Filtrer par genre

Europa Plus

Europa Plus

RFI România

Europa Plus este Revista Presei pentru Europa Centrală și de Est și Eurasia realizată cu sprijinul studenților francofoni din 20 de țări care aleg cele mai interesante subiecte din ziarele publicate în țările lor și le transmit redacției Rfi, traduse în limba franceză.

Programul este realizat de Rfi România în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei.

114 - Artă versus Politică: Trupă de teatru turcească în Armenia
0:00 / 0:00
1x
  • 114 - Artă versus Politică: Trupă de teatru turcească în Armenia

    Eveniment mai puțin obișnuit în Armenia: o trupă de teatru turcească a prezentat o piesă de teatru la Erevan. O parte a reprezentației a fost în armeana occidentală sau dialectul armean din Istanbul, vorbit în prezent doar de un milion și jumătate de oameni. Cele două țări nu au încă relații diplomatice și încearcă o normalizare prin intermediul unor emisari speciali. Turcia nu recunoaște nici acum genocidul contra armenilor. 
     

    O trupa de teatru turcească a prezentat o piesă la Centrul pentru Artă Experimentală din Erevan, citim în publicația 168.am.

    Prezența unei trupe turcești în Armenia este un eveniment, având în vedere că după genocidul turcilor împotriva armenilor dintre 1915-1917, nerecunoscut de Turcia, cele două țări nu au avut relații timp de 100 de ani. În prezent, Turcia și Armenia comunică prin emisari pentru normalizare, dar au introdus zboruri comerciale și de marfă, precizează site-ul Ministerului Turc al Afacerilor Externe. 

    Revenind la articolul din publicația armeană, aflăm că trupa de teatru turcească „Nomad Performance” din Istanbul a prezentat piesa intitulată „Migrant”, o reprezentație filozofică cu elemente de pantomimă, însoțită de un monolog din lucrarea „Comedia Umană” de William Saroyan.

    Monologul începe în limba armeană occidentală sau dialectul armean din Istanbul. Apoi, unele părți ale textului sunt recitate în engleză, pentru ca la final să fie numai în engleză.

    Potrivit autoarei piesei, „sursa de inspirație a fost experiența migraților care, în urmă cu câțiva ani, au trecut granița ruso-norvegiană cu bicicleta. De aceea, în piesă, o bicicletă și frânghii sunt folosite ca simboluri ale graniței, iar o valiză ca simbol al migrației.”

    „Directorul companiei de teatru, Ertürk Erkeç, a mai menționat că au interpretat această piesă în diferite locații în dialectul occidental armean, inclusiv în Turcia în fața publicului turc, fără a face nicio modificare. Mulți spectatori turci nu au înțeles anumite părți, iar autoarea a explicat că în acest fel se apropie de experiența emigranților care își pierd treptat limba, identitatea și acceptă involuntar limba și cultura dominantă.”

    Armeana occidentală s-a vorbit până la începutul secolului XX în Armenia Occidentală, regiune care face astăzi parte din Turcia. Dialectul mai este vorbit în prezent de 1,5 milioane de oameni și este considerat pe cale de dispariție.

    Kazahstanul păstrează prefixul telefonic +7, ca pe vremea URSS

    Kazahstanul nu va renunța la prefixul telefonic +7, deși avea în plan să treacă la +997, citim în zakon.kz.

    Unele prefixuri internaționale sunt folosite de mai multe țări. De exemplu, Statele Unite ale Americii, Canada și unele țări din Caraibe au același prefix. Rusia și Kazahstanul sunt în aceeași situație, scrie publicația cazacă. „Codul +7 a fost folosit istoric de URSS ca parte a sistemului de telecomunicații sovietic unificat.” După prăbușirea URSS, Federația Rusă a devenit unicul succesor legal, dar Kazahstanul a încheiat un acord cu Moscova în acest sens.  

    Ministerul Telecomunicațiilor de la Astana a explicat că propunerea de trecere la codul „+997” nu a fost acceptată, deoarece presupunea costuri mari pentru operatorii de telecomunicații și dificultăți în reconfigurarea echipamentelor în cauză pe întreg teritoriul Kazahstanului.

    Proiecte de construcții turcești de 20,16 mld. de dolari în Qatar

    Volumul comerțului dintre Turcia și Qatar a crescut de cinci ori în ultimii 10 ani, a declarat ambasadorul Turciei la Doha, Mustafa Göksu, potrivit publicației trthaber.com.

    „În acest moment, peste o mie de companii turcești lucrează în diverse sectoare în Qatar, iar 200 de companii din Qatar lucrează în diferite domenii în Turcia,” a spus ambasadorul.

    Valoarea lucrărilor efectuate de companiile turcești de construcții în Qatar se ridică la 20,16 miliarde de dolari.

    Ambasadorul Göksu a spus că, în ceea ce privește cooperarea în domeniul apărării, au fost stabilite comenzi aeriene și navale în cadrul Comandamentului Forțelor Comunale Turco-Qatar.

    Turcia și Qatarul lucrează împreună pentru un viitor mai stabil în regiune și în lume, a adăugat diplomatul turc. 

    „Această colaborare este evidentă în eforturile lor actuale de a gestiona criza din Gaza, căutând să atenueze suferința umană a poporului palestinian, să-și apere drepturile legitime și să găsească o soluție echitabilă și cuprinzătoare care să răspundă dorinței lor de a întemeia un stat palestinian independent.”

    Diplomatul a spus că „singura modalitate de a vindeca rănile de zeci de ani din regiunea noastră este de a stabili un stat palestinian independent bazat pe o soluție cu două state, care să le permită copiilor palestinieni să-și modeleze liber viitorul.”

     

    Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

    Shushanik Tsaturyan - Armenia;

    Emil Kozhanov - Kazakhstan;

    Ahmet Özkan - Turcia

     

    Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

    Thu, 21 Nov 2024
  • 113 - Poliția intervine în forță împotriva demonstranților pro-europeni la Tbilisi

    Poliţia din Georgia a eliberat în forță, marți dimineață, o zonă din centrul capitalei Tbilisi ocupată încă de duminică de protestatari  care acuză fraudarea rezultatelor de la ultimele alegeri parlamentare, transmite postul Europa Liberă, secțiunea în limba georgiană.

    Un număr mare de poliţişti a intervenit pentru a înlătura corturile şi barierele construite în intersecţia aglomerată din centrul capitalei Tbilisi începând de duminica trecută, scrie sursa citată.

    Polițiștii au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestanților, iar mai multe persoane au fost reținute.

    În zona Universității din Tbilisi, protestatarii au ridicat, începând din 17 noiembrie, corturi și au blocat circulația.

    Forțele de poliție au sosit în jurul orei șapte dimineața, pe 19 noiembrie. Ministerul de Interne din Georgia a transmis că legea cu privire la întruniri și manifestări nu permite blocarea carosabilului decât dacă acest lucru este impus de numărul mare al participanților la adunare.

    Poliția a confiscat corturile și i-a scos cu forța pe manifestanți din piață. Zece dintre aceștia au fost arestați preventiv. Nu s-au înregistrat victime.

    Acțiunea de blocare a zonei centrale a capitalei de către opoziție a fost declanșată după ce, la 16 noiembrie, Comisia Electorală a aprobat oficial protocolul prin care alegerile parlamentare din 26 octombrie au fost câștigate de partidul Visul georgian (pro-rus) cu 53,93% din voturile exprimate. Rezultatele nu au fost recunoascute de nici un alt partid care a participat la alegeri, în afară de Visul Georgian.

    Scrutinul electoral din 26 octombrie a stârnit un val de reacții critice la nivel internațional. Liderii occidentali s-au referit la rapoartele observatorilor care citau nereguli din perioada preelectorală și din ziua votării.

     

    Banca Națională a R Moldova se aliniază normelor europene

    Banca Națională a Moldovei este angajată ferm în procesul de aderare la UE și va activa conform regulilor europene, a declarat guvernatoarea BNM Anca Dragu, după întrevederea pe care a avut-o recent la Chișinău cu  Jānis Mažeiks, ambasadorul Comisiei europene în R Moldova, scrie platforma de știri deschide.md.

    În cadrul întrevederii au fost subliniate progresele înregistrate în procesul de aderare la Sistemul Unic de Plăți în Euro (SEPA), precum și concluziile și principale ale Raportului de extindere al UE pentru anul 2024 privind Republica Moldova.

    Guvernatoarea BNM a precizat că reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și ai altor instituții din Republica Moldova au participat recent la sesiunile de screening bilateral, care reprezintă o etapă a negocierilor de aderare la UE.

    Pregătirea dosarului de aderare a Republicii Moldova la Sistemul Unic de Plăți în Euro, care a fost înaintat spre evaluare către Consiliul European al Plăților la data de 30 ianuarie 2024, s-a realizat cu sprijinul proiectului Twinning finanțat de Uniunea Europeană, de care Banca Națională a Moldovei a beneficiat în perioada octombrie 2021- aprilie 2024, amintește sursa citată.

     

    ”Săptămâna scaunelor goale” la Kiev

    În piața Sfânta Sofia din Kiev a avut loc recent ”Săptămâna scaunelor goale”, o manifestație de susținere a tuturor jurnaliștilor, scriitorilor, activiștilor culturali și militanților pentru drepturile omului care sunt în continuare ținuți în captivitate în Rusia, condamnați de tribunale rusești sau dispăruți, transmite publicația ucraineană Krym.

    Acțiunea a fost organizată de filiala ucraineană a Centrului PEN International și de Centrul pentru libertăți civile.

    La inițiativa PEN International, în fiecare an la 15 noiembrie, în întreaga lume este celebrată Ziua scriitorilor încarcerați, numită și ”Empty Chair Day” (Ziua scaunului gol), încă de la sfârșitul anilor 1980.

    Începând din 2018, PEN Ucraina, în colaborare cu centrul pentru Libertăți civile, susține această acțiune cu scopul de a le aminti tuturor ucrainenilor, dar și lumii întregi, de toți scriitorii, artiștii și oamenii de cultură care, din cauza agresiunii rusești, nu mai pot trăi în libertate.

    Printre invitații ediției din acest an s-a aflat și Oleksandra Barkova, sora artistului Bohdan Ziza, din Crimeea, condamnat la 15 ani de închisoare de un tribunal rus în iunie 2023, Maryna Oleksandrovych, soția poetului Mykola Leonovych, dispărut în aprilie 2023 pe frontul de la Avdiïvka; Ivan Androusiak, scriitor și traducător, dispărut pe front în 2022 și alții.

    Potrivit datelor Institutului pentru mass-media din Ucraina, cel puțin 30 de jurnaliști și alți oameni de cultură sunt în prezent în închisoare. De asemenea, Centrul pentru libertăți civile raportează că cel puțin 7000 de civili ucraineni sunt deținuți în prezent în mod ilegal în Rusia sau în teritoriile ucrainene ocupate ilegal.

     

    Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

    Salome Sulakauri - Georgia; 

    Crina Plăcintă - R Moldova; 

    Inna Omeltchenko - Ucraina

     

    Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

    Wed, 20 Nov 2024
  • 112 - Protestele continuă la Novi Sad după ce 15 oameni au fost uciși de prăbușirea plafonului gării

    Mai mulți protestatari din Novi Sad, Serbia, au fost arestați week-end-ul trecut după ce au participat la protestele care cer răspunsuri de la autorități în urma accidentului de la gara din oraș. Pe 1 noiembrie, plafonul gării s-a prăbușit ucigând 15 persoane. Până acum poliția nu a făcut arestări în cazul plafonului. 
     

    Locuitorii din Novi Sad au protestat, la sfârșitul săptămânii trecute, față de lentoarea anchetei privind prăbușirea  plafonului gării din oraș, pe 1 noiembrie, accident în care și-au pierdut viața 15 persoane și mai multe au fost rănite, citim în n1info.rs.

    „Deși Parchetul a anunțat procedura de cercetare preliminară în legătură cu tragedia petrecută la 1 noiembrie, încă nu a anunțat persoanele arestate,” scrie site-ul televiziunii sârbe.

    Poliția a arestat mai multe persoane, însă, la protestele din week-end. Printre arestați se numără un consilier municipal și fostul viceprim-ministru al Voivodinei, Goran Ješić. 

    Citeste siPreședintele Serbiei la mormintele copiilor morți în tragedia de la Novi Sad

    „Este tragic că procuratura ne dă informații cu lingurița, crezând că acestea vor fi suficiente pentru activiști, opoziție și cetățeni. Așa-zisa lege, așa-zisele instituții și autoritățile s-au grăbit să acționeze împotriva activiștilor care au participat la demonstrația de la Novi Sad, ducându-i la diferite secții de poliție, nu numai din Novi Sad, ci și în împrejurimile orașului. Și când vine vorba de plafon și paisprezece oameni (acum 15, n.r.) sunt uciși, vedem că este un proces foarte lent, netransparent. Asta îi enervează și mai mult pe oameni și îi împinge să se lupte,” spune Jelena Božić de la ONGul SviĆe. 

    Croaţii au comemorat victimele asediului de la Vukovar

    În jutarnji.hr citim despre comemorarea victimelor asediului din Vukovar. Armata Populară Iugoslavă, susținută de diverse forțe paramilitare din Serbia, au asediat timp de 87 de zile orașul, între august și noiembrie 1991. Vukovar a fost apărat de aproximativ 1.800 de soldați ai Gărzii Naționale Croate și de voluntari civili.

    „Scene emoționante în Vukovar: Aproximativ 120.000 de oameni au pășit în Coloana de Amintiri, conduși de 2.656 de tineri în tricouri albe.” Numărul coincide cu numărul victimelor făcute de sârbi.

    „Prin această inițiativă, am vrut să oferim a tinerilor posibilitatea de a se conecta mai personal cu una dintre victime,” a declarat organizatorul evenimentului.

    Tinerii l-au cunoscut și pe Branko Borković, ultimul comandant al apărării orașului Vukovar. „Nu aș schimba nici o decizie pe care am luat-o atunci pentru apărarea orașului,” a declarat veteranul.

    Primarul orașului Vukovar, Ivan Penava, a fost vorbit despre persoanele dispărute și crimele de război.  „În ceea ce privește instituțiile Republicii Croația din ultimii 3-4 ani, se simte un pas semnificativ înainte în căutarea celor dispăruți. În ceea ce privește justiția croată, pot observa anumite evoluții în arestările responsabililor, dar rămâne frustrare în ceea ce privește statul major de comandă și Statul Major al Armatei Populare Iugoslave care scăpa cu succes de mâinile justiției. Mulți sunt decedați, dar nu toți, iar o astfel de judecată este o problemă de igienă de bază în fiecare societate,” a spus primarul.

    Muntenegru participă la COP29 la Baku

    În www.vijesti.me citim despre participarea președintelui muntenegrean, Jakov Milatović, la summitul pentru climă, COP29 care are loc în perioada 11-22 noiembrie la Baku în Azerbaidjan. 

    „Cred că am făcut un pas important în domeniul platformelor inovatoare pentru finanțarea politicilor verzi. Am făcut acest lucru anul trecut în cooperare cu Oficiul Națiunilor Unite”, a spus Milatović.

    Potrivit spuselor sale, Guvernul Muntenegrului a alocat resurse semnificative drept capital inițial. „Apoi, împreună cu multe țări donatoare și cu Uniunea Europeană, am făcut un pas înainte spre finanțarea politicilor ecologice,” adaugă Milatović.

    El a prezentat acest lucru ca un exemplu al modului în care o țară atât de mică și în curs de dezvoltare, precum Muntenegru, poate contribui la protejarea mediului și oferă un exemplu bun pentru alte țări din lume în domeniul finanțării politicilor ecologice durabile.

     

    Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:

    Nevena Bajić - Serbia;

    Jelena Vukadinović - Muntenegru

     

    Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

    Tue, 19 Nov 2024
  • 111 - SUA investește aproape 1 miliard de euro în construcția primei centrale nucleare a Poloniei

    Agenția guvernamentală americană International Development Finance Corporation (DFC) a anunțat că va investi echivalentul a 4 miliarde de zloți (cca 920 de milioane de euro) în proiectul de construcție a primei centrale nucleare din Polonia, informează site-ul televiziunii poloneze TVN24.

    ”Interesul părții americane a fost exprimat prin intermediul unei scrisori de intenție pe care am primit-o la 12 noiembrie 2024”, a transmis societatea poloneză PEJ, care administrează proiectul, potrivit sursei citate.

    ”Suntem angajați în creșterea securității energetice în Europa centrală. Această scrisoare de intenție reprezintă un pas către reducerea dependenței regionale față energia rusească. De asemenea, este un efort pentru dezvoltare economică și crearea de locuri de muncă”, a declarat directoarea pentru investiții a agenției americane DFC, Agnes Dasewicz.

    Polonia a ales concernul american format din companiile  Westinghouse și Bechtel pentru a construi la Choczewo, în apropiere de coasta Mării Baltice, prima centrală nucleară a țării. Costurile sunt estimate la aproximativ 40 miliarde de dolari.

    Prima șarjă de beton pentru primul reactor al centralei va fi turnat în 2028 și se estimează că lucrările vor dura șapte ani. Centrala va avea o putere de până la 3750 MWe, au anunțat reprezentanții guvernului polonez, potrivit sursei citate.

    Letonia își sărbătorește Ziua Națională

    La Teatrul Național al Letoniei din Riga are loc luni un concert festiv, organizat sub egida Președinției țării,  a NATO și a Uniunii Europene, dedicat aniversării a 106 ani de la proclamarea independeței naționale. Vor fi interpretate piese din creația compozitorilor letoni, în interpretarea artiștilor letoni, scrie site-ul radioteleviziunii naționale, care va transmite în direct evenimentul.

    În cadrul evenimentului președintele țării Edgars Rinkēvičs  va rosti un discurs oficial și mai mulți tineri artiști vor fi premiați.

    La 5 decembrie 1918, armata URSS a invadat teritoriul Lituaniei, care își declarase de scurtă vreme independența. Războiul care a urmat, în care au fost implicate și Polonia, Estonia, Germania și Marea Britanie, s-a încheiat cu un tratat de pace semnat la 11 august 1920. În urma unei sângeroase lovituri de stat, la 15 mai 1934, puterea a fost preluată de  fostul prim ministru Kārlis Ulmanis, care a dizolvat Parlamentul și toate instituțiile democratice, impunând un regim dictatorial. Din 1994 țara a intrat în componența URSS. Restaurarea independenței naționale a avut loc în 1991, potrivit Wikipedia.

    Ungaria: Prețurile apartamentelor din Capitală în creștere 

    Prețurile apartamentelor din Budapesta au crescut anul acesta cu 13% față de nivelul de anul trecut. Prețul mediu al unui apartament din capitala Ungariei a ajuns la 42 de milioane de forinți (cca 112 000 euro), scrie publicația telex.hu, care citează un studiu al agenției imobiliare Duna House.

    Pentru apartamentele de lux, prețurile variază între 500 000 (1250 de euro) pentru metrul pătrat și... 83,75 de milioane de forinți - adică aproape 3 milioane de euro (!), subliniază sursa citată.

    La nivel național, studiul scoate în evidență o creștere semnificativă a prețurilor din piața imobiliară în partea de est a țării, în timp ce în partea de vest s-a înregistrat o scădere ușoară a prețurilor.

     

    Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

    Emilia Metrycka - Polonia;

    Alexandra Molnár - Ungaria

     

    Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

    Mon, 18 Nov 2024
  • 110 - Locuitorii din Srebrenica la pocăința unui comandant sârb: să ne spună unde sunt toate gropile comune

    Locuitorii din Srebrenica nu sunt impresionați de pocăința fostului comandant al sârbilor bosniaci Radislav Krstić și îi cer să spună unde se află restul gropilor comune nedescoperite până acum. Condamnat la 35 de ani de închisoare pentru participarea sa la genocidul din anii 90, Krstić a scris Curții de la Haga că își recunoaște pe deplin vina, solicitând eliberarea anticipată. 

    Reacțiile oamenilor din Srebrenica la pocăința lui Krstić: „Lasă-l să spună unde sunt mormintele comune rămase,” este titlul unui articol din slobodnaevropa.org referitor la o scrisoare către instanța de la Haga semnată de Fostul comandant al Corpului Drina al Armatei Republicii Srpska. Radislav Krstić a fost condamnat la 35 de ani de închisoare pentru participarea sa la genocidul de la Srebrenica. În scrisoarea adresată instanței, acesta își recunoaște vina și solicită eliberarea anticipată.

    „Pocăința lui nu înseamnă mare lucru pentru oamenii din Srebrenica care au rămas să locuiască în acest oraș după genocid,” scrie publicația.

    „Accept verdictele Tribunalului din 2001 și 2004, unde se stabilește că forțele armatei din care făceam parte au comis genocid împotriva bosniacilor la Srebrenica în iulie 1995, că am ajutat și susținut genocidul știind că unii membri al Statului Major General au avut intenția de a comite genocid”, a scris Krstic, acum în vârstă de 76 de ani, în scrisoarea citată și de balkaninsight.com.

    El precizează că a ajutat și a favorizat crima împotriva umanității prin participarea la strămutarea forțată a civililor bosniaci, că a participat la crearea unei crize umanitare care a precedat transferul forțat al femeilor, copiilor și persoanelor în vârstă din Srebrenica, știind că civilii au fost expuși la crime, violuri, bătăi și alte abuzuri.

    Radislav Krstić a recunoscut că știa că Armata Sârbilor Bosniaci nu dispunea de suficiente forțe pentru a efectua execuțiile bosniacilor la Srebrenica în iulie 1995 și că a avut nevoie de utilizarea trupelor Corpului Drina, care se aflau sub comanda sa.

    „Știam că folosirea forțelor sub comanda mea va contribui în mod semnificativ la executarea prizonierilor bosniaci”, a adăugat el.

    Slovacia asigură Ungaria că noua lege a limbii naționale nu va afecta drepturile minorității maghiare

    Slovacia nu dorește să restrângă drepturile minorităților naționale prin modificarea legii privind limba oficială, scrie spravy.pravda.sk care îl citează pe vicepreședintele Parlamentului Slovac, Peter Žiga, după o întâlnire cu ministrul maghiar de externe, Péter Szijjártó, care a salutat declarația lui Žiga.

    Potrivit unor relatări din presă, modificările planificate, al căror proiect final nu a fost încă publicat de Ministerul Culturii, ar putea restricționa utilizarea limbilor minoritare. Minoritatea maghiară este cea mai mare din Slovacia, iar problema statutului său a complicat relațiile dintre Slovacia și Ungaria în trecut.

    „Nici guvernul, nici parlamentul nu vor să schimbe status quo-ul. Dimpotrivă, pentru a îmbunătăți calitatea vieții minorităților noastre naționale, guvernul și parlamentul se vor asigura că infrastructura de transport este îmbunătățită”, a spus Žiga.

    Cum ar putea afecta alegerea lui Trump economia din Bulgaria

    dnes.bg  publică o analiză privind intenția ministrului de finanțe, Ludmila Petkova, de a prezenta un proiect de buget cu un deficit de până la 3%. „Dacă vom avea stabilitate politică și un guvern cu o viziune clară asupra dezvoltării țării, care va lua măsuri pentru a accesa fonduri europene, va limita corupția și va atrage investiții străine, Bulgaria își va putea dezvolta pe deplin oportunitățile de creștere. Dar ne aflăm în prezent în situația în care (o creștere a bugetului, n.r.) ar putea avea loc fie fie prin impozite suplimentare, fie prin reducerea unor cheltuieli,” spune economistul Yulian Voinov .

    Una dintre principalele probleme privind deficitul bugetar se leagă și de declarațiile lui Donald Trump privind impunerea de taxe de 10% pentru produsele fabricate în Europa. „ Dacă aceste măsuri ar fi implementate, ar duce la o încetinire a economiei globale și, în consecință, a economiei europene,” a spus economistul bulgar.

    O încetinire a relațiilor dintre  China și Statele Unite va afecta Europa. Creșterea proiectată de 2% a guvernului bulgar „nu mai este deloc garantată și cel mai probabil vom vedea o întârziere sau un eșec în realizarea acestor prognoze încă de anul viitor. Aceasta înseamnă că va trebui să ne gândim la cum să limităm viitoarele deficite bugetare,” a mai declarat economistul. 

     

    Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

    Michaela Vdoviaková - Slovacia; 

    Desislava Dimitrova - Bulgaria

     

    Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

    Fri, 15 Nov 2024
Afficher plus d'épisodes