înregistrat o creștere economică productivitatea lor este mai mică decât media UE ceea ce se poate explica prin exploatarea slabă a inovațiilor în rândul IMM-afirmă, ministrului economiei naționale, citat de telex.hu.

„Misiunea letonă” – 17 letoni care schimbă lumea în domeniile lor 

Siteul Radioteleviziunii letone anunță serialul „Misiunea letonă”, despre 17 letoni străluciți.

O esență de putere adunată într-un singur loc – așa este caracterizată producția de către regizoare. Este vorba despre 17 povești ale unor letoni cu succes la nivel mondial în diverse domenii, de la aviație, robotică, producție de automobile până la design și design de sunet.

Seria a fost filmată în Letonia și în alte țări și propune un amestec foarte contemporan de animație în stil benzi desenate și imagini 3D.”

Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:

Emilia Metrycka - Polonia;

Alexandra Molnár - Ungaria;

Marta Simona Stila - Letonia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Superliga de fotbal a ajuns la jumătatea sezonului regulat. U Cluj e lider detașat, Dinamo ocupă un surprinzător loc 2, CFR, Petrolul, Craiova și FCSB sunt și ele pe loc de play-off, în timp ce Rapid vine tare din urmă. Tudor Furdui face analiza etapei.

Ce șanse sunt ca Ilie Bolojan să ajungă premier? Paradoxul realismului politic (SpotMedia) - Refugiații ucraineni dintr-un cămin studențesc din București, evacuați cu Poliția și Jandarmeria. Ce se va întâmpla cu ei / „Misiunea noastră este să ne ocupăm de studenți, nu de refugiați” (HotNews) - După victoria Maiei Sandu, UE va continua să iubească Moldova. Dar câte ceva se va schimba (Europa Liberă)

Jocul lui Ciolacu. De ce ar vrea să-l propună premier pe Ilie Bolojan? (G4Media)

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat luni că și-ar dori ca liberalul Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, să fie partenerul politic al PSD, deoarece este „un om care dorește să facă reforme în România”, dar și „un partener pe care mi l-aș dori din funcția de președinte al României”. Cum se traduce politic declarația liderului PSD? Ce urmărește Ciolacu prin curtarea lui Bolojan, un politician fără nicio funcție în PNL? Cum îl afectează asta pe Nicolae Ciucă, liderul partidului?, se întreabă Dan Tăpălagă. 

Ciolacu a invocat numele lui Bolojan într-o declarație publică făcută la Ambasada României de la Paris, în timpul vizitei efectuate luni în Franța. 

JurnalistulG4Mediaconsideră că demobilizarea liberalilor și subminarea publică a liderului PNL par să facă parte tot din strategia PSD de a-l ajuta pe George Simion să intre în turul doi. Știm deja cu toții de ce. Numai dacă intră în finală cu liderul partidului extremist AUR are garanția că va câștiga alegerile, așa cum s-a întâmplat în anul 2000, când alegătorii au avut de ales „răul cel mai mic” între Ion Iliescu (PSD) și Vadim Tudor (PRM). Dacă liderul PNL crește cumva în sondaje și intră tractat de primarii liberali în turul doi, Marcel Ciolacu nu mai poate fi chiar așa sigur de victorie.

Ce șanse sunt ca Ilie Bolojan să ajungă premier? Paradoxul realismului politic (SpotMedia)

Mai în glumă, mai în serios, pare cumva că am ajuns în paradoxala situație de a merge să votăm președintele doar pentru a ști cine îl va desemna pe Ilie Bolojan premier. Prima și-a anunțat intenția acestei desemnări Elena Lasconi, fără a vorbi înainte cu Ilie Bolojan, înțelegem.

Apoi Florin Roman l-a anunțat, cu ocazia lansării programului de guvernare al PNL, ca viitor premier liberal, în tandem cu candidatul PNL Nicolae Ciucă, spre evidenta surprindere, parcă ușor iritată, a lui Ilie Bolojan. 

Și, cireașa de pe tort, Marcel Ciolacu însuși s-a arătat foarte favorabil dlui Bolojan...

De ce este dl Bolojan vedeta politică a momentului.

Pe scurt, Ilie Bolojan este poate singurul om politic care a livrat consistent și constant, la un nivel excepțional, neimplicat în scandaluri, fără probleme de integritate.

De ce l-ar alege Marcel Ciolacu pe Ilie Bolojan premier? Odată ajuns președinte, perspectiva dlui Ciolacu se va schimba. Va avea interesul unui început cu dreptul printr-o guvernare solidă, refacerea stabilității, cu un premier apt să absoarbă șocurile corecțiilor care vor urma, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

Refugiații ucraineni dintr-un cămin studențesc din București, evacuați cu Poliția și Jandarmeria. Ce se va întâmpla cu ei / „Misiunea noastră este să ne ocupăm de studenți, nu de refugiați” (HotNews)

Căminul 2 al Universității Tehnice de Construcții din București (UTCB) aflat pe Bulevardul Lacul Tei din Capitală, unde săptămâna trecută mai locuiau încă peste 90 de refugiați ucraineni, majoritatea femei, copii și bătrâni, a fost evacuat luni, în prezența Poliției și a Jandarmeriei. Reprezentanții universității susțin că au chemat forțele de ordine pentru că aproximativ 20 de refugiați au refuzat să plece. Oamenii s-au opus mutării lor în alte centre spunând că vor fi chiar despărțiți de familie. 

Reprezentanții Universității Tehnice de Construcții București spun că jumătate dintre cei care locuiau nu mai erau eligibili după noua lege destinată refugiaților.

Continuarea, pe pagina HotNews.

După victoria Maiei Sandu, UE va continua să iubească Moldova. Dar câte ceva se va schimba (Europa Liberă)

Oficialii UE s-au trezit luni dimineață cu un pronunțat sentiment de ușurare, după ce Maia Sandu a fost realeasă în funcția de președintă a Republicii Moldova cu 55% din voturi în al doilea tur de scrutin de pe 3 noiembrie.

Adevărul este că UE a fost neobișnuit de activă în Moldova.

2,2 miliarde de euro au fost furnizate țării începând cu 2022 și, chiar înainte de vot, au fost anunțate alte 1,8 miliarde. Țării i-a fost acordat statutul de țară candidată la UE, cu speranța că negocierile reale de aderare vor începe anul viitor. Oligarhii pro-ruși precum Ilan Șor și Vlad Plahotniuc au fost sancționați de blocul comunitar, iar liderii și miniștrii UE au vizitat Chișinăul pe parcursul verii pentru a-și arăta sprijinul pentru Sandu.

Banii europeni vor continua, cu siguranță, să se scurgă spre Chișinău, dar poate Bruxelles-ul să concureze cu adevărat cu Moscova în ceea ce pare a fi sponsorizarea rusă mai imediată a unor părți ale populației?

Integral pe pagina Europei Libere.

Două rezultate înregistrate în turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova sunt menite a ne da foarte mult de gândit.

Să ne uităm la Transnistria – numită oficial ”UAT din stânga Nistrului”, deoarece autoritățile de la Chișinău resping denumirea adoptată de conducătorii ilegali de la Tiraspol, pentru a nu sugera, fie și implicit, o recunoaștere a acestora.

Așadar, dincolo de Nistru, Maia Sandu a câștigat 20 la sută din voturi.

Și să privim către Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuză, unde președinta de la Chișinău a luat de circa șapte ori mai puțin – mai exact, aproape 3 la sută.

Ca să înțelegem de ce sunt relevante aceste cifre să ne uităm la ce deosebește aceste regiuni:

Transnistria – ca să folosim denumirea uzuală – nu este o zonă liberă. Ea se află sub pumnul de fier al așa-numitelor autorități de la Tiraspol și armata rusă este prezentă acolo.

Șefii de la Tiraspol nu permit desfășurarea alegerilor pe teritoriul pe care îl controlează. În consecință, guvernul legitim de la Chișinău organizează secții speciale de votare dincoace de Nistru.

Citeste siR. Moldova văzută de aproape. Transnistria: nicio garanție că poți fi salvat

Ați văzut, duminică, aglomerația de pe podurile de peste râu. Mulți oameni veneau să voteze pe malul celălalt. Desigur, majoritatea, trimiși – și finanțați - de șefii de la Tiraspol ca să-l susțină pe candidatul pro-rus Alexandr Stoianoglo.

Chiar și așa, 20 la sută s-au strecurat printre pro-ruși și, în tăcere, au votat Maia Sandu.

Și nu e simplu, pentru locuitorii unei regiuni în care domnește teroarea, în care autoritățile autoproclamate îți pot înscena imediat un dosar penal și te pot ține în închisoare pe termen practic nelimitat.

Nimic din toate acestea în autonomia găgăuză. O fi el Vladimir Ilici Lenin urcat pe soclu, dar aici, oamenii sunt liberi. Autoritățile de la Comrat nu au structuri de forță, nu anchetează și nu arestează pe nimeni. Exprimarea liberă nu este interzisă.

Și totuși, cum se explică diferența?

Evident, prin ceea ce poate face o propagandă țintită și intensă. Strategii Kremlinului au reușit să inducă în mințile oamenilor de aici teoria cetății asediate. Locuitorii Găgăuziei pur și simplu se simt amenințați de Europa, de Maia Sandu, de România.

Este adevărat că Europa și, în particular România au investit mult în zonă, dar se pare că investiția politică și propagandiscică a Rusiei s-a dovedit mai eficientă.

Sub pumnul de fier al unei puteri ilegale, locuitori de peste Nistru – și nu puțini – au avut curaj. Liberi, dar influențați de propagandă, cei din regiunea găgăuză au votat aproape unanim împotriva propriilor libertăți.

Ceea ce arată că minciunile îi pot înrobi pe oameni mai degrabă decât represiunea cea mai cruntă.

O lecție de care și românii ar face bine să-și amintească, pentru că tot se apropie alegerile.

Iar dacă ar fi să analizăm pericolele la adresa stabilității din Gepublica Moldova, Găgăuzia s-ar putea dovedi chiar o zonă mai periculoasă decât Transnistria.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

America se pregătește de alegeri mai tensionate decât oricând. Presa internațională prefațează evenimentul și analizează perspectivele democrației americane, în urma unei campanii pline de acuzații grave, de ambele părți.

Los Angeles Times notează că Donald Trump  „a petrecut luni de zile pregătind terenul – așa cum a făcut în timpul campaniei sale în urmă cu patru ani – pentru a contesta rezultatele alegerilor, dacă pierde”.

 CNN observă că ”votul non-cetățenilor este o problemă larg răspândită”, în timp ce afirmațiile ”pe care le veți auzi că sistemul electoral nu este de încredere sunt extrem de asemănătoare cu ceea ce Trump  și susținătorii săi au proclamat în 2020”.

Anul acesta, continuă The Wall Street Journal, dacă Donald Trump pierde, reacțiile ar putea fi similare cu cele din 2020, dar la o cu totul altă scară.

„Fostul președinte și susținătorii săi și-au petrecut ultimii patru ani punând bazele pentru un efort mai organizat, mai bine finanțat și la scară mult mai mare pentru a contesta rezultatul”.

Potrivit cotidianului de afaceri, ”la sfârșitul lunii octombrie, 140 de milioane de dolari au fost strânși de la o rețea secretă de donatori ai Partidului Republican și miliardari conservatori”.

Când vom ști dacă Harris sau Trump au câștigat?

După cum informează BBC, ”în general, alegătorii s-au obișnuit cu ideea că vor ști cine va fi următorul președinte în noaptea alegerilor târziu sau cel puțin la primele ore ale dimineții a doua zi. De obicei, voturile exprimate în ziua alegerilor sunt cele numărate mai întâi, urmate de buletinele de vot anticipate și prin corespondență, cele care au fost contestate și apoi buletinele de vot de peste mări și cele militare.

Oficialii electorali locali - uneori numiți, alteori aleși - verifică, procesează și numără voturile individuale, într-un proces cunoscut sub numele de colportaj”.

”Pentru Trump, va fi Casa Albă sau închisoarea”

, rezumă revista franceză Le Point.

”Brutalitatea sfârșitului campaniei fostului președinte are foarte mult de-a face cu ceea ce îl așteaptă dacă nu va fi ales pe 5 noiembrie.

Nu întâmplător, în ultimele zile de campanie electorală s-au înmulțit atacurile personale de o violență fără precedent”

Politico vorbește despre ”coșmarul ”trumpian al Europei” și observă că ”în capitalele europene, se naște un consens: o întoarcere a revizionistului-șef l-ar încuraja pe președintele rus Vladimir Putin, ar putea declanșa un război comercial distructiv și ar aprinde diviziunile politice pe întreg continentul.

Nu numai că Europa este deosebit de slabă în acest moment, cu o economie bâlbâită și lideri care se luptă din greu în Germania și Franța; dar ar fi un Trump total diferit de versiunea 2016-2020”.

”Poate democrația Americii să reziste unei victorii lui Donald Trump?” Este întrebarea pe care o găsim în Frankfurter Allgemeine Zeitung.

”Se spune că Donald Trump l-a lăudat pe Adolf Hitler în timpul mandatului său și a spus că are nevoie de generali ca ai lui Hitler.

Iar întrebarea este: cum rămâne cu promisiunile politice pe care Trump le-a făcut? De exemplu, deportarea în masă a peste zece milioane de oameni care trăiesc în țară fără un permis de ședere valabil. Sau epurarea ideologică a școlilor și universităților, care se de-abia dacă ascunde intenția de desființare a Ministerului Educației. Toate aceste scenarii sunt realiste dacă Trump este ales”.

Uniunea Europeană s-a pregătit pentru situația în care Donald Trump va ajunge din nou la Casa Albă. Există scenarii și analize legate de relațiile comerciale dintre UE și SUA, dar și între Uniunea Europeană, SUA și China. În același timp, europenii știu că o victorie a doamnei Kamala Harris ar face politica SUA în raport de UE mult mai predictibilă.

Europenii s-au pregătit pentru orice rezultat în alegerile americane. În anul 2016, Jean Claude Juncker, pe atunci președintele Comisiei Europene, a fost nevoit să facă față consecințelor în special de natură comercială ale mandatului câștigat surprinzător de Donald Trump.

Anul acesta, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, știe la ce să se aștepte. De exemplu, Trump a reproșat deja europenilor că vând prea multe mașini în America și cumpără prea puține mărfuri fabricate în SUA.

Comisia Europeană a format încă de anul trecut un grup de lucru responsabil să analizeze în profunzime relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii tocmai pentru a anticipa eventualele mișcări ale lui Donald Trump, în cazul în care acesta se va întoarce la Casa Albă.

Grupul de lucru european include funcționari din cele mai importante direcții generale ale Comisiei Europene, precum comerț, energie sau digital și s-a concentrat, în ultimele săptămâni, în cadrul întâlnirilor cu ambasadorii celor 27 de state membre pe eventualitatea unei victorii a lui Donald Trump și pe efectele asupra relațiilor comerciale Uniunea Europeană-SUA.

Cel mai complicat efect ar putea fi întreruperea asistenței financiare și militare americane pentru Ucraina. Desigur, este doar o ipoteză de lucru, dar dacă s-ar ajunge în această situație, europenii ar fi puși în fața deciziei de a acorda singuri ajutor financiar, fapt destul de complicat în condițiile în care există presiuni mari pentru creșterea alocărilor bugetare în interiorul Uniunii pentru diferite domenii, precum agricultura.

De asemenea, o temă delicată este cea a regimului sancțiunilor, întrucât întrebarea este: în cazul în care SUA va îndulci sau chiar va ridica sancțiunile impuse Rusiei va continua Europa cu un pachet de sancțiuni propriu? Evident, cele două variante, sancțiuni și ajutorul pentru Ucraina sunt doar scenarii de luat în calcul în cazul în care Donald Trump ar fi câștigător. Kamala Harris este mult mai previzibilă în ceea ce privește politica față de Ucraina, respectiv este de așteptat să continue deciziile de susținere începute de Joe Biden.

O altă temă de analiză este finanțarea NATO. Este clar că alocarea a 2% din PIB de către fiecare stat membru pentru cheltuielile de apărare va fi o necesitate. Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, a spus la preluarea mandatului, la începutul lunii octombrie a.c., că „mulțumită lui Donald Trump europenii și-au crescut cheltuielile de apărare”. Ceea ce ne arată că și Rutte este determinat să convingă statele membre să aloce 2% din PIB pentru sectorul apărării. Pe de altă parte, există și opinii în rândul experților europeni care arată că o implicare mai redusă a SUA în NATO ar obliga Uniunea Europeană să găsească modalități pentru consolidarea unei politici comune de apărare și securitate.

În materie comercială, Trump și-a exprimat deja intenția de a impune taxe vamale suplimentare pentru unele mărfuri europene, ceea ce ar putea reduce exporturile din Uniunea Europeană către SUA cu o valoare de câteva zeci de miliarde de euro pe an.

O temă comună pentru SUA și Uniunea Europeană este China. Ambele blocuri economice își doresc o reducerea a dependenței de produsele chinezești, dar „decuplarea” trebuie să se facă cu o viteză adecvată, pentru că, totuși, legăturile economice cu China sunt puternice.

Kamala Harris este mult mai predictibilă pentru europeni decât Trump. Candidata democraților va căuta probabil variante prin care să asigure locurile de muncă din sectorul industrial și să facă o înțelegere cu sindicatele.

În fine, Europa celor 27 de state are și ea favoriții ei. Atât în ceea ce privește cetățenii, cât și în ceea ce îi privește pe șefii de state sau de guvern. De exemplu, premierul maghiar a spus că dacă Donald Trump va câștiga, va deschide șampania dacă Donald Trump. Dar, cu siguranță mulți lideri europeni vor bea un pahar de coniac franțuzesc, de vin portughez sau de bere germană dacă va câștiga doamna Kamala Harris.

Invitați la Rural: Florian Marin, expert politici europene, lider sindical, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI Romania la Bruxelles.

Jurnal de știri

Votata masiv in Chisinau si de diaspora, Maia Sandu obtine un al doilea mandat de presedinte, o performanta singulara de cand moldovenii isi aleg prin vot direct presedintele. Presa internațională scrie ca „victoria preşedintei pro-occidentale reprezinta un impuls semnificativ pentru aspiraţiile Republicii Moldova de a adera la UE şi o palmă clară dată Kremlinului. „Ucraina răsuflă ușurată”, a comentat si publicația britanică The Guardian.  

Kamala Harris si Donald Trump sunt umăr la umăr cu o zi înainte de alegeri

Alegerile prezidențiale din Statele Unite au intrat in linie dreapta iar cei doi candidați, Kamala Harris și Donald Trump, sunt umăr la umăr în sondaje. Cum va arata relatia transatlantica in urmatorii 4 ani dar si care va fi politica americana vizavi de Europa de Est, analizam in 40 de minute. 

Parlamentul European a început astăzi audierea comisarilor propuşi în al doilea cabinet al Ursulei von der Leyen

În următoarele opt zile, cei 26 de candidaţi - câte unul din fiecare ţară membră, cu excepţia Germaniei - vor raspunde intrebarilor deputaţilor europeni. Unele comisii au puterea de a aproba sau respinge candidatul, in alte cazuri vor emite doar un aviz fără caracter obligatoriu. discutam subiectul alaturi de corespondetul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghisan.  

Nelu Tătaru, pus sub control judiciar

Iar fostul ministru al Sanatatii, Nelu Tătaru a fost pus sub control judiciar în dosarul de luare de mită și nu mai poate profesa în spitalele de stat. 

Hamad Al-Essa Nidal-Stefan este un artist muzical în permanentă dezvoltare. Activ în lumea artei încă de la liceu, Nidal făcea parte dintr-o trupă de teatru cu care a călătorit prin țară la multe festivaluri, scrie poezie, descoperă chitara clasică. Ajunge la București unde se formează la Universitatea Națională de Muzică iar în paralel începe să dezvolte o carieră de sound designer și compozitor de muzică de teatru, colaborând cu teatre de renume precum Bulandra sau Nottara.

Nidal a debutat discografic în 2020 cu albumul "Kingish (The Imperfect Album), album despre drumul dinspre inconștiență spre conștiență. "Legendar" este al doilea album al său.

“Mesajul central al albumului este că, indiferent de context, este important să faci ceea ce crezi că este corect. Când eram copil, pe lângă poveștile clasice de noapte bună, mama îmi strecura și mituri din Grecia Antică. Consider că una dintre responsabilitățile artistului, la fel ca aceea a unui preot sau, cum era odată, a unui șaman, este să readucă în atenția societății perspective uitate. Astăzi mi se pare că există o lipsă de povești cu semnificație profundă, iar inspirat de mitologia greacă, am simțit că albumul „Legendar” ar putea fi o rază de lumină în această lume pe care am lăsat-o pradă haosului interior.”, spune Nidal.

Muzica lui Nidal este un amestec de folk, blues și jazz, bazată pe interacțiunea dintre riff-uri de chitară acustică, percuție precisă și vocea puternică și evocatoare a lui NIDAL, variind de la șoapte senzuale la strigăte pline de forță.

“Legendar” este cel de-al doilea album al artistului, acesta fiind înregistrat în studiourile Vița de Vie și produs de Adrian Despot. Piesele se învârt în jurul legendelor Greciei Antice, evocând figuri precum Orfeu și Euridice, Narcis, Icar și alții, văzute prin prisma relațiilor moderne.

Turneul “LEGENDAR” are loc în luna noiembrie în următoarele orașe:

București – 6 noiembrie, Expirat; Piatra Neamț – 15 noiembrie, Library Bar; Iași – 16 noiembrie, Underground Pub; Bacău -22 noiembrie, Fiald; Târgu Mureș – 28 noiembrie, Republic Hub; Cluj – Napoca – 29 noiembrie, Flying Circus; Timișoara – 30 noiembrie, Pixel.

Înscrierile pentru o nouă ediție a concursului Eco Provocarea au început. Elevii și profesorii pot învăța cum să protejeze mediul și pot dezvolta abilități de leadership, timp de o jumătate de an. Invitata emisiunii Planeta Verde este Lucia Cojocaru, coordonatoarea proiectului realizat de organizația Viitor Plus.

Ce este Concursul Național Eco Provocarea Juniori și Liceeni? Unde și cum se fac înscrierile, cum se desfășoară concret concursul și ce anume învață concurenții?

Vorbim de fapt despre educație de mediu. Viitor Plus îi învață pe concurenți cum să fie mai responsabili cu natura. În ce măsură lipsește educația de mediu din școli și licee?

Ce rămâne după încheierea concursului Eco Provocarea? Au fost schimbate comportamente, mentalități?

Mircea Geoană respinge acuzațiile aduse de Elena Lasconi și Marcel Ciolacu, în contextul alegerilor prezidențiale. Candidatul independent spune că nu are fabrici de troli și că nu s-a întâlnit cu Tal Hanan.

Mircea Geoană, despre acuzațiile care i se aduc: ”Este o campanie aproape furibundă, disperată, din partea tuturor, să mă împiedice să intru în turul II. În engleză numim asta asasinare de personalitate”.

Candidatul independent la alegerile prezidențiale declară că nu o trolează pe Elena Lasconi, așa cum susține candidata USR: ”Cum s-o trolez, ce să fac eu cu doamna Lasconi, s-o trolez eu? Cred că nici nu stăpânește termenii”.

Mircea Geoană îl acuză pe premierul Marcel Ciolacu de abuz în serviciu: ”Dacă am fi într-o țară în care instituțiile statului să funcționeze corect, se numește abuz în serviciu. Deci un candidat la Președinție, care este și prim-ministru... Ciolacu a spus că a primit din surse politice informația că într-o clădire, un etaj dintr-o clădire, sunt trolii lui Geoană. Nu e nici o clădire, nici un etaj și nici un trol”.

Fostul număr 2 în NATO vorbește în interviul acordat RFI și despre alegerile din Republica Moldova, câștigate de Maia Sandu: ”Este o veste foarte bună. Mă bucur foarte mult că doamna Maia Sandu și echipa sa au reușit să convingă din nou diaspora să voteze în număr mare, au venit mai mult decât oricând înainte (...). Știind un pic modul în care Rusia își folosește influența malignă în toată Europa și în particular în Republica Moldova, putem spune că referendumul plus alegerile prezidențiale nu trebuie să ne facă să considerăm că alegerile parlamentare de la anul vor fi simple, eu cred că vor fi cumplit de contestate (...). De aceea, o veste bună astăzi, dar semnale mari de alarmă, ce a făcut Rusia, cumpărare de voturi, atacuri cibernetice ieri, cred că și-au și calibrat instrumentele și sunt absolut convins că la alegerile parlamentare de la anul, lucrurile vor fi mult mai complicate”.

Mircea Geoană se referă de asemenea la alegerile prezidențiale din SUA și războiul din Ucraina.

Jurnal de știri

O călătorie geopolitică în Turcia lui Recep Tayyip Erdogan, cu ocazia unui eveniment editorial remarcabil: apariția volumului ”Lebăda neagră de pe Bosfor”, coordonat de jurnalistul Romeo Couți. 

Invitatul emisiunii este maestrul Marin Cazacu, una din figurile iconice ale artei interpretative românești din ultimele decenii, director al filarmonicii George Enescu, profesor universitar la Universitea Națională de Muzică din București și inițiatorul proiectului Violoncelissimo, despre care vorbim chiar acum.