Presa internaţională

Alain Sisik a fost director de strategie al operatorului francez de telecomunicații Orange la București în perioada 2018-2022. Este cu noi în această seară de la Rennes și lucrează în continuare pentru Orange. Alain Siksik a rămas foarte atașat de București și de România și ne explică de ce.

După ce Donald Trump a devenit primul preşedinte american condamnat penal, susţinătorii săi au răspuns cu zeci de postări online violente si apeluri la revolte. Sentinţa va fi pronunţată la 11 iulie, cu câteva zile înainte ca Partidul Republican să îl nominalizeze oficial pe Trump drept candidatul său pentru funcţia de preşedinte la alegerile din 5 noiembrie. Condamnarea penală îi reduce șansele de a fi ales președinte, dar nu i le anuleaza.

Franța, Germania și SUA dau undă verde Kievului să lovească Rusia cu muniție occidentală. Vladimir Putin amenință

Administrația Biden a permis Kievului să folosească munițiile americane pentru a ataca pe teritoriul Rusiei, dar numai pentru apărarea Harkov și fără a folosi rachete ATACMS. Institutul pentru Studiul Razboiului evaluează că rusii se pregătesc de declanșarea fazei a doua a ofensivei de la Harkov. Germania și Franța au dat si ele undă verde Ucrainei să lovească ținte militare din Rusia cu armele furnizate de guvernele occidentale.  

Revoltele s-au calmat în Noua Caledonie deși motivele nemulțumirilor rămân

Iar in capitala Noii Caledonii s-a restabilit ordinea. Ultimul baraj a fost îndepărtat în urma acțiunii forțelor de ordine. Nu același lucru se poate spune și despre periferia arhipelagului unde, sporadic, se mai înregistrează tensiuni. Noua Caledonie este scena unor confruntări și tensiuni extrem de violente de mai bine de două săptămâni și jumătate din cauza reformei electorale ce nemulțumește profund populația indigenă.  

Recent, COPA COGECA, organizație reprezentativă la nivel european, a făcut public un manifest în care arată schimbările pe care le doresc fermierii europeni de la viitoarea politică agricolă comună. Printre altele, se propune o simplificare a birocrației în sectorul agro-alimentar, alocarea unui buget european mai mare pentru agricultură și întărirea poziției comisarului de specialitate în cadrul Comisiei Europene.

În contextul protestelor fermierilor europeni din primele luni ale anului și al alegerilor pentru Parlamentul European, schimbările propuse de fermieri devin importante. Va fi ascultată vocea fermierilor?

Se vor găsi mijloacele administrative și financiare, la nivel european și național, pentru ca planurile naționale strategice să fie aplicate în concordanță cu cererile producătorilor agricoli?

De asemenea, rămân pe agenda europeană și națională teme precum reînnoirea generațională, dar și necesitatea unei educații practice și a unor politici favorabile care să faciliteze accesul tinerilor la finanțare și terenuri agricole.

Guvernul României a demarat în urmă cu câțiva ani un program de modernizare a liceelor cu profil agricol.Programul constă în dotarea cu mijloace tehnice și cu o nouă bază materială a unităților de învățământ. De asemenea, se dorește darea în folosință a unor suprafețe de teren pe care liceele să își poată dezvolta feme didactice și de cercetare.

Finanțările europene sunt direcționate și către tinerii antreprenori din agricultură sau către tinerii care doresc să se stabilească în mediul rural.

Sunt teme puse în discuție la dezbaterea organizată de RFI România la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” din Alexandria.

Moderatori: Constantin Rudnițchi și Andreea Orosz

Versurile textierului Florin Dumitrescu ajung din nou pe muzica trupei RIT. După "O viață de trăit", de pe albumul din 2018 'Piaza rea", "Ultimii oameni" este cel mai recent cântec al trupei RIT, o baladă goth-rock, compusă de vocalistul Bogdan Munteniță, piesă care anunță direcția pentru viitorul album al trupei. O discuție despre muzică, invitat în emisiunea RFI360, Bogdan Munteniță.

Bogdan Munteniță este inginer și e foarte bine așa, spune. După o întâlnire cu Nicu Covaci a povestea sa cu muzica a devenit serioasă. A colaborat cu Phoenix, însă în 2016 și-a ales un alt drum și a inventat alături de fratele său Mircea, trupa RIT. Au debutat discografic în 2018 cu albumul 'Piaza rea', marcat de etno-rock într-o manieră ce a adus aminte de Phoenix, un album apreciat așadar de fanii acestui curent muzical. Acum este în pregătire un nou disc ce explorează teritorii noi. 

RIT înseamnă Bogdan Munteniță (voce), Mircea Munteniță (bas), Victor Solomon (chitară) și Ionuț Micu (tobe).  

Producătorii de carne de porc din rasele autohtone de porc Bazna și Mangalița sunt încurajați să se dezvolte. Statul oferă subvenții, dar amenințarea pestei porcine africane planează și asupra gospodăriilor în care cresc porci din rase locale.

Invitaţi la Rural: Ioan Cleja, preşedintele Asociaţiei crescătorilor de suine Mangaliţa şi Bazna, prof. Ioan Ladosi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Mihaela Gherghisan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Actorul Ioachim Ciobanu este de văzut pe Netflix în proaspăt lansata miniserie numită 'Eric', cu Benedict Cumberbatch în rol principal. Ioachim Ciobanu, fiul renumitului Ilarion Ciobanu, a studiat computer arts în San Francisco și, apoi, montaj de film la UNATC "I.L. Caragiale", regizând numeroase scurtmetraje și reclame. Din 2013, s-a dedicat exclusiv actoriei, colaborând cu regizori premiați, precum Cristian Mungiu, Jasmin Dizdar și Terrence Malick. 

Poate l-ați văzut pe actorul Ioachim Ciobanu în filmul regizat de Toma Enache ‘Intre chin și amin’, în producția lui Bogdan Mirică ‘Căini’, dar și în producțiile internaționale ‘Black Mirror’, alaturi de Josh Hartnett și Rory Culkin, sau în ‘Comrade Detective’ cu Channing Tatum, Joseph Gordon Levitt și Florin Piersic Jr. Acum, pe Netflix, Ioachim Ciobanu este Misha Varga, în serialul 'Eric'.

Regizat de Luzy Forbes, după un scenariu de Abi Morgan, miniseria 'Eric' a cărui acțiune are loc în New York-ul anilor '80, urmărește căutarea disperată a unui tată al cărui fiu de numai nouă ani dispare într-o dimineață, în timp ce se află în drum spre școală. În rolul principal: Benedict Cumberbatch. Din distribuție mai fac parte: Gaby Hoffmann, McKinley Belcher III, Erika Soto, Jeff Hephner, Amy Louise Pemberton, Phoebe Nicholls, William Hope.

Și cu toate că am pornit vorbind despre filme, Ioachim Ciobanu nu ar fi trebuit să fie actor. Cineva a încercat să-l ferească astfel de ceea ce presupunea meseria de actor în România comunistă. Însă dintr-un spirit de frondă, după cum recunoaște, nu a putut sta departe de platoul de filmare. A învățat și a 'furat meserie' din spatele camerei, alegând perspectiva largă a unui regizor, în locul jocului de-a actorul. Curând avea să realizeze că există mai mult în fața camerei, nu doar un simplu joc al actorului. Despre pasiunea pentru artă, pentru film, pentru actorie aprinsă în familia Ciobanu, pasiune care pare că s-a transmis deja fiicei sale, Clara Ciobanu, am vorbit cu Ioachim Ciobanu, în emisiunea RFI360.

Invitata ediției de zi este Mirela Nemțanu, CEO HOSPICE Casa Speranței.

Jurnal de știri

Alfred Simonis candidează din partea alianței electorale PSD-PNL la alegerile pentru președinția Consiliului Județean Timiș. El spune că județul a început să primească în ultimii doi ani fonduri substanțiale de la Guvern.

Alfred Simonis declară că vrea să atragă în județul Timiș cât mai mulți bani pentru investiții, dacă ajunge președinte al Consiliului Județean.

Candidatul PSD-PNL prezintă în interviul acordat RFI câteva dintre proiectele sale.

Alfred Simonis se referă de asemenea la problema siguranței în Timișoara, în contextul scandalurilor provocate de unele clanuri de interlopi.

Attila Korodi candidează din partea UDMR la alegerile din 9 iunie, pentru un nou mandat de primar al municipiului Miercurea Ciuc. Primarul în funcție vorbește la RFI despre investițiile făcute în mandatul său, dotarea școlilor și siguranța stradală. 

Attila Korodi este optimist înaintea alegerilor din 9 iunie, unde va încerca să obțină un nou mandat de primar al municipiului Miercurea Ciuc.

Candidatul UDMR vorbește despre banii pe care i-a atras din fonduri europene.

Primarul în funcție spune că în următorii ani, unitățile școlare din Miercurea Ciuc vor primi dotări noi.

Attila Korodi vorbește de asemenea despre creșterea gradului de siguranță stradală din Miercurea Ciuc.

Jurnal de știri

Politicienii slovaci propun o lege care ar limita anonimatul în mediul online. Cei care vor să comenteze la finalul articolelor ar trebui să furnizeze CNP-ul, cartea de identitate și adresa. Legea este văzută drept una de atac la adresa presei. Între timp, un uriaș scandal a izbucnit în Polonia după ce Ministerul Justiției din această țară a făcut publică o hartă interactivă care arată cum banii dintr-un fond destinat victimelor infracțiunilor, se duceau către sprijinirea politicienilor vechii puteri și  presei de partid. Revista presei Europa Plus:

Ministerul polonez de justiție a lansat o hartă interactivă care arată cum, în timpul guvernului anterior, banii proveniți dintr-un fond destinat sprijinirii victimelor infracțiunilor au fost folosiți, aparent, pentru a ajuta campaniile electorale ale candidaților din partidul care controla ministerul, scrie platforma de știri rmf24.

Potrivit acestor informații, 90% din bani au mers în districtele în care candidau politicieni din partidul Polonia Suverană. Aceștia au primit în medie 7,7 milioane de zloți, comparativ cu o medie de 1,5 milioane pentru departamentele în care nu existau astfel de candidați.

„Scandalul Fondul Justiției. Furtună politică după mărturia fostului director,” titrează rmf24.pl.

Tomasz Mraz, fostul director al Departamentului de Justiție responsabil de „Fondul pentru Justiție”, a dat declarații despre funcționarea acestui fond sub ministrul precedent. 

Potrivit lui Mraz, majoritatea concursurilor organizate în cadrul „Fondului pentru Justiție” au fost trucate. Multe fundații și victime ale criminalității - adică cele care trebuiau susținute de Fond - nu au primit ajutorul de care aveau nevoie.

Mraz a mai vorbit, printre altele, de un milion de zloți (1 Euro = 4,2 zloți) pentru redactorul șef al „Gazeta Polska” (o publicație  care susținea partidului Lege și Justiție, aflat la putere) și un alt milion pentru directorul Telewizja Republika, favorabilă aceluiași partid. Între 1,5 și  2 milioane de zloți din acest fond au fost folosiți pentru a opera „primul genunchi al Poloniei”. Președintele partidului, Jarosław Kaczyński, a fost operat la genunchi la sfârșitul anului 2022.

Lege controversată privind anonimatul online în Slovacia

Persoanele care doresc să comenteze articolele apărute în media, trebuie să furnizeze CNP-ul și cartea de identitate, iată cum plănuiește Partidul Național Slovac să pună capăt urii din mediul online, învinuit că a dus la încercarea de asasinat asupra premierului Robert Fico. 

„Acesta nu este un atac la adresa presei, spune Roman Michelko,” deputat al  Partidul Național Slovac citat de domov.sme.sk

La cartea de identitate și CNP, se adaugă un număr de telefon mobil adresa.

Discuțiile de la finalul articolelor reprezintă doar o fracțiune din spațiul online în care oamenii au posibilitatea de a dezbate, scrie publicația citată.

„Cele mai multe discuții online au loc prin intermediul rețelelor sociale. Aproximativ 3,2 milioane de slovaci folosesc Facebook în fiecare zi, iar acolo apare un număr mult mai mare de comentarii instigatoare la ură. Sute de mii de utilizatori folosesc și Instagram, TikTok sau Telegram.”

sme.sk amintește că anonimatul este important pentru democrație, potrivit Curții Europene. Publicația scrie despre de o decizie a Curții din 2012 când  doi comentatori au scris comentarii jignitoare pe pagina portalului de știri austriac Der Standard, față de doi politicieni austrieci.

Politicienii au cerut portalului să le pună la dispoziție datele personale ale celor doi comentatori care apăreau pe portal sub pseudonime. Portalul a refuzat, pentru că nu era vorba de o anchetă a poliției, ci de o presiune a politicienilor.

De la instanțele austriece, cazul a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg care a decis în favoarea editorului în 2021 și a descris, de asemenea, importanța anonimatului dezbaterilor pentru democrație.

Problemele de mediu ale fabricii Samsung din Ungaria ar putea afecta PIB-ul țării

Dacă fabrica de baterii Samsung din Göd (nordul țării) trebuie să se închidă, întreaga economie maghiară va simți efectele, scrie g7.hu. Publicația analizează această situație generată de suspendarea autorizației de mediu a fabricii de baterii Samsung din pricina unor substanțe toxice găsite în apa din apropiere.

„În ciuda deciziei judecătorești de suspendare a autorizației de mediu a fabricii de baterii, compania refuză să-și oprească producția.”

Potrivit deciziei din luna aprilie, Samsung ar trebui să închidă centrala electrică internă necesară funcționării fabricii și liniilor de fabricare a bateriilor. Consiliul departamentului Pest unde se regăsește fabrica, susține însă că doar reducerea activității este suficientă.

„O închidere a fabricii Samsung din Göd ar putea reduce creșterea estimată a PIB-ului pentru acest an cu chiar mai mult de 10%,” mai scrie publicația citată.  Temerile justificate ale cetățenilor privind mediul se ciocnesc deci cu interesele economice serioase în discuția privind limitarea producției din fabrică.

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Kurek Miloz, Polonia

Eszter Papp, Ungaria

Hana Kovacicova, Slovacia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Mâine seară la Londra va avea loc finala Ligii Campionilor dintre Borussia Dortmund și Real Madrid. Va fi un meci special pentru Jude Bellingham, de la Real Madrid, care va juca împotriva fostei sale echipe. După ce a avut un sezon de excepție, mijlocașul englez de numai 20 de ani, este de părere că madrilenii vor obține al 15-lea trofeu UEFA Champions League.

Armata israeliană a anunțat că a preluat controlul asupra întregii granițe terestre a Gazei după ce au ocupat Coridorul Philadelphia, o linie strategică de la frontiera dintre Fâșia Gaza și Egipt. Cairo se arată extrem de nemulțumit și tensiunile amenință să crească, atrag atenția comentatorii.  

Le Figaro informează că, în ciuda criticilor, forțele armate israeliene și-au continuat joi ofensiva asupra Rafah. Acestea susțin că au preluat controlul asupra Coridorului Philadelphia, o zonă tampon de 14 kilometri de-a lungul graniței cu Egiptul la sud de Fâșia Gaza, lângă Rafah.

Punctul de trecere a frontierei de aici, singurul dintre Fâșia Gaza și Egipt, este vital pentru livrarea ajutorului umanitar. Acesta a fost închis de când armata israeliană a preluat controlul asupra acestuia la începutul lunii mai.

După cum arată BBC , ”Coridorul Philadelphia este o zonă tampon, cu o lățime de doar 100 de metri în anumite părți, care trece de-a lungul fâșiei Gaza, de-a lungul graniței cu Egiptul. Singura altă graniță terestră a Gazei este cu Israelul însuși.

Egiptul a declarat anterior că a distrus tuneluri transfrontaliere, făcând imposibilă orice contrabandă cu arme”.

Iar o sursă egipteană „la nivel înalt”, citată de Al-Qahera News, a acuzat Israelul că „folosește aceste acuzații pentru a justifica continuarea operațiunii asupra orașului palestinian Rafah și prelungirea războiului în scopuri politice”.

Tratatul de pace cu Egiptul în pericol

Potrivit The Washington Post, controlul militar israelian asupra Coridorului Philadelphia ar putea complica relațiile politice cu Cairo, riscând chiar tratatul de pace istoric din 1979 între Egipt și Israel, care a dus la o jumătate de secol de coexistență.

Daily Mail amintește că ”Hamas a avut frâu liber la granița cu Egiptul de la preluarea fâșiei Gaza în 2007,  și au fost săpate tuneluri de contrabandă pentru a ocoli blocada israelo-egipteană.

Hamas a adus arme și provizii, iar rezidenții din Gaza au introdus ilegal bunuri comerciale, de la animale, la materiale de construcție.

Dar aceasta s-a schimbat în ultimul deceniu, de când Egiptul a început să se lupte cu militanții islamici în Sinai.

Armata egipteană a distrus tunelurile - deși se crede că Hamas a menținut mai multe puncte de acces în și din Gaza.

Oficialii din SUA - cel mai important aliat al Israelului -  spun că ocuparea Coridorului Philadelphia ar fi în concordanță cu operațiunea terestră „limitată” , despre care oficialii israelieni au informat echipa președintelui Joe Biden”.

USA Today citează o investigație recentă a organizației de știri Middle East Eye,  realizată pe baza unor documente militare secrete, care a constatat că inginerii militari egipteni au distrus peste 2.000 de tuneluri care legau Gaza de Egipt, din 2011.

La un moment dat, conform anchetei, președintele Egiptului, Abdel Fattah El-Sisi a ordonat forțelor sale armate să efectueze un studiu de fezabilitate privind propunerea de a săpa un canal de-a lungul întregii granițe cu Gaza

Franța este pe cale de a forma un contingent militar care să acționeze pe teritoriul ucrainean. Ar fi vorba despre specialiști și instructori, care nu ar fi direct implicați în operațiunile militare. Dar simpla lor prezență ar reprezenta un mesaj politic foarte important.

Președintele Emmanuel Macron vrea să formeze o coaliție europeană de instructori militari în Ucraina, informează Le Monde.

Potrivit ziarului francez, câteva sute de specialiști din mai multe țări ar putea fi implicați pentru operațiuni de deminare sau chiar pentru a ajuta la pregătirea unei noi brigăzi motorizate.

Nimic nu este încă finalizat, dar trimiterea de instructori francezi și europeni în Ucraina ar putea fi o chestiune de câteva săptămâni, sau chiar zile, estimează Le Monde. Potrivit informațiilor ziarului, autoritățile franceze caută într-adevăr să înființeze o coaliție de țări dispuse să antreneze la fața locului forțele ucrainene asediate de armata rusă.

Potrivit surselor citate de cotidianul parizian, consultările pe acest subiect ar trebui să se accelereze în zilele următoare, pentru a permite un eventual anunț în cadrul vizitei în Franța a președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la debarcarea în Normandia, pe 6 și 7 iunie.

Emmanuel Macron ar putea dezvălui atunci contururile unei astfel de inițiative, la trei luni și jumătate după ce a afirmat că nu exclude trimiterea de întăriri militare occidentale pe teritoriul ucrainean – se întâmpla pe 26 februarie.

Problema ar fi fost discutată marți, 28 mai, între șeful statului și cancelarul german, Olaf Scholz, în marja Consiliului de Miniștri franco-german, reunit la Castelul Meseberg, la nord de Berlin.

Cu o zi înainte, speculațiile fuseseră răspândite  ca urmare a unui anunț prematur de acord pe acest subiect făcut de statul major ucrainean, spre marea consternare a autorităților franceze. Partea ucraineană a fost apoi nevoită să-și atenueze comentariile.

Este vorba despre un anunț al șefului armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, potrivit căruia fusese deja încheiat un acord între Kiev şi Paris pentru trimiterea unor instructori militari francezi în Ucraina. Ulterior, Ministerul Apărării de la Kiev a nuanțat informația, precizând că discuțiile continuă.

Nu se știe pentru moment ce alte state se vor alătura Franței în acest demers, dar cele trei republici baltice au anunțat în trecut că sunt gata să se alăture Franței, amintește Reuters. De asemenea, ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, nu a exclus participarea pe teren a trupelor poloneze.

Trimiterea unui contingent militar internațional pe teritoriul ucrainean reprezintă un semnal politic foarte puternic.

Unul dintre mesaje vizează în primul rând Kremlinul: ”nu ne temem de amenințările voastre și vom continua să sprijinim Ucraina”. Să nu uităm că trimiterea contingentului european ar veni imediat după ce un număr tot mai mare de state europene au început să dea permisiunea Ucrainei pentru a folosi armele lor pe teritoriul rusesc.

Mesajul privește însă și opinia publică europeană, cu ricoșeu către Statele Unite: europenii sunt dispuși să-și ia apărarea și securitatea în propriile mâini, în situația deloc improbabilă în care Donald Trump ar reveni la Casa Albă.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Opinie: Merge Klaus Iohannis până la capăt în cursa NATO? (DW) - INTERVIU | Cu ce imagine rămâne Klaus Iohannis, după două mandate de președinte. Claudiu Tufiș, expert în evaluarea democrației: „Mai degrabă marionetă decât lup singuratic” (Libertatea) - Cu ce vrea România vrea să intre în clubul celor mai industrializate ţări ale lumii, OECD, cu Romaero şi Damen Mangalia spre drumul falimentului? (Ziarul Financiar)

Ultraj, corupție și mușcături. Lista eurocandidaților cu probleme penale și scandaluri publice (PressOne)

Opt candidați la Parlamentul European au la activ scandaluri care le pun integritatea la îndoială sau au fost investigați și judecați în dosare penale de corupție. Un candidat are o condamnare pentru ultraj, altul are un dosar penal de corupție activ. 

Context.ro, Info-Sud-Est și PressOne au analizat declarațiile de avere a 60 de candidați la alegerile de anul acesta. S-au uitat la averile lor, la conflictele de interese și dosarele penale, dar și la declarațiile unora dintre ei, prin care au răspândit ură sau conspirații. România are alocate 33 locuri în Parlamentul European, astfel că politicienii analizați au cele mai bune șanse să prindă un loc în noua legislatură. 

Opinie: Merge Klaus Iohannis până la capăt în cursa NATO? (DW)

România i se opune lui Mark Rutte la șefia NATO și ca o formă de răzbunare pentru felul în care premierul olandez s-a opus mai bine de un deceniu aderării țării la Spațiul Schengen, apreciază jurnalista Sabina Fati.

Spre deosebire de liderii de la Budapesta, care îi reamintesc frecvent lui Rutte de ce nu va primi votul Ungariei, președintele Klaus Iohannis nu vorbește încă despre trecut sau despre calea prin care se poate ajunge la o înțelegere între trecut și viitor.

Ambasadoarea americană la NATO, Julianne Smith crede că până la summitul liderilor Alianței din 9-11 iulie va exista un consens pentru viitorul secretar general NATO. Totuși, dacă Ungaria și România își păstrează pozițiile, Rutte va trebui să se retragă, deși are în spate majoritatea. Bucureștiul mizează încă pe nemulțumirea esticilor în privința lui Rutte și pe discuțiile care vor revela din nou această neîncredere în premierul olandez. În același timp, există posibilitatea ca România să accepte o funcție mare la nivelul UE în schimbul retragerii lui Iohannis din cursă, ceea ce nu e suficient, fiindcă e nevoie și ca Ungaria să fie convinsă și să primească ceva în schimb. Iar în calcule mai e și Slovacia în acest bloc al opozanților.

Această competiție din interiorul NATO scoate din nou în evidență falia Est-Vest. Jocul lui Klaus Iohannis pune în valoare România, care se revoltă pentru prima dată în câmpul atlantist. Dar e în folosul Bucureștiului această revoltă? E bine pentru România să se asocieze cu Ungaria pentru această miză? Folosește Rusiei această discordie din NATO? Viktor Orban, aliatul lui Vladimir Putin face gratuit dansul cu Iohannis? Oare președintele român are răspunsuri la aceste întrebări?, mai întreabă jurnalistaDW.

INTERVIU | Cu ce imagine rămâne Klaus Iohannis, după două mandate de președinte. Claudiu Tufiș, expert în evaluarea democrației: „Mai degrabă marionetă decât lup singuratic” (Libertatea)

Al doilea și ultimul mandat de președinte al României al lui Klaus Iohannis se apropie de sfârșit. Pentru a înțelege cât de democratic a fost cel mai puternic actor politic din ultimii aproape zece ani, Libertatea l-a invitat la un interviu pe conf. univ. dr. Claudiu Tufiș la Facultatea de Științe Politice a Universității București. Profesorul Tufiș a primit doctoratul în științe politice la Pennsylvania State University, iar principalele sale arii de interes academic includ cultura politică, studii electorale, societatea civilă și mișcările sociale. 

Tufiș consideră că opacitatea lui Iohannis față de propria activitate, militarizarea instituțiilor statului, relația controversată a președinției cu serviciile secrete reprezintă punctele slabe. Într-o analiză a tuturor președinților români de după 1990, expertul intervievat n-ar pune mandatele lui Iohannis în topul primelor patru, iar acest lucru înseamnă că inclusiv un mandat al lui Iliescu a fost mai bun decât ale lui. 

Cu ce vrea România vrea să intre în clubul celor mai industrializate ţări ale lumii, OECD, cu Romaero şi Damen Mangalia spre drumul falimentului? (Ziarul Financiar)

Cererea de insolvenţă pentru şantierul naval Damen Mangalia, care în cei mai buni ai săi, 2015-2016, ajunsese la afaceri de 400 mil. euro şi 2.500 de angajaţi, trimite o undă de şoc pentru întreaga industrie românească.

 Nu era suficientă intrarea în insolvenţă a Romaero, un jucător fanion la timpul său în industria aeronautică, cu afaceri de 15 mil. euro şi 600 de angajaţi.

 Ce se întâmplă într-o economie unde cad pe rând constructori de nave şi de avioane?

 Aparent, PIB-ul este la cel mai înalt nivel din istorie, PIB per capita în Bucureşti şi marile centre precum Iaşi, Cluj sau Timişoara bate PIB-ul mediu al UE. Dar pot câteva mall-uri şi clădiri de birouri să construiască o economie?

Redactorul șef ZF Sorin Pâslaru reamintește că reprezentanţii guvernului tocmai au fost în Coreea de Sud, în Emiratele Arabe şi în Turcia. Situaţia de la Mangalia nu este nouă. Au discutat cu vreun investitor? Au vreo soluţie? Sau gândul lor este numai la salariile bugetarilor?

Recent, FMI a rezervat o surpriză: a propus ca Germania să relaxee „frâna de îndatorare”. Guvernul federal, însă, refuză o astfel de schimbare. Cât de mult s-a schimbat viziunea în cazul FMI și cât de fix a rămas reperul Germania în materie de responsabilitate fiscală.
 

Am trăit să vedem și așa ceva. Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă Germaniei, într-un raport apărut recent, să relaxeze așa-numita frână de îndatorare. Surprinzător, pentru că FMI este cunoscută ca o instituție extrem de atentă la cheltuielile publice ale economiilor pe care le analizează.

În urmă cu 15 ani, FMI era caracterizată de multă prudență în ceea ce privește cheltuielile și deficitele. Mai mult chiar, instituția era acuzată că impune politici economice care conduc la austeritate. Viziunea FMI s-a schimbat în timp, în sensul că a devenit mai flexibilă în materie de deficit bugetar. După criza din 2008-2009, atunci când Fondul a fost acuzat că prin politicile sale a dus la scăderea economiilor, FMI a început să fie atent la rațiunile sociale și la investițiile publice.

Iată că acum s-a ajuns ca FMI să recomande Germaniei relaxarea frânei de îndatorare înscrisă în Constituție, adică, mai clar, să propună o creștere a gradului de îndatorare. Argumentul suprem pentru flexibilizarea frânei de îndatorare este nevoia de investiții.

Nu este pentru prima oară când Germania este presată să cheltuiască mai mult. Să ne aducem aminte că înainte de pandemie, multe state europene făceau presiuni asupra Germaniei pentru a-și crește deficitul bugetar prea mic sau pentru a scădea excedentul de balanță comercială. În continuare, Germania a rămas consecventă în rândul țărilor frugale, adică a statelor care au datorii în scădere, deficit bugetar redus sau chiar zero și excedent de balanță comercială.

Ce este frâna îndatorării și ce ar însemna relaxarea ei? În anul 2009, așadar în plină criză economică, Germania a decis să introducă în Constituție o restricție cunoscută ca frâna îndatorării care spune că guvernul federal nu se poate împrumuta anual cu mai mult de 0,35% din PIB. Excepția se putea aplica doar în situații de urgență excepționale. De altfel, Germania a și aplicat derogarea de la prevederea constituțională cu ocazia pandemiei. Timp de câțiva ani, Germania a renunțat la frâna îndatorării, dar motivele erau într-adevăr excepționale și anume criza sanitară. Toate statele membre se împrumutau masiv pentru a susține sectoarele închise din cauza panedmiei și economia în general. Nici Germania nu a făcut excepție și timp de câțiva ani regula constituțională a limitării împrumuturilor nu a mai fost aplicată.

Acum, FMI propune, într-un raport, ca frâna de îndatorare să fie flexibilizată. Argumentul adus este nevoia de investiții federale. Raportul FMI arată că o schimbare până la 1% a gradului de îndatorare nu ar afecta creșterea datoriei publice.

Din nou, suntem în fața unei propuneri prin care Germania ar trebui să crească cheltuielile bugetare și implicit gradul de îndatorare. Probabil că se mizează din nou ca Germania să fie motorul de creștere pentru întregul bloc comunitar doar dacă ne gândim că este cea mai mare economie europeană, un exportator solid și un importator important.

Mass-media internațională arată că propunerea FMI nu a fost bine primită de guvernul de la Berlin care crede mai mult într-o abordare conservatoare a deficitului și datoriei decât într-una expansionistă. Ciudățenia situației este că FMI îndeamnă Germania să cheltuiască mai mult, să investească mai mult, prin împrumuturi, iar guvernul federal nu ia în calcul, cel puțin deocamdată, această variantă. Mai ales că o creștere a deficitului bugetar ar însemna și o presiune asupra creșterii inflației. Așadar, Germania refuză să meargă pe calea cea mai ușoară pentru a obține creștere economică, un gest de responsabilitate bugetară care ar trebui să inspire și alte guverne europene.

Nouă persoane au fost arestate preventiv, iar alte patru au fost plasate în arest la domiciliu în dosarul reţetelor false cu Ozempic, un medicament pentru diabet, folosit şi la slăbit. 

Crește numărul statelor care dau undă verde Kievului să folosească armament pe teritoriul Rusiei

Kremlinul avertizeaza că Statele Unite, NATO şi unele ţări europene încurajează Ucraina să continue ceea ce el a numit "războiul fără sens" al Kievului cu Rusia şi le-a acuzat de escaladarea tensiunilor în ultimele săptămâni. Reactia vine dupa ce mai multe tari au anuntat ca vor permite Ucrainei să folosească arme furnizate împotriva unor ţinte din interiorul Rusiei, lucru cu care Statele Unite nu au fost încă de acord în mod public.

În Iran s-a dat startul candidaturilor pentru alegerea unui nou președinte

In Iran s-a dat startul depunerii candidaturilor pentru inlocuirea lui Ebrahim Raissi in functia de presedinte. Este inceputul unui proces in care candidatii vor fi verificati de Consiliul Gardienilor, un organism de supraveghere dur care descalifica candidatii fara a face intotdeauna public motivul.  

Farmaciștii din Franța sunt în grevă

Iar farmacistii din Franta sunt in greva. Este o premiera a ultimilor 10 ani.

Jurnal de știri

Bogdan Balanișcu vrea să devină primarul municipiului Iași, după alegerile din 9 iunie. Social-democratul critică prestația primarului în funcție, Mihai Chirica.

Bogdan Balanișcu este candidatul PSD la alegerile pentru Primăria Iași. El spune că Iașiul este sufocat de trafic: ”Un oraș blocat, mai ales în aceste ultime 48 de ore, perioadă în care a și plouat, s-a blocat cu totul, ce era blocat până acum, dar acum a depășit orice situație întâlnită până în momentul acesta. Este un oraș blocat și sufocat de trafic”.

Bogdan Balanișcu propune în programul său politic un sistem de semaforizare inteligentă, piste pentru biciclete, benzi unice pentru transportul în comun și parcuri portabile.

La invitația ICR Varsovia, poeta Ana Blandiana a asistat la premiera mondială a filmului documentar "Ana Blandiana. Între tăcere și păcat", un film de Diana Nicolae și Matt Jozwiakowski, prezentat în cadrul secțiunii Focus Romania a festivalului, dar și la o seară dedicată poeziei sale, la Centrul Internațional pentru cultură din Cracovia - un dialog cu criticul literar Anna Marchewka, despre puterea poeziei în vremuri de dictatură și despre puterea literaturii de a oferi un reper moral în vremuri de libertate...

Ana Ciceală candidează la alegerile pentru Primăria Sectorului 3 ca independentă, susținută de alianța REPER, SENS și Uniunea pentru Reforma Statului și Protecția Drepturilor Fundamentale.

Ana Ciceală se declară pregătită să-l învingă la alegerile pentru Primăria Sectorului 3 pe actualul primar, Robert Negoiță: ”Nu numai programul meu îi convinge (pe alegători-n.r.), ci îi convinge faptul că este un candidat acum la Primăria Sectorului 3 dispus să lupte pentru ei și să câștige, să se pună cu acest mic balaur numit Robert Negoiță și să învingă. Asta îi convinge”.

Candidata la alegerile pentru Primăria Sectorului 3 spune că va face curățenie în această instituție, dacă va câștiga pe 9 iunie.

Ana Ciceală se angajează între altele să facă grădinițe, creșe, două parcuri noi și să se implice în protejarea Parcului IOR.

Jurnal de știri