Presa internaţională

„World Unseen” este o expoziție concepută pentru a fi experimentată de toată lumea – persoane nevăzătoare sau cu deficiențe de vedere și persoane tipice. Folosind o tehnologie specială de imprimare în relief, descrierile audio și alfabetul Braille, expoziția ne propune să experimentăm fotografiile și poveștile prin sunet, cuvinte și atingere. Despre această expoziție, o discuție cu fotograful Rareș Beșliu și Petronius Secăreanu (CEO Canon România). 

„World Unseen” este o expoziție ce transformă imaginile în povești palpabile, o tehnologie de imprimare în relief, descrieri audio și planșe în Braille. Este pentru prima dată în România, când poți simți fotografiile prin atingere și sunet și să „vezi” lumea așa cum o percep persoanele cu afecțiuni vizuale, precum glaucomul sau cataracta.

Expoziţia cuprinde 12 fotografii cu poveşti impresionante realizate de fotografi renumiţi, printre care Brent Stirton, Sebastiao Salgado, Samo Vidic, Heidi Rondak şi Rareş Beşliu.

Expoziția este găzduită la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, vernisajul fiind pe 4 decembrie.

Jurnal de știri

Declarația lui Marcel Ciolacu legată de turul II de la alegerile prezidențiale este o lipsă de asumare, spune la RFI deputatul USR Cristian Seidler. Președintele PSD a refuzat să-și îndemne alegătorii să o voteze pe Elena Lasconi în turul secund de pe 8 decembrie, unde candidata USR îl va întâlni pe Călin Georgescu.

Cristian Seidler, despre posibilele discuții privind formarea viitorului Guvern: ”Putem să avem dialog, suntem deschiși dialogului, dar de aici și până la a negocia acum apartenența României la UE și NATO, de a negocia o direcție clară care ne-a adus bunăstare și stabilitate (...), aceste lucruri nu sunt negociabile”.

În opinia deputatului USR, ”nu este nici o urgență pentru finalizarea structurii Guvernului sau a punerii unor nume sau programului de guvernare în aceste patru zile, însă e o urgență ca votul românilor să fie pentru menținerea României pe linia pro-occidentală”.

Cristian Seidler precizează că ”dacă vorbim despre formare de Guvern și alte chestiuni de genul acesta, e timp suficient după alegerile prezidențiale”.

Șeful campaniei USR critică poziționarea liderului PSD, Marcel Ciolacu.

Editura NEMIRA vine cu noutați editoriale. Discutăm azi cu Marian Coman, redactor șef Armada și Orion, Eli Badica, coordonator N'autor, Ana Maria Manolescu, coordonatoarea colecției de ficțiune istorica si romance, si Ioana Rusu, PR.

Jurnal de știri

Autoritățile din Serbia au arestat 12 persoane după accidentul de acum o lună în care s-a prăbușit plafonul gării din Novisad ucigând 15 persoane. Printre aceștia: foști și actuali miniștri și Șefa Căilor Ferate Sârbești. Profesioniștii care au participat la lucrări spun că nu au fost arestați toți care poartă responsabilitatea. 

„Au trecut patru săptămâni de la tragedia de la gara Novi Sad, când plafonul de beton s-a prăbușit, ucigând 15 persoane și rănind grav două. Între timp, după arestarea a 12 persoane, fostul ministru al Infrastructurii Goran Vesić a fost eliberat după ce a intrat în greva foamei,” citim în www.021.rs.

Înalta Curte din Novi Sad a anulat mandatul de arestare pe numele lui Vesić, dar a spus că ancheta continuă. După cum a adăugat instanța, în prezent nu există nicio suspiciune rezonabilă că ar fi comis o infracțiune gravă împotriva securității generale.

Printre cei arestați se numără și fostul director al Căilor Ferate Sârbești care ocupa această funcție în timpul reconstrucției gării din Novi Sad. A fost arestată și directoarea în funcție a Căilor Ferate Sârbești, Jelena Tanasković, fost ministru al agriculturii deoarece a permis redeschiderea gării deși lucrările încă nu se încheiaseră. 

Unul dintre profesioniștii care au lucrat la reconstrucția gării, inginerul Zoran Dajić a spus că lista suspecților în accidentul din gară nu include toate persoanele despre care crede că ar trebui să fie considerate responsabile.

”Au toate informațiile despre cine și ce făcea, ar trebui să mărească numărul de suspecți”, a declarat Đajić pentru Nova.rs.

Activități de conștientizare a violenței contra femeilor în Muntenegru

În vijesti.me citim despre o serie de evenimente organizate în timpul unei campanii de 16 zile de către Asociația Impuls din Nikšić (al doilea cel mai mare oraș din Muntrenegru, n.r.) privind violența contra femeilor. Activitățile sunt menite să încurajeze dialogul, să sprijine victimele și să informeze comunitatea. Campania privind violența împotriva femeilor este o inițiativă globală celebrată anual de la 25 noiembrie, Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, până la 10 decembrie, Ziua Drepturilor Omului. Obiectivul campaniei este de a sensibilizarea cu privire la prevalența și consecințele violenței împotriva femeilor, precum și mobilizarea societății pentru acțiuni colective împotriva acestei probleme

Proiectul este finanțat de Ministrul Afacerilor Externe și Europene al Republicii Slovenia.

Proteste în Albania contra taberelor de refugiați construite în colaborare cu Italia

Publicația Panorama scrie despre protestele care au loc în fața locuinței din Tirana a premierului Edi Rama. „Un grup de tineri a protestat împotriva înțelegerii dintre guvernele albanez și italian, privind centrele de primire a imigranților care sunt prinși în mare de autoritățile țării vecine.”

După mitingul din fața locuinței primului ministru, protestatarii au mers la Ambasada Italiei din Tirana, precum și la delegația UE.

„Reamintim că momentan nu sunt imigranți în cele două tabere care și-au deschis porțile în octombrie. Asta pentru că în două dosare în care au fost aduși imigranți, prin decizia unei instanțe din Roma, aceștia s-au întors în Italia,” precizează publicația albaneză.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Nevena Bajić - Serbia;

Jelena Vukadinović - Muntenegru

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Jucătorii de la FCSB au dedicat victoria de la Galați în memoria portarului legendar de la Sevilla, Helmuth Duckadam, care s-a stins din viață ieri, la vârsta de 65 de ani. FCSB a urcat pe podium și s-a apropiat la un punct de CFR, echipă ce a preluat primul loc în clasament de la concitadina Universitatea Cluj. Tudor Furdui face analiza etapei a 18-a a Superligii.

Ascensiunea politică a lui Călin Georgescu a devenit subiect de dezbatere nu doar pentru comentatorii politici internaționali. Alegerile din România au stârnit, de asemenea, interesul experților în comunicare și în rețelele sociale.

Potrivit BBC, Călin Georgescu avea doar 30.000 de urmăritori în urmă cu săptămâni, are acum peste 330.000. Postările sale au strâns peste patru milioane de aprecieri.

Și iată că publicația online Cybernews care reunește jurnalişti şi experţi în tehnologie și securitate cibermnetică privesc cu atenție fenomenul.

Pentru ei, România este un exemplu că strategiile eficiente de pe rețelele sociale funcționează în politică.

Nimeni nu se aștepta ca Georgescu să aibă un asemenea succes. Dar, în democrație, trebuie să respecți alegerea electoratului. Cu excepția cazului în care, desigur, terenul de joc nu a fost același pentru toți candidații în timpul campaniei.

Criticii lui Georgescu spun că tocmai asta s-a întâmplat pe internet, pentru că el ar fi denaturat procesul democratic prin efectuarea unei operațiuni ascunse pe platformele de social media, în special TikTok.

Sigur, declarațiile sale sunt controversate.

El a numit Ucraina, vecinul României în război cu Rusia, o „țară inventată”, l-a lăudat pe președintele rus Vladimir Putin și a negat existența COVID-19.

Georgescu a mai spus că fostul dictator și aliat al naziștilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mareșalul Ion Antonescu a fost un „martir care a făcut și fapte bune” – chiar dacă forțele lui Antonescu au colaborat cu germanii pentru a ucide 350.000 de evrei români.

Ceea ce este controversat nu este ilegal, desigur, și dacă platforma lui Georgescu a atras suficiente voturi pentru a-l trece în turul doi al alegerilor, aceste declarații au funcționat, în mod clar.

Observatorii și autoritățile române spun că campania lui Georgescu a folosit conturi de bot false pentru comentarii fabricate pe rețelele de socializare, creând astfel viralitate falsă și catapultând conținutul candidatului în feed-urile utilizatorilor.

Dacă v-ați întreba cum pot fi influențate alegerile, aceasta se poate face prin ferme de boți care pot da naștere unui candidat necunoscut plasându-l în top, spre surprinderea tuturor.

Pentru a fi corecți, totuși, clipurile TikTok au fost cu adevărat atractive. Însoțite de muzică dramatică și subtitrări, l-au arătat pe Georgescu antrenându-se, făcând judo sau călare pe un cal alb într-o cămașă tradițională românească.

Postările au strâns peste 100 de milioane de vizualizări în săptămânile dinaintea votului. Este uimitor pentru România, unde opt milioane de oameni folosesc TikTok.

Consiliul Suprem de Apărare al României a mai spus într-o declarație că TikTok nu a marcat videoclipurile lui Georgescu drept conținut de campanie, așa cum prevede legea.

Consiliul a spus că acest lucru a sporit vizibilitatea lui Georgescu și a avut un impact asupra rezultatului final al votului, adăugând că alți candidați au fost recunoscuți de algoritmii TikTok și au avut conținutul „filtrat masiv”.

Și totuși, de ce oamenii l-au votat?

Unii observatori mai spun că elitele românești au ratat pur și simplu ascensiunea lui Georgescu concentrându-se pe campania tradițională, în timp ce brandul a vizat – și a ajuns – la alegătorii dezamăgiți cu mesaje directe pe rețelele de socializare.

Potrivit Institutului Reuters, mulți români consideră mass-media online, inclusiv rețelele de socializare, o sursă mai bună de știri decât televiziunea sau print-ul. Doar 27% au încredere în mass-media tradițională de știri.

Și, cu siguranță, dacă ideile lui ar fi atât de respingătoare, vizibilitatea lor sporită ar descuraja alegătorii să-l susțină. Iar întrebarea – spune Cybernews - este dacă nu cumva românilor le place foarte mult ce spune Georgescu...

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Lasconi vs. Georgescu: de ce ea are mai multe șanse (DW) - Strategia cu bani rusești. Cum au ajuns reclamele la medicină naturistă și știrile cu sfinți să influențeze votul românilor la prezidențiale (Snoop) - Anomalie statistică la redistribuirea voturilor: aflat pe locul patru la Neamț, USR ia trei mandate de deputat, cu unul mai mult decât PSD și AUR (Libertatea)
 - Cine este POT, Partidul Oamenilor Tineri - și nu prea (Europa Liberă)

Opinie: Lasconi vs. Georgescu: de ce ea are mai multe șanse (DW)

CCR a dat verde pentru turul al doilea, iar Elena Lasconi i-a cerut lui Marcel Ciolacu susținere pentru turul al doilea „cu toată mașinăria de partid” pentru votul de duminică.

Ciolacu așteaptă de la Elena Lasconi scuze pentru insultele istorice ale USR față de PSD, în vreme ce Lasconi s-a arătat gata să-l sune pe șeful social-democraților pentru a demara negocierile: „ acum nu mai este vorba despre partide” a declarat prezidențiabila USR „suntem după al 12-lea ceas şi trebuie să ne mobilizăm”, a spus ea

Există șanse, cu o mobilizare exemplară ca Elena Lasconi să câștige în fața extremistului Călin Georgescu, un admirator al președintelui rus, Vladimir Putin. 

Sondajele care au testat în ultimii ani sentimentele pro-atlantiste ale românilor au arătat mereu o majoritate stabilă pro-occidentală, care duminică ar putea fi pusă în slujba candidatei care mizează pe UE și NATO. Pe de altă parte, dacă PSD lasă câtuși de puțin să se înțeleagă că are o antipatie față de candidata USR, nu e exclus ca votul să fie la limită între cei doi competitori: Călin Georgescu, un eurosceptic și susținător al Rusiei în conflictul din Ucraina versus Elena Lasconi o pro-occidentală hotărâtă, chiar dacă nu foarte pregătită pentru funcția prezidențială, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW. 

Realist, despre șansele Elenei Lasconi. Linia frontului (SpotMedia)

Teoretic, aliniamentul finalei este europenism versus Rusia, apartenență euroatlantică versus afiliere la Moscova. Dacă ar fi așa și practic, având în vedere orientarea românilor încă majoritar covârșitor pro UE și proNATO, lucrurile ar fi foarte clare și predictibile.

Doar că, practic, situația e cu mult mai complicată, din mai multe motive. Iar cel mai important este mutarea frontului pe altă linie: progresism versus conservatorism, atrage atenția Ioana Ene Dogioiu, pe pagina SpotMedia.

Cheia e la PSD. Conducerea partidului nu a emis, predictibil, un îndemn la vot și, chiar dacă l-ar fi făcut sau, absolut improbabil, îl va face, puțin probabil ca el să fi contat/conteze decisiv.

Bazinul PSD este conservator, tradiționalist, implicit misogin, naționalist, împănat cu comunități ortodoxe radicale și neoprotestante, deci un electorat care se duce natural spre Călin Georgescu la concurență cu Elena Lasconi.

Dacă dna Lasconi se angajează să desemneze un premier PSD, pe Marcel Ciolacu, de fapt, ar putea motiva oarecum susținerea electoratului PSD pentru turul al doilea, însă riscul este să se dezică implicit de tot ce a susținut până acum și i-a adus voturi.

Deci, realist, dna Lasconi ar putea miza cel mult pe absenteismul electoratului PSD.

Niciunul dintre finaliști nu s-a adresat celor care nu vor să fie salvați, ci doar conduși spre dezvoltare de un lider cu viziune. Pentru dna Lasconi mai e încă puțin timp.

Strategia cu bani rusești. Cum au ajuns reclamele la medicină naturistă și știrile cu sfinți să influențeze votul românilor la prezidențiale (Snoop)

Site-ul de investigații snoop.roa descoperit sute de publicații, influenceri și reclame finanțate cu bani de la Moscova, care propagă dezinformare și teorii conspiraționiste în peisajul media din România de cel puțin opt ani. Impactul asupra publicului se resimte pe termen lung, orientând votul la alegerile prezidențiale și parlamentare către partide și candidați extremiști.

Cel puțin două milioane de euro au fost direcționați în perioada 2016-2024 de AdNow, o companie de advertising digital cu legături la Kremlin, către site-urile unor televiziuni precum RTV și Realitatea Plus, influenceri conspiraționiști și publicații cu conținut de extremă dreapta, conform documentelor financiare obținute de Snoop. Aceasta este doar suma identificată de Fiscul român.

Doar în ultima lună, pe internetul românesc, reclamele lor la tratamente naturiste și escrocherii online au avut peste 440 de milioane de afișări. Influencerii și bloggeri români au continuat să publice, inclusiv texte de propagandă pro-Georgescu.

După ani în care au sădit frica și neîncredrea în oameni, prin site-uri cu conținut conspiraționist și reclame la leacuri băbești, apare figura „salvatorului” – Călin Georgescu, care se prezintă ca un Mesia, singurul ce poate salva o societate în criză.

Este un mecanism care a avut succes, pentru că „e ușor să manipulezi schema mentală a religiozității și a neîncrederii, unde nu ai tradiție democratică”, explică Emilian Mihailov, Directorul Centrului de Etică Aplicată.  

Anomalie statistică la redistribuirea voturilor: aflat pe locul patru la Neamț, USR ia trei mandate de deputat, cu unul mai mult decât PSD și AUR (Libertatea)

Sistemul de redistribuire a voturilor în România a generat o anomalie statistică: în județul Neamț, deși USR a obținut abia al patrulea scor la Camera Deputaților, cu 9,92%, va avea trei deputați. Asta în timp ce PSD (24,83%) și AUR (23,38%) vor avea câte doi deputați, PNL (12,48%) va avea unul, iar SOS (11,68%) nu va trimite niciun reprezentant în Parlament. Iar la nivel național se înregistrează o premieră – două posturi de senator se trag la sorți, fiindcă trebuiau să fie ale POT, dar nu au avut oameni pe listă. Integral în Libertatea.

Cine este POT, Partidul Oamenilor Tineri - și nu prea (Europa Liberă)

Nou intrat în Parlamentul României, Partidul Oamenilor Tineri (POT) este un partid politic suveranist care a susținut deschis, prin declarațiile făcute pe TikTok, candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 2024. Acesta a câștigat turul I fără să apară favorit în vreun sondaj.

În iulie 2023, Anamaria Gavrilă (41 de ani), care cu trei ani înainte fusese aleasă deputat pe listele AUR, a fondat, împreună cu sora ei și cu o doctoriță din Hunedoara, Partidul Oamenilor Tineri.

Rezultatele provizorii de la alegerile parlamentare arată că POT a luat peste 591.805 de voturi la Senat, adică 6,39%, iar la Camera Depuților a strâns peste 596.625 de voturi, adică 6,45%.

Potrivit informațiilor de pe site-ul sieupot.ro, partidul nu are sediu fizic. La numărul de telefon afișat nu răspunde nimeni, iar pe WhatsApp oricărui mesaj i se răspunde automat: vei fi contactat de către partid.

În total, POT a avut 79 candidați la alegerile parlamentare din 2024. Mulți sunt antreprenori, avocați, șoferi, experți vânzări ori ingineri. 

Pe listele POT sunt și oameni care au avut legături cu Securitatea.

Continuarea pe pagina Europei Libere.

Începând de duminică, forțele de opoziție siriene au preluiat controlul asupra celei mai mari părți a orașului Alep, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului. O situație dificilă pentru președintele Bashar-al Assad și susținătorii săi ruși și iranieni.

Potrivit The Telegraph, este ”un regres strategic semnificativ pentru președintele sirian Bashar al-Assad, care se bazase pe sprijinul rus și iranian pentru a-și menține puterea. Acum, cu Alep în mâinile rebelilor, echilibrul de putere s-a schimbat.

Atât Iranul, cât și Hezbollah-ul susținut de Iran în Siria au fost slăbiți de recentul conflict cu Israelul, rebelii ar putea încerca să profite de slăbiciunea percepută a acestora”.

”Dar cine sunt rebelii care conduc ofensiva în Siria?” Este întrebarea din titlul articolului pe care îl citim în The New York Times:

 

”Grupul care avansează acum, Hayat Tahrir al-Sham, spune că vrea să înlocuiască guvernul Assad cu unul inspirat de principiile islamice.

Hayat Tahrir al-Sham a fost afiliat Al Qaeda de care s-a rupt cu ani în urmă și a ajuns să domine ultimul bastion al opoziției siriene.

Odată văzută ca una dintre cele mai puternice facțiuni extremiste ale rebeliunii, grupul a încercat mai târziu să-și minimizeze aspectele radicale și s-a concentrat pe construirea în zona sa de teritoriu a unui gen de guvern civil – deși unul autoritar și conservator”.

 

”Odată cu revenirea insurgenței, care a recâștigat controlul asupra Alepului, guvernul sirian plătește pentru refuzul său de a face concesii, incapacitatea de a se reforma și de a ieși din izolare”, este de părere Le Monde:

”Rămânând un paria în ochii occidentalilor din cauza, spun ei, represiunii sângeroase pe care a dus-o împotriva poporului său, Bashar Al-Assad reușise să-și salveze postul, datorită sprijinului iranian și rus.”

Un joc riscant cu multe necunoscute

Potrivit Euronews, ”creșterea violenței vine într-un moment de mare tulburare politică în Orientul Mijlociu. Israelul luptă activ cu Hamas în Gaza și Hezbollah în Liban, ambele grupări amenințând că vor genera tulburări regionale mai largi.

Violența reînnoită din Siria riscă, de asemenea, să implice două puteri regionale în conflict. Atât Rusia, cât și Turcia au propriile interese de protejat, ambele părți oferind sprijin grupurilor în conflict.

Un război care atrage în oricare dintre țări în ciocniri directe una cu celalaltă ar aduce consecințe dăunătoare unei scene politice deja instabile”.

După cum amintește FirstPost, ”în războiul civil sirian, Iranul și Turcia sunt susținători ai taberelor opuse. În timp ce Turcia a sprijinit de mult timp forțele de opoziție, Iranul împreună cu Rusia l-au sprijinit pe Assad. Din 2020, luptele au stagnat, după ce Rusia și Turcia au intermediat o încetare a focului. Acum, această înțelegere se vede spulberată.

Turcia s-a opus mișcării împotriva lui Assad și în ultima vreme a căutat un fel de apropiere. Aceste eforturi sunt acum îngreunate de ofensiva forțelor de opoziție împotriva regimului”.

Frankfurter Allgemeine Zeitung crede că ”nu întâmplător escaladarea are loc acum, în timp ce președintele ales al SUA, Donald Trump, se pregătește să preia mandatul. Turcia și rebelii vor să impună faptul împlinit pe teren, în timp ce capacitatea Washingtonului de a acționa este limitată. Dar este un joc riscant cu multe necunoscute.”

Economistul Cristian Popa a analizat evoluția economiei și societății românești în Uniunea Europeană. Progresele sunt evidente. Dezechilibrele sunt însă și ele evidente.

Cristian Popa, licențiat CFA și membru în Consiliul de administrație al BNR, a publicat în nume propriu, după cum precizează o analiză intitulată sugestiv „Viitorul României este în Europa”. Contextul este evident, iar dl. Popa precizează că în cadrul textului folosește cifre care nu mint, nu exagerează, nu manipulează și nu pot fi ignorate.

Autorul începe cu fondurile europene. Cifrele invocate arată că de aderare, din anul 2007, până în prezent, România a atras 97,9 miliarde de euro și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 32 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că este un beneficiar net de aproximativ 66 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, la fiecare euro plătit la bugetul Uniunii Europene, România a primit trei euro.

În acest punct trebuie făcut un comentariu. Există un mit public care spune că România a plătit mai mult decât a încasat de la Uniunea Europeană. Complet fals, dacă privim balanța fondurilor europene. Mai există o remarcă și anume că la nivel european sunt state net beneficiare (care au primit mai mulți bani decât au contribuit) și state net contributoare (care au plătit mai mult decât au încasat).

În multe ocazii, fondurile europene au fost condiționate de reforme sau de proiecte, ceea a fost mai complicat pentru politicieni și administrație, dar mai util pentru țară.

Cristian Popa face un pas înainte și arată că fondurile europene au avut o contribuție majoră la investițiile din economie, iar rezultatul se poate vedea tot în cifre. Astfel, în anul 2006, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, PIB pe cap de locuitor pentru România era de 39% din media europeană, în anul 2023, PIB pe cap de locuitor a urcat la 79% din medie, iar în prezent este de 80% din media Uniunii Europene. Progresul este evident, poate fi văzut cu ochiul liber și nu este vorba doar despre cifrele de pe hârtie, ci și de realitatea din economie. Autorul analizei remarcă inegalitățile care există între județe și regiuni, iar diferența de dezvoltare este una din problemele reale ale economiei și societății românești.

Cristian Popa arată că în ultimele două decenii PIB-ul și salariul mediu au crescut de șase ori, raportate la moneda europeană, nivelul de trai și speranța de viață au înregistrat progrese importante, dar o parte din concetățenii noștri cochetează în continuare cu Estul Europei.

Analistul economic dă un exemplu sugestiv: este ciudat și trist că agricultori care au tractoare de sute de mii de euro cumpărate din fonduri europene plus milioane de euro primite ca subvenții ne spun că Europa nu este bună. Este într-adevăr o situație greu de înțeles.

Iar decalajele care ne despart de statele dezvoltate ale Europei se reduc. România este tot mai integrată în Europa, în piața muncii sau în lanțurile de aprovizionare. Peste 70% din comerțul internațional al României se derulează cu statele membre, salariul mediu net este de 1.000 de euro, ceea ce îl face pe autorul studiului să afirme că nu s-a trăit niciodată în comunism atât de bine cum se trăiește în Uniunea Europeană. Ceea ce nu-i împiedică pe unii să aibă nostalgia epocii socialiste.

Și totuși, atrage atenția dl. Popa, drumul spre convergență nu este cu sens unic. Cel mai bune exemplu în acest sens este Grecia care în anul 1995 avea un PIB pe cap de locuitor de 87% din media europeană, iar în anul 2023 se afla la numai 67% din medie. Ceea ce poate fi un semnal de alarmă și pentru România.

La sfârșitul anului 2023, 1,1 milioane de români lucrau pentru companii străine, ceea ce înseamnă aproximativ un sfert din totalul salariaților din companiile nefinanciare. În plus, forța de muncă este de trei ori mai productivă astăzi decât la începutul acestui secol. Toate acestea sunt argumente care arată progresul înregistrat de România în interiorul Uniunii Europene. Cum ar fi în afara Uniunii ar fi mai bine nici să nu ne gândim.

În această ediție a emisiunii Rural transmitem fragmente din dezbaterea organizată de RFI România la liceul tehnologic Gheorghe K. Constantinescu din Brăila. La dezbatere au fost prezenți reprezentanți ai conducerii liceului, ai administrației agricole locale, fermieri, precum și elevi ai instituției de învățământ brăilene.

Sapte partide au trecut pragul electoral, dupa alegerile parlamentare, pe podium sunt in ordine, PSD, AUR si PNL. Intre timp, asteptam decizia Curtii Constitutionale care trebuie sa transeze repetarea turului I de la prezidentiale. Cum ar putea arata o majoritate parlamentara, ce influenta va avea concret polul suveranist si ce aliante sunt anticipate pentru turul doi al cursei pentru Cotroceni, discutam imediat. 

Partidul de extremă dreapta, Reuniunea Naţională, şi-a anunţat intenţia de a vota în favoarea moţiunii care-l vizează pe premierul francez

De la Paris, extrema dreapta anunta ca va sustine o eventuala motiune de cenzura la adresa guvernului Michel Barnier. Deputaţii francezi se pronunţă astazi asupra textului definitiv al bugetului pentru securitate socială, elaborat ca urmare a unui compromis parlamentar. Pentru ca nu are o majoritate, executivul vrea sa incerce o adoptare a textului fără vot, situatie care ar deschide calea catre o motiune de cenzura.

Liderul opoziției georgiene a fost arestat

A patra noapte de proteste în Georgia, marcate de violențe și arestări. Oamenii sunt nemulțumiți de suspendarea negocierilor de aderare a Georgiei la Uniunea Europeană. Săptămâna trecută, premierul a anunțat că guvernul controlat de partidul Visul Georgian, cu orientare pro rusa, a suspendat negocierile cu Bruxellesul până în 2028.

Organizația neguvernamentală ECOPOLIS a lansat o pagină de Internet care se va ocupa de problema smogului din București. 70% din poluarea din Capitală provine de la instalațiile de încălzire, în sezonul rece. Care sunt soluțiile, cine trebuie să le aplice și cât de bine este monitorizată în realitate poluarea din București?

Invitata emisiunii Planeta Verde a fost Oana Neneciu, directoare executivă la ECOPOLIS.

Ce-și propune ECOPOLIS cu pagina de internet aerlive.ro/stopsmog? Ce efecte are smogul asupra sănătății?

România a fost condamnată în 2020 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, din cauza poluării aerului. Ce s-a schimbat de atunci și până acum?

Ce măsuri trebuie luate, pentru a reduce poluarea din București? Cine ar trebui să ia aceste măsuri?

Șapte milioane de oameni mor în fiecare an în lume din cauza poluării aerului, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Cât de corect este monitorizată calitatea aerului în București? Ministerul Mediului a extins Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului. S-a schimbat ceva între timp?

O călătorie captivantă în Africa ecuatorială, alături de cercetătorul, călătorul și scriitorul Andrei Daniel Mihalca, autorul cărții de călătorii ”Purici nomazi și supă de șobolani”, Humanitas, 2024.

Jurnal de știri

Despre personalitatea și opera lui Eugen Ionescu, stăm de vorbă în această seară cu domnul Vlad Russo, traducător

Rezultatul PSD la alegerile parlamentare este mulțumitor, spune la RFI eurodeputatul Victor Negrescu. El declară pe de altă parte că Marcel Ciolacu ar putea rămâne președintele partidului. Comunicatorul politic al formațiunii analizează variantele de guvernare, care nu se pot face fără PSD, în opinia sa.

Victor Negrescu le mulțumește românilor pentru prezența consistentă la vot, la alegerile parlamentare de pe 1 decembrie: ”Cred că românii au înțeles importanța acestor alegeri parlamentare și în ce măsură aceste alegeri influențează viitorul Parlament și viitorul Guvern al României. Este o lecție de democrație pe care ne-au dat-o românii”.

Eurodeputatul spune că Marcel Ciolacu va rămâne președintele PSD: ”Eu mă aștept ca astăzi, la reuniunea pe care o vom avea, să existe un vot de sprijin pentru Marcel Ciolacu, pentru a rămâne în fruntea partidului, mă aștept chiar poate la o unanimitate în acest sens, pentru ca Marcel Ciolacu să înceapă discuțiile, negocierile cu celelalte formațiuni politice, în vederea formării unei majorități în Parlament, poate chiar a unei coaliții de guvernare. În sensul acesta, cred că există un larg sprijin pentru domnia sa și nu mă aștept la nici o schimbare din această perspectivă”.

Victor Negrescu mai declară că ”fără PSD nu se poate” face o guvernare în perioada următoare.

Jurnal de știri

Mai multe obiecte de mobilier și alte echipamente au fost încărcate într-un camion și evacuate iar plăcuța cu denumirea instituției de la intrarea în Consulatul Rusiei din Poznan a fost îndepărtată în urmă cu câteva zile, marcând începutul evacuării clădirii, transmite agenția de știri poloneză PAP. 

Evacuarea are loc după ce la sfârșitul lunii octombrie ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a anunțat public anularea autorizației de funcționare a Consulatului și a cerut evacuarea clădirii până la 30 noiembrie 2024, amintește sursa citată.

Poliția va asigura protecția clădirii până la oprirea totală a activității, a anunțat un purtător de cuvânt al Poliției naționale.

Șeful diplomației poloneze a propus Ucrainei să preia clădirea fostului Consulat rusesc, o propunere acceptată cu plăcere de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, care a declarat: ”Ucraina este interesată să obțină dreptul de utilizare a sediului Consulatului general al Rusiei la Poznan și sunt recunoscător omologului meu polonez pentru sugestia făcută. Am trimis deja o notă oficială autorităților poloneze și așteptăm un răspuns detaliat”.

Consulatul Rusiei la Poznan a fost înființat în 1946 în baza unui acord semnat de Ambasada Uniunii Sovietice în Polonia și Ministerul afacerilor externe al Republicii Polpulare Polone. Consulatul și-a suspendat activitatea în perioada 1948 - 1960 și a devenit Consulat General în 1971.

Ungaria: Ilegalități în gestionarea clădirilor de patrimoniu 

Pentru prima oară un funcționar guvernamental a vorbit public despre modul ilegal în care autoritățile de la Budapesta iau decizii privind reabilitarea sau demolarea unor clădiri de patrimoniu clasate drept monumente istorice, scrie publicația Telex.

Péter Bátonyi, fost consilier guvernamental, fost referent pentru monumente istorice la Ministerul Construcțiilor și Transporturilor a fost eliberat din funcție imediat după ce a făcut o serie de declarații publice privind atribuirea contractului pentru renovarea clădirii în care se află sediul Băncii Naționale a Ungariei.

Ulterior el a făcut declarații de presă în care dă detalii privind modul în care guvernul a autorizat demolarea unor clădiri monument istoric din Budapesta, printre care și fostul sediu al Ministerului Agriculturii.

Funcționarul guvernamental, care lucrează în domeniul protecției patrimoniului din 2013, a explicat că ilegalitățile s-au intensificat după alegerile din 2022, când monumentele istorice au fost trecute în gestiunea Ministerului Construcțiilor și Transporturilor, condus de ministrul János Lázár.

De asemenea, el a anunțat că a depus plângeri penale împotriva lui Gulyás Gergely, fost ministru al patrimoniului și împotriva lui Regõ Lánszki, secretar de stat pentru arhitectură în cadrul Ministerului Construcțiilor și Transporturilor.

Primăria Riga majorează bugetul pentru protecție socială

Consiliul municipal al capitalei Riga a votat recent majorarea bugetului pentru protecție socială pentru anul în curs la 582 000 de euro. Suma va asigura finanțarea ajutoarelor de hrană și îmbrăcăminte pentru încă 390 de persoane, față de cele 560 care beneficiau deja de astfel de ajutoare, transmite site-ul televiziunii naționale din Letonia.

”Situația s-a îmbunătățit simțitor iar oamenii nu mai sunt nevoiți să aștepte zile întregi la coadă pentru a primi ajutoarele”, se arată într-un comunicat al primăriei.

Reprezentanții centrului social "Mežciems" spun că măsura este binevenită, cu atât mai mult cu cât categoriile defavorizate au nevoie nu doar de hrană și îmbrăcăminte, ci și de asistență medicală.

”Am înregistrat o creștere a cazurilor de demență în rândul persoanelor defavorizate. Este foarte dificil pentru că aceste persoane nu au documente iar noi trebuie să ne ocupăm de diagnosticare și tratament. Până acum timpul de așteptare pentru o persoană bolnavă de demență era de nu mai puțin de un an. Sperăm că această majorare de fonduri va scurta acest timp”, a transmis centrul social amintit.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Emilia Metrycka - Polonia 

Alexandra Molnár - Ungaria

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Rezultate alegeri parlamentare. Harta pe județe (Europa Liberă) - „Tătucul care rezolvă totul” vs. Constituția: ce ar trebui să caute românii la un președinte și la ce e bun sistemul actual (Panorama)

Presa dedică spații ample alegerilor parlamentare.

HotNews.ro prezintă rezultatele alegerilor parlamentare 2024. BEC a numărat voturile din peste 99% dintre secții. În viitorul parlament vor fi șapte partide: E vorba despre PSD, AUR, PNL, USR, SOS, UDMR și POT.

În Diaspora, AUR, SOS și POT au împreună peste 50% dintre voturi.

Partidele care nu vor fi trecut pragul electoral adună în acest moment circa 10% din voturi, iar acestea vor fi redistribuite, proporțional cu scorul înregistrat, partidelor care vor obține peste 5%.

Ziarul  Financiar observă că partidele nu au reuşit deloc să convingă tinerii să iasă la vot. S-a înregistrat ieri o prezenţă de doar 7% la tinerii 18-24 ani, faţă de peste 60% la peste 45 de ani. Votul a început bine, dar s-a înmuiat spre seară, ajungând la numai 9,4 mil, adica 52%. O problemă a fost Bucureştiul, un fief al PNL şi USR, care a ieşit la vot mult prea puţin faţă de estimări.

ÎnLibertatea despre starea PNL, la cald. Prăbușirea nu a putut fi oprită de mitul Bolojan. Cel mai prost rezultat din ultimii 20 de ani

Alegerile din 2024 aduc PNL înjumătățirea numărului de mandate, primele estimări fiind că în urma rezultatului de duminică vor obține în jur de 60 de mandate, la un rezultat de 12-13%, un rezultat la care se așteaptă la finalul numărării voturilor. Este cel mai mare eșec al liberalilor din ultimele două decenii.

De rezultatele alegeri parlamentare se ocupă și Europa Liberă, care publică harta pe județe.

Aflăm astfel că PSD a câștigat alegerile parlamentare în 25 de județe.

PNL a triumfat în șase județe (Bihor, Cluj, Alba, Sibiu, Teleorman, Ilfov), AUR în trei Constanța, Suceava și Arad), USR în două județe (Timiș, Brașov) , plus municipiul București. UDMR a câștigat în cinci județe (Covasna, Harghita, Mureș, Sălaj, Satu Mare).

Alegeri în România: PSD, lider în umbra dreptei radicale, este titlul cu care își deschide ediția în limba română paginaDW.

”România schimbă ora la conservatorism” prin apariția unui pol suveranist de dreapta în Parlament.

Principalul partid de guvernământ din coaliția de la București, PSD, rămâne în frunte.

În zona observatorilor politici de la București circulă mai multe ipoteze legate de eventualele formule guvernamentale, dar toate sunt speculații, cât timp nu se cunoaște rezultatul turului doi al alegerilor prezidențiale, de duminica ce vine.

Analistul politic Mihnea Dumitru a declarat pentru DW ca este ”un vot puternic urban, dar un urban modificat, stricat de sărăcie și suveranism”.

Apariția unui pol suveranist constituit din mai multe grupări populiste de dreapta nu se explică doar prin manipulările externe, adaugă analistul politic: ”Se adunaseră prea multe: pandemia, costurile la energie, inflația și dezamăgirea în clasa politică, percepția de corupție și tot ce se mai putea imputa guvernelor PSD și PNL. Pe partea progresistă nu pare să avem nimic”. În fine, AUR, SOS și POT sunt percepute ca formațiuni noi, astfel că nu au fost chemate de electorat la decont. Prin urmare, constată Mihnea Dumitru, ”România schimbă ora la conservatorism. Puterea unei democrații se vede din opoziție, mai degrabă decât de la putere. În oricare variantă actuală, opoziția este dezamăgitoare, ceea ce e trist și distruge încrederea în viitor”.

Iar pe paginaPanorama puteți citi despre „Tătucul care rezolvă totul” vs. Constituția: ce ar trebui să caute românii la un președinte și la ce e bun sistemul actual.

Președintele țării împarte puterea executivă cu Guvernul.

Fiindcă e ales prin vot direct de către cetățeni, președintele are o legitimitate politică importantă și atribuții în domeniile care țin de politică externă, apărare, mediere, promulgarea legilor și reprezentare.

În cartea „Ce vrem de la președintele țării ”, politologul Cristian Preda subliniază că primul articol din Constituție despre președinte îl numește un reprezentant al țării. Ca să-ți reprezinți țara, trebuie să o și știi: președintele „trebuie să plece urechea la societatea de azi, să știe cum trăiește un țăran sau studentul cazat într-un cămin”. Preda spune și că președintele ar trebui să se asigure că niciun drept individual nu e călcat în picioare, iar pentru asta ar trebui să se consulte măcar o dată pe lună cu Avocatul Poporului.

În ceea ce privește politica externă, președintele ar trebui să facă toate eforturile diplomatice ca România să își îndeplinească cele mai importante obiective imediate: după aderarea completă la Schengen, următoarele obiective ar fi când să trecem la euro, dar și admiterea în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

În opinia lui Răzvan Petri, specialist în științe politice, masterand în Politici Publice la University College London și cofondatorul paginii Politică la minut, ar trebui să ne uităm și la cât de loial este un președinte conceptului de democrație, dar și cât de integru este, având în vedere puterile sale sporite când vine vorba de apărare și capacitatea de a-și extinde atribuțiile.

„Președintele are putere în zona de securitate națională și numește șefii serviciilor. E cel mai bine informat om din stat, e președintele CSAT. Și poate să-și extindă foarte mult atribuțiile, prin Strategia Națională de Apărare a Țării. Dacă incluzi acolo domenii precum educație, mediu, corupție, dintr-o dată, serviciile secrete și instituțiile de forță au motiv să se implice în acele domenii”, explică el.

Casa Regală a oferit o recepție la Palatul Elisabeta în cinstea sportivilor români medaliați la Jocurile Olimpice de la Paris. La eveniment au fost prezenți membrii Comitetului Olimpic și Sportiv Român , ai federațIilor de specialitate și medaliați de la canotaj, gimnastică și haltere. Relatează Tudor Furdui

Ce se poate spune, la cald, după primele rezultate ale alegerilor parlamentare de duminică? Se pot formula trei idei, pentru început.

Valul pro-rus a fost menținut la nivelul unei treimi din Parlament. Un nivel record, dar încă posibil de ținut sub control în cazul unei guvernări pro-europene responsabile și eficiente.

La primul tur al alegerilor prezidențiale, candidații celor două partide ale coaliției de guvernare, PSD și PNL, au fost scoși din cursă. Ceea ce a fost văzut ca un puternic vot de blam dat celor doi lideri, care și-au împărțit pe parcursul ultimilor ani funcția de prim-ministru.

De data aceasta, votul de protest, chiar dacă a existat, a fost ceva mai nuanțat. Mesajul a fost: ”vă mai dăm o fărâmă de credit, doar pentru că ne e frică de ceilalți. Dar reformați-vă, veniți cu alți oameni!”.

Iar dacă la PNL, venirea lui Ilie Bolojan este un prim răspuns, la PSD lucrurile par mai complicate. După ce, a doua zi după turul întâi, a fost scos în față un tânăr lider european în persoana lui Victor Negrescu, iată-l acum pe Marcel Ciolacu ocupând din nou prim-planul.

PSD este principalul broker de putere. Nicio alianță nu este posibilă fără acest partid, în actuala aritmetică parlamentară. În plus, PSD este partidul cel mai versatil, cu cea mai mare marjă de asociere. Spre deosebire de acesta, AUR, al doilea partid, are un potențial cu mult mai mic de a realiza alianțe.

PSD poate merge către o alianță cu partidele declarat pro-europene, PNL și USR. Poate aduce doar unul dintre aceste partide în alianță, de preferat PNL, la care să se adauge UDMR - în cazul în care cifrele o vor permite.

Dar nu putem exclude nici varianta unei alianțe cu un AUR care va adopta un discurs mai îmblânzit. În definitiv, AUR este parte a grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, care a dat un vicepreședinte al Comisiei și care, în cea mai mare parte a sa, a votat-o pe Ursula von der Leyen.

Adevărat este că membrii AUR din Parlamentul European n-au votat-o, dar peste acest detaliu se va putea trece.

Votul pentru președinte devine crucial. În varianta în care finala Georgescu-Lasconi va fi validată, iarăși PSD va juca rolul crucial. O vor susține liderii PSD deschis pe Elena Lasconi? Vor cere ei să fie votată așa cum, în 2000, liderii de centru dreapta, intelectualii și societatea civilă au cerut, în cor, alegerea lui Ion Iliescu în detrimentul lui Vadim Tudor?

Și dacă, da, în ce măsură vor fi ascultați de activul de partid și alegătorii simpli?

Sau, oare, PSD va menține ambiguitatea? Pentru că o susținere declarată pentru Călin Georgescu este, totuși, greu de luat în calcul.

Oricum ar fi, PSD dă un examen greu în raport cu Europa și valorile ei.

Și pentru că am ajuns aici, să nu uităm de odioasa comemorare a șefului legionar Corneliu Zelea Codreanu de la Tâncăbești.

E adevărat, an de an, câteva veci de exaltați se adună acolo la sfârșit de noiembrie și aproape nimeni nu-i ia în serios. De data aceasta, li s-a adăugat șefa unui partid parlamentar, Diana Șoșoacă. Și mai mult: manifestanții au afișat, ostentativ, salutul nazist.

Toate acestea ne arată că au prins curaj, că simt impunitatea. Imaginați-vă cum ar fi cu un președinte de-al lor.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România