Filtrar por gênero

Europa Plus

Europa Plus

RFI România

Europa Plus este Revista Presei pentru Europa Centrală și de Est și Eurasia realizată cu sprijinul studenților francofoni din 20 de țări care aleg cele mai interesante subiecte din ziarele publicate în țările lor și le transmit redacției Rfi, traduse în limba franceză.

Programul este realizat de Rfi România în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei.

109 - Turcia: Optimism privind relația cu SUA în era Trump2
0:00 / 0:00
1x
  • 109 - Turcia: Optimism privind relația cu SUA în era Trump2

    Relația bună care a existat între președintele Erdogan și omologul său american Donald Trump în timpul primului mandat al acestuia din urmă (2016 – 2020) ar putea impulsiona cooperarea bilaterală pe teme extrem de sensibile, cum ar fi situația din Siria și Ucraina, dar conflictul din Gaza va fi cel mai probabil un măr al discordiei, afirmă mai mulți experți intervievați de agenția turcă de știri Anadolu.

    ”Sunt optimist, relațiile bilaterale s-au îmbunătățit în ultimii ani”, a declarat James Jeffrey, fost ambasador american în Turcia, care a subliniat că există puncte de vedere comune privind situația din Siria, dar și referitoare la potențialele amenințări dinspre Iran, potrivit sursei citate.

    ”Cei doi președinți  au dovedit deja că pot avea o relație pragmatică, în care interesele naționale au întotdeauna prioritate”, a spus la rândul său Luke Coffey, politolog la Hudson Institute in Washington.

    Un subiect delicat îl reprezintă susținerea pe care până acum administrația americană a acordat-o Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), formațiune considerată teroristă de către Turcia, dar Robert Ford, fost ambasador american în Siria spune că este foarte probabil ca situația să se schimbe: ”Aș fi foarte surprins dacă Trump ar decide să nu retragă trupele americane dislocate în Siria și să continue susținerea pentru PKK”, a declarat el pentru agenția Anadolu.

    Fiecare oraș din Kazahstan va avea propriul său cod arhitectonic

    Fiecare oraș din Kazahstan va trebui să respecte un cod arhitectonic unic. Reprezentanții guvernului au anunțat, în cadrul Conferinței internaționale de arhitectură ARCHICA 2024, care a avut loc recent în capitala Almaty că vor pune în curând în dezbatere publică un proiect de lege în acest sens, transmite publicația DKnews.kz.

    Codul arhitectonic este un ansamblu de reguli care vizează crearea unui stil unic pentru fiecare oraș: respectarea unei anumite palete de culori, concepția fațadelor, a intrărilor în clădiri, a unui plan peisagistic caracteristic, etc.

    Regulile se vor aplica nu doar clădirilor nou construite, ci și celor deja existente.

    În cazul capitalei Almaty culorile principale vor fi albastru și verde, iar cele secundare gri și maro.

    Proiectul de lege încurajează plantarea de arbori nu doar în curțile interioare, ci și pe acoperișuri și pe fațade, în parcări și zone de staționare și prevede implementarea de sisteme de irigare automate.

    Fiecare zonă urbană va avea o imagine caracteristică, în funcție de contextul istoric și cultural local, dar și de exigențele comunităților și întreprinderilor locale, amintește sursa citată.

    Armenia: Parteneriatul strategic cu Georgia, factor de stabilitate regional

    Semnarea la începutul acestui an a declarației comune privind parteneriatul strategic dintre Armenia și Georgia a ridicat nivelul cooperării bilaterale la un nivel fără precedent și va contribui în mod semnificativ la stabilitatea regională, a declarat ambasadorul Georgiei la Erevan, Gueorgui Charvachidzé într-un interviu acordat agenției de știri Armenpress.

    ”Cooperarea bilaterală este mai bună ca niciodată, atât în domeniul politic, cât și economic, cultural, energetic cât și al turismului. Îmi face plăcere să reamintesc că de la 1 iulie 2023, cetățenii georgieni și armeni pot trece frontiera fără pașaport, doar pe baza cărții de identitate biometrică”, a declarat ambasadorul.

    De asemenea, în martie 2024 grupul ”Bank of Georgia”, a realizat o investiție fără precedent în Armenia, preluând cea mai importantă instituție financiară a țării, ”Ameria Bank” pentru suma de 303,6 milioane de dolari, a amintit diplomatul.

    Un program de cooperare în domeniul militar între cele două țări a fost semnat în luna iulie a acestui an, cu ocazia vizitei ministrului georgian al apărării, Irakli Chikovani în Armenia, a mai precizat ambasadorul în interviul acordat agenției Armenpress.

     

    Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

    Emil Kozhanov - Kazakhstan;

    Shushanik Tsaturyan - Armenia

     

    Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

    Thu, 14 Nov 2024
  • 108 - Opoziția georgiană cere noi alegeri, sub supraveghere internațională

    Mai multe ONG-uri și partidele de opoziție din Georgia au depus reclamații față de felul în care au fost organizate alegerile, iar acestea sunt examinate de Comisia Electorală Centrală de la Tbilisi. Reclamanții spun că în majoritatea secțiilor de votare, votul nu a fost secret și cer reluarea scrutinului sub supraveghere internațională. 

    Continuă examinarea reclamațiilor față de procesul electoral din Georgia la Comisia Electorală Centrală din Tbilisi, relatează radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană. 

    Plângerile au fost depuse de partidele de opoziție și organizațiile nonguvernamentale care consideră că alegerile au fost organizate în marea majoritate a secțiilor de votare cu încălcarea principiului secretului votului, făcând posibilă identificarea alegătorilor și a votului lor. Acesta, spun  reclamanții, este un motiv de anulare a rezultatului alegerilor. Reclamanții solicită noi alegeri supravegheate de o comisie electorală internațională.

    Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale din Tbilisi, partidul pro-rus „Visul Georgian” rămâne la putere pentru un al patrulea mandat.

    Alegerile parlamentare din 26 octombrie au stârnit reacții critice la nivel internațional. Liderii occidentali s-au referit la rapoartele observatorilor care citau nereguli din perioada preelectorală și din ziua votării.

    Consilierul de presă a bașcanei Găgăuziei a incitat la uciderea Maiei Sandu și a lui Igor Dodon

    Un consilier al bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost reținut de polițiști după ce a scris pe rețelele de socializare că actuala președintă Maia Sandu și fostul șef de stat, Igor Dodon „trebuie uciși,” relatează  moldova.europalibera.org.  El riscă până la trei ani de închisoare.

    Este vorba de Mihail Vlah, consilier pe relații cu mass-media al bașcanei Găgăuziei, care este acuzat de poliție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale de instigare la acțiuni violente împotriva celor doi.

    Procurorii spun că la 8 noiembrie, Vlah a postat un clip video pe rețelele de socializare unde a criticat organizarea de către Dodon și Partidul Socialiștilor a unui protest în fața Comisiei Electorale Centrale (CEC) și a spus că liderul socialist și actuala președintă Maia Sandu „ar trebui să fie uciși amândoi”. Ulterior, el și-a editat mesajul și a șters acest îndemn din clip.

    La 14 octombrie anul acesta, Mihail Vlah, care este și viceguvernator al Găgăuziei, a fost sancționat de Uniunea Europeană pentru asocierea cu Ilan Șor și participarea la acțiuni cu caracter violent și de destabilizare. 

    Două premii pentru „20 de zile în Mariupol” la Grierson Awards

    Documentarul „20 de zile în Mariupol” a câștigat două premii la Grierson Awards, competiția britanică pentru documentare, relatează detector.media. Producția a primit premiile pentru „Cel mai bun documentar de actualitate” și „Cel mai bun documentar de cinema.”

    „Acest film dureros și emoționant transportă spectatorii dincolo de simplele știri. Membrii juriului sunt convinși că acest documentar va fi perceput ca un puternic document istoric la care vom reveni în anii următori”, putem citi în explicațiile membrilor juriului.

    Potrivit Hollywood Reporter, filmele câștigătorilor din acest an au acoperit o varietate de subiecte: pe lângă filmul despre războiul din Ucraina, s-a remarcat și povestea unei cântărețe din Turcia care a supraviețuit unei tentative de asasinat în timpul unei competiții de talente.

     

     

    Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

    Salome Sulakauri - Georgia;

    Crina Plăcintă - R Moldova; 

    Inna Omeltchenko - Ucraina

     

    Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

    Wed, 13 Nov 2024
  • 107 - Președintele Serbiei la mormintele copiilor morți în tragedia de la Novi Sad

    Președintele Serbiei Aleksandar Vučić a vizitat cimitirul unde au fost înmormântați trei copii decedați în tragedia de la Novi Sad din 1 noiembrie, când un acoperiș de la gara din Novi Sad s-a prăbușit, ucigând 14 oameni.

    ”Astăzi am vizitat cel mai trist loc din Serbia, unde Sara, de 6 ani, Valentina de 10 ani și Dorde, de 15 ani, au fost înmormântați. (...) Încă o dată, în numele statului și al meu personal, exprim cele mai sincere condoleanțe familiilor îndurerate”, a transmis președintele, potrivit publicației Politika.

    Într-o declarație separată, președintele a apreciat că demisia ministrului transporturilor și construcțiilor, Goran Vesic, nu este suficientă și că așteaptă și demisiile tuturor oficialilor responsabili.

    După tragedia de la Novi Sad au avut loc proteste violente de stradă, în care demonstranții au aruncat cu pietre și sticle incendiare iar forțele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene. Demonstranții au cerut demisia primului ministru și a primarului din Novi Sad și arestarea imediată a celor responsabili de tragedie.

    Societatea civilă și partidele de opoziție acuză că accidentul s-a produs pentru că lucrările de renovare a gării, care au fost finalizate cu puțin timp înainte de tragedie de către un consorțiu de construcții din China, nu au respectat normele legale și au cerut publicarea imediată a contractului încheiat de guvern cu constructorul chinez.

    Muntenegru: Statul nu va mai finanța burse în universitățile private

    Statul nu va mai finanța programe de studiu în facultăți și universități private din țară, urmând să finanțeze doar burse de studiu în universități de prestigiu la nivel internațional, se arată într-un proiect de lege adoptat recent de guvernul din Muntenegru, potrivit publicației Vijesti.

    Legea învățământului superior adoptată în 2010 a legiferat pentru prima dată posibilitatea ca studenții din facultățile private să primească burse de la stat, dacă guvernul consideră că programele respective corespund interesului public și că nu există programe similare în învățământul de stat. Această lege urmează să fie abrogată, în cazul în care noul proiect normativ al guvernului va fi adoptat de parlament.

    Noua lege prevede că facultățile și universitățile private nu vor mai putea avea filiale în afara municipalităților în care au fost fondate.

    De asemenea, studenții vor putea primi din partea statului burse de excelență dacă sunt admiși la instituții de învățământ internaționale clasate în topul primelor 50 din lume.

    ”Fondurile pentru aceste burse provin de la bugetul de stat, din fonduri europene și din alte surse. Condițiile și cuantumul burselor va fi stabilit de către Ministerul Educației”, se arată în proiectul de lege adoptat de guvern.

     

    Croația premiată la gala Wanderlust Awards

    Croația a câștigat patru premii la ediția din acest an a Wanderlust Awards, organizate de Wanderlust magazine, una dintre cele mai prestigioase reviste de turism și călătorii din Marea Britanie, scrie publicația Total Croatia.

    Croația a obținut medalia de argint la categoria Cea mai căutată țară de destinație din Europa, devansând țări precum Franța, Spania sau Grecia. Insulele Croației din Marea Adriatică au obținut de asemenea argintul la categoria Cea mai căutată regiune din Europa, iar orașul Dubrovnik a obținut medalia de bronz la categoria Cel mai căutat oraș. O mențiune specială a fost acordată insulei Hvar, la categoria Cele mai căutate insule.

    ”Este încă o confirmare a calității ofertei noastre turistice și este cu atât mai valoroasă pentru noi cu cât vine din partea cititorilor Wanderlust”, a declarat Kristjan Staničić, directorul Agenției de Turism din Croația.

    Premiile Wanderlust din acest an au fost acordate pe baza voturilor a nu mai puțin de 3 milioane de cititori ai revistei britanice din întreaga lume.

     

     

    Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

    Nevena Bajić - Serbia;

    Jelena Vukadinović - Muntenegru

     

     

    Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

    Tue, 12 Nov 2024
  • 106 - Viktor Orban criticat de ambasadorul american la Budapesta după victoria lui Trump

    Ambasadorul american la Budapesta a criticat atitudinea lui Viktor Orban față campania din alegerile americane după ce s-a aflat victoria lui Donald Trump. Diplomatul îl acuză pe premier că a slăbit relația puternică dintre cele două țări, construită în timp, indiferent cine a fost la putere în America. Acesta adaugă că ambele tabere politice din America îi atrag atenția lui Viktor Orban că sunt îngrijorate de acțiunile Ungariei. 

    Orban a Tratat alegerile din Statele Unite ca pe un joc la cazinou, a declarat David Pressman, Ambasadorul american la Budapesta, în timpul unei recepții care a avut loc la reședința sa după victoria lui Donald Trump, care a fost susținut în mod deschis și exclusiv de guvernul ungar, relatează telex.hu.

    Ambasadorul american este convins că jocul lui Viktor Orban a provocat o deteriorare a relațiilor americano - ungare. Premierul ungar a încercat să transforme o alianță puternică, existentă de mai multe cicluri politice, în ceva efemer, a adăugat diplomatul.

    Pressman a spus că în ultimele opt luni, opt senatori americani, dintre care șase sunt politicieni republicani de rang înalt, au vizitat Ungaria și au încercat să contacteze guvernul maghiar, dar niciunul nu a reușit „pentru că guvernul știa dinainte că va auzi de la senatorii republicani excelenți o preocupare prezentă (în rândul ambelor părți ale politicii americane, n.r.) cu privire la politicile și acțiunile Ungariei.

    Relațiile americano - ungare nu au fost pașnice în ultimii ani, mai scrie publicația. Viktor Orban și-a făcut evidentă preferința pentru Donald Trump în timpul alegerilor din 2020, iar Joe Biden a denunțat Ungaria ca fiind un regim totalitar și a comparat-o cu Belarus. Biden nu a trimis un ambasador în post timp de un an și jumătate în Ungaria, apoi la o lună după victoria Fidesz în mai 2022, David Pressman, un activist pentru drepturile omului, care trăiește într-o căsătorie între persoane de același sex,  avocat care susține LGBTQ, a fost numit ambasador la Budapesta.

    Un masacru din Al Doilea Război Mondial creează și astăzi discordie între Polonia și Ucraina

    Ministerul Afacerilor Externe de la Varșovia spune că omologii ucraineni au promis progrese în ceea ce privește exhumarea victimelor masacrelor din Volînia, dar că acestea nu s-au înregistrat, scrie agenția PAP. Volînia a fost parte a Poloniei după Primul Război Mondial, unde populația era însă majoritar ucraineană. Autoritățile poloneze au încercat să schimbe componența etnică a regiunii încurajând colonizarea acesteia cu polonezi și oprimând limba și etnicii ucrainieni.

    După izbucnirea celui de Al Doilea-lea Război Mondial, regiunea a fost ocupată de Uniunea Sovietică și au existat forțe militare armate care au luptat atât împotriva rușilor, cât și a polonezilor. Este vorba despre Organizația Naționaliștilor Ucraineni și Armata Insurgentă Ucrainia. De câțiva ani, Amintirea rolului celor două organizații a divizat Polonia și Ucraina, scrie agenția poloneză. În timp ce această crimă de genocid a fost inexcuzabilă pentru Polonia, ucrainenii o consideră efectul unui conflict militar simetric, în care ambele părți au fost în egală măsură responsabile.

    Ministrul afacerilor externe polonez a subliniat că pentru guvernul polonez, înmormântarea cadavrelor în rit creștin, inclusiv a dușmanilor, face parte dintr-un cod cultural european. Se pare că Ucraina este de acord cu această opinie, deoarece a autorizat exhumarea a 100.000 de soldați ai Wermahtului care au ajuns acolo ca invadatori, a adăugat diplomatul polonez.

    Letonia vrea să impună RCA și la trotinetele electrice

    Asigurarea obligatorie de răspundere civilă s-ar putea aplica și pentru trotinetele electrice din 2025, relatează lsm.lv, site-ul televiziunii letone.

    Un astfel de plan a fost susținut de comisia de buget și finanțe a parlamentului leton. Acest lucru ar permite victimelor să primească despăgubiri în cazurile în care un accident de circulație a fost cauzat de o trotinetă electrică. Unul dintre furnizorii de trotinete electrice, firma Bolt, a răspuns, televiziunile letone că toate trotinetele sale sunt asigurate de la introducerea serviciului, iar acest lucru este inclus și în taxa de închiriere. O altă firmă de închiriere  subliniază că există încă multă incertitudine. Asigurarea a fost concepută pentru a acoperi pierderile cauzate unor terți, dar majoritatea accidentelor sunt accidente cu o singură persoană la care asigurarea nu se aplică. În acest an, Letonia a impus înmatricularea trotinetelor electrice, mai scrie site-ul televiziunii.

     

    Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

    Alexandra Molnár - Ungaria;

    Emilia Metrycka - Polonia;

    Marta Simona Stila - Letonia

     

    Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

    Mon, 11 Nov 2024
  • 105 - Premierul slovac Robert Fico, invitat special la Rossiya 1. ”O rușine internațională”

    Premierul slovac a acceptat invitația postului rusesc de televiziune Rossiya 1 și a participat la o emisiune în care a exprimat puncte de vedere aproape identice cu cele ale Kremlinului în privința războiului din Ucraina, transmite site-ul postului tv slovac TA3.
     

    Rossiya 1 este principalul post de televiziune de stat din Rusia și difuzează permanent propaganda Kremlinului, iar Fico este primul lider al unui stat european care apare la acest post de televiziune controlat total de Kremlin, subliniază sursa citată.

    În emisiunea amintită premierul Fico a apreciat că ajutorul UE pentru Ucraina nu face decât să prelungească războiul și a subliniat că respingerea planului de pace al Rusiei propus la negocierile de la Istanbul din aprilie 2022 a fost o greșeală, care se datorează Occidentului, un punct de vedere identic cu cel al Kremlinului. 

    Planul de pace propus la acea vreme de Rusia prevedea demilitarizarea totală a Ucrainei și era imposibil de acceptat de către Kiev, reamintește TA3.

    Principalele partide de opoziție din Slovacia au transmis un protest comun în care se arată că apariția lui Fico la postul Rossiya1 ”este o rușine internațională pentru Slovacia”

    ”Dar nu este doar o rușine pentru țara noastră, ci și dovada că Fico este dispus să se coboare oricât de jos dacă este vorba de interesul său personal și de apărarea criminalilor de război. Ar fi putut eventual să profite de apariția în acea emisiune pentru a cere Rusiei să-și retragă trupele din Ucraina, dar el a făcut exact pe dos”, a declarat un deputat al opoziției.

    Bulgaria: Guvernul răspunde acuzațiilor de fraudare a alegerilor

    Guvernul nu are competențe privind supravegherea activităților din comisiile electorale, pentru că s-ar crea o situație de conflict de interese, a declarat premierul Dimitar Glavchev la ședința de guvern de miercuri, ca răspuns la acuzațiile privind posibila fraudare a rezultatelor de la alegerile parlamentare din 27 octombrie, transmite publicația vesti.bg.

    ”Există supraveghere video la comisiile elctorale, există autorități competente care pot face apel la Curtea Constituțională în caz de fraudă electorală, iar dacă există probe Curtea poate decide în consecință. Guvernul nu are mjloacele legale să intervină în acest proces”, a explicat premierul.

    Reacția  premierului vine după ce președintele țării, Rumen Radev, a declarat public că dacă ar fi fost numit un guvern interimar special pentru organizarea acestor alegeri ”nu am fi asistat la acest val de contestații, care nu dovedește decât slăbiciunea statului”.

    Bosnia Herțegovina: Investițiile străine în scădere

    În primele șase luni ale anului în curs, investițiile directe în Bosnia Herțegovina au atins nivelul de 955.9 de milioane de mărci bosniace (cca 480 de milioane de euro), în scădere față de aceeași perioadă a anului trecut, când acestea s-au ridicat la cca 557 milioane de euro, transmite Radio Sarajevo, care citează datele publicate de Banca Națională a Bosniei Herțegovina.

    În prima jumătate a anului trecut, Croația a fost cel mai important investitor străin, cu cca 90 de milioane de euro, pe locul doi s-a situat Germania, cu cca 75 milioane de euro și Slovenia pe locul 3 cu 71 milioane de euro. Austria a fost al patrulea investitor străin, cu peste 50 de milioane de euro.

    În clasamentul principalilor investitori străini figurează de asemenea Serbia, Țările de Jos, Marea Britanie și Rusia.

    ”Se remarcă o tendință de scădere a investițiilor din Rusia, în timp ce țările UE și țările vecine rămân principalii investitori”, se arată în comunicatul Băncii naționale.

     

     

    Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus:

     

    Michaela Vdoviaková - Slovacia;

    Desislava Dimitrova - Bulgaria

     

    Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

    Fri, 08 Nov 2024
Mostrar mais episódios