Europa Plus

Mai multe ONG-uri și partidele de opoziție din Georgia au depus reclamații față de felul în care au fost organizate alegerile, iar acestea sunt examinate de Comisia Electorală Centrală de la Tbilisi. Reclamanții spun că în majoritatea secțiilor de votare, votul nu a fost secret și cer reluarea scrutinului sub supraveghere internațională. 

Continuă examinarea reclamațiilor față de procesul electoral din Georgia la Comisia Electorală Centrală din Tbilisi, relatează radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană. 

Plângerile au fost depuse de partidele de opoziție și organizațiile nonguvernamentale care consideră că alegerile au fost organizate în marea majoritate a secțiilor de votare cu încălcarea principiului secretului votului, făcând posibilă identificarea alegătorilor și a votului lor. Acesta, spun  reclamanții, este un motiv de anulare a rezultatului alegerilor. Reclamanții solicită noi alegeri supravegheate de o comisie electorală internațională.

Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale din Tbilisi, partidul pro-rus „Visul Georgian” rămâne la putere pentru un al patrulea mandat.

Alegerile parlamentare din 26 octombrie au stârnit reacții critice la nivel internațional. Liderii occidentali s-au referit la rapoartele observatorilor care citau nereguli din perioada preelectorală și din ziua votării.

Consilierul de presă a bașcanei Găgăuziei a incitat la uciderea Maiei Sandu și a lui Igor Dodon

Un consilier al bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost reținut de polițiști după ce a scris pe rețelele de socializare că actuala președintă Maia Sandu și fostul șef de stat, Igor Dodon „trebuie uciși,” relatează  moldova.europalibera.org.  El riscă până la trei ani de închisoare.

Este vorba de Mihail Vlah, consilier pe relații cu mass-media al bașcanei Găgăuziei, care este acuzat de poliție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale de instigare la acțiuni violente împotriva celor doi.

Procurorii spun că la 8 noiembrie, Vlah a postat un clip video pe rețelele de socializare unde a criticat organizarea de către Dodon și Partidul Socialiștilor a unui protest în fața Comisiei Electorale Centrale (CEC) și a spus că liderul socialist și actuala președintă Maia Sandu „ar trebui să fie uciși amândoi”. Ulterior, el și-a editat mesajul și a șters acest îndemn din clip.

La 14 octombrie anul acesta, Mihail Vlah, care este și viceguvernator al Găgăuziei, a fost sancționat de Uniunea Europeană pentru asocierea cu Ilan Șor și participarea la acțiuni cu caracter violent și de destabilizare. 

Două premii pentru „20 de zile în Mariupol” la Grierson Awards

Documentarul „20 de zile în Mariupol” a câștigat două premii la Grierson Awards, competiția britanică pentru documentare, relatează detector.media. Producția a primit premiile pentru „Cel mai bun documentar de actualitate” și „Cel mai bun documentar de cinema.”

„Acest film dureros și emoționant transportă spectatorii dincolo de simplele știri. Membrii juriului sunt convinși că acest documentar va fi perceput ca un puternic document istoric la care vom reveni în anii următori”, putem citi în explicațiile membrilor juriului.

Potrivit Hollywood Reporter, filmele câștigătorilor din acest an au acoperit o varietate de subiecte: pe lângă filmul despre războiul din Ucraina, s-a remarcat și povestea unei cântărețe din Turcia care a supraviețuit unei tentative de asasinat în timpul unei competiții de talente.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Salome Sulakauri - Georgia;

Crina Plăcintă - R Moldova; 

Inna Omeltchenko - Ucraina

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Președintele Serbiei Aleksandar Vučić a vizitat cimitirul unde au fost înmormântați trei copii decedați în tragedia de la Novi Sad din 1 noiembrie, când un acoperiș de la gara din Novi Sad s-a prăbușit, ucigând 14 oameni.

”Astăzi am vizitat cel mai trist loc din Serbia, unde Sara, de 6 ani, Valentina de 10 ani și Dorde, de 15 ani, au fost înmormântați. (...) Încă o dată, în numele statului și al meu personal, exprim cele mai sincere condoleanțe familiilor îndurerate”, a transmis președintele, potrivit publicației Politika.

Într-o declarație separată, președintele a apreciat că demisia ministrului transporturilor și construcțiilor, Goran Vesic, nu este suficientă și că așteaptă și demisiile tuturor oficialilor responsabili.

După tragedia de la Novi Sad au avut loc proteste violente de stradă, în care demonstranții au aruncat cu pietre și sticle incendiare iar forțele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene. Demonstranții au cerut demisia primului ministru și a primarului din Novi Sad și arestarea imediată a celor responsabili de tragedie.

Societatea civilă și partidele de opoziție acuză că accidentul s-a produs pentru că lucrările de renovare a gării, care au fost finalizate cu puțin timp înainte de tragedie de către un consorțiu de construcții din China, nu au respectat normele legale și au cerut publicarea imediată a contractului încheiat de guvern cu constructorul chinez.

Muntenegru: Statul nu va mai finanța burse în universitățile private

Statul nu va mai finanța programe de studiu în facultăți și universități private din țară, urmând să finanțeze doar burse de studiu în universități de prestigiu la nivel internațional, se arată într-un proiect de lege adoptat recent de guvernul din Muntenegru, potrivit publicației Vijesti.

Legea învățământului superior adoptată în 2010 a legiferat pentru prima dată posibilitatea ca studenții din facultățile private să primească burse de la stat, dacă guvernul consideră că programele respective corespund interesului public și că nu există programe similare în învățământul de stat. Această lege urmează să fie abrogată, în cazul în care noul proiect normativ al guvernului va fi adoptat de parlament.

Noua lege prevede că facultățile și universitățile private nu vor mai putea avea filiale în afara municipalităților în care au fost fondate.

De asemenea, studenții vor putea primi din partea statului burse de excelență dacă sunt admiși la instituții de învățământ internaționale clasate în topul primelor 50 din lume.

”Fondurile pentru aceste burse provin de la bugetul de stat, din fonduri europene și din alte surse. Condițiile și cuantumul burselor va fi stabilit de către Ministerul Educației”, se arată în proiectul de lege adoptat de guvern.

Croația premiată la gala Wanderlust Awards

Croația a câștigat patru premii la ediția din acest an a Wanderlust Awards, organizate de Wanderlust magazine, una dintre cele mai prestigioase reviste de turism și călătorii din Marea Britanie, scrie publicația Total Croatia.

Croația a obținut medalia de argint la categoria Cea mai căutată țară de destinație din Europa, devansând țări precum Franța, Spania sau Grecia. Insulele Croației din Marea Adriatică au obținut de asemenea argintul la categoria Cea mai căutată regiune din Europa, iar orașul Dubrovnik a obținut medalia de bronz la categoria Cel mai căutat oraș. O mențiune specială a fost acordată insulei Hvar, la categoria Cele mai căutate insule.

”Este încă o confirmare a calității ofertei noastre turistice și este cu atât mai valoroasă pentru noi cu cât vine din partea cititorilor Wanderlust”, a declarat Kristjan Staničić, directorul Agenției de Turism din Croația.

Premiile Wanderlust din acest an au fost acordate pe baza voturilor a nu mai puțin de 3 milioane de cititori ai revistei britanice din întreaga lume.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Nevena Bajić - Serbia;

Jelena Vukadinović - Muntenegru

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Ambasadorul american la Budapesta a criticat atitudinea lui Viktor Orban față campania din alegerile americane după ce s-a aflat victoria lui Donald Trump. Diplomatul îl acuză pe premier că a slăbit relația puternică dintre cele două țări, construită în timp, indiferent cine a fost la putere în America. Acesta adaugă că ambele tabere politice din America îi atrag atenția lui Viktor Orban că sunt îngrijorate de acțiunile Ungariei. 

Orban a Tratat alegerile din Statele Unite ca pe un joc la cazinou, a declarat David Pressman, Ambasadorul american la Budapesta, în timpul unei recepții care a avut loc la reședința sa după victoria lui Donald Trump, care a fost susținut în mod deschis și exclusiv de guvernul ungar, relatează telex.hu.

Ambasadorul american este convins că jocul lui Viktor Orban a provocat o deteriorare a relațiilor americano - ungare. Premierul ungar a încercat să transforme o alianță puternică, existentă de mai multe cicluri politice, în ceva efemer, a adăugat diplomatul.

Pressman a spus că în ultimele opt luni, opt senatori americani, dintre care șase sunt politicieni republicani de rang înalt, au vizitat Ungaria și au încercat să contacteze guvernul maghiar, dar niciunul nu a reușit „pentru că guvernul știa dinainte că va auzi de la senatorii republicani excelenți o preocupare prezentă (în rândul ambelor părți ale politicii americane, n.r.) cu privire la politicile și acțiunile Ungariei.

Relațiile americano - ungare nu au fost pașnice în ultimii ani, mai scrie publicația. Viktor Orban și-a făcut evidentă preferința pentru Donald Trump în timpul alegerilor din 2020, iar Joe Biden a denunțat Ungaria ca fiind un regim totalitar și a comparat-o cu Belarus. Biden nu a trimis un ambasador în post timp de un an și jumătate în Ungaria, apoi la o lună după victoria Fidesz în mai 2022, David Pressman, un activist pentru drepturile omului, care trăiește într-o căsătorie între persoane de același sex,  avocat care susține LGBTQ, a fost numit ambasador la Budapesta.

Un masacru din Al Doilea Război Mondial creează și astăzi discordie între Polonia și Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe de la Varșovia spune că omologii ucraineni au promis progrese în ceea ce privește exhumarea victimelor masacrelor din Volînia, dar că acestea nu s-au înregistrat, scrie agenția PAP. Volînia a fost parte a Poloniei după Primul Război Mondial, unde populația era însă majoritar ucraineană. Autoritățile poloneze au încercat să schimbe componența etnică a regiunii încurajând colonizarea acesteia cu polonezi și oprimând limba și etnicii ucrainieni.

După izbucnirea celui de Al Doilea-lea Război Mondial, regiunea a fost ocupată de Uniunea Sovietică și au existat forțe militare armate care au luptat atât împotriva rușilor, cât și a polonezilor. Este vorba despre Organizația Naționaliștilor Ucraineni și Armata Insurgentă Ucrainia. De câțiva ani, Amintirea rolului celor două organizații a divizat Polonia și Ucraina, scrie agenția poloneză. În timp ce această crimă de genocid a fost inexcuzabilă pentru Polonia, ucrainenii o consideră efectul unui conflict militar simetric, în care ambele părți au fost în egală măsură responsabile.

Ministrul afacerilor externe polonez a subliniat că pentru guvernul polonez, înmormântarea cadavrelor în rit creștin, inclusiv a dușmanilor, face parte dintr-un cod cultural european. Se pare că Ucraina este de acord cu această opinie, deoarece a autorizat exhumarea a 100.000 de soldați ai Wermahtului care au ajuns acolo ca invadatori, a adăugat diplomatul polonez.

Letonia vrea să impună RCA și la trotinetele electrice

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă s-ar putea aplica și pentru trotinetele electrice din 2025, relatează lsm.lv, site-ul televiziunii letone.

Un astfel de plan a fost susținut de comisia de buget și finanțe a parlamentului leton. Acest lucru ar permite victimelor să primească despăgubiri în cazurile în care un accident de circulație a fost cauzat de o trotinetă electrică. Unul dintre furnizorii de trotinete electrice, firma Bolt, a răspuns, televiziunile letone că toate trotinetele sale sunt asigurate de la introducerea serviciului, iar acest lucru este inclus și în taxa de închiriere. O altă firmă de închiriere  subliniază că există încă multă incertitudine. Asigurarea a fost concepută pentru a acoperi pierderile cauzate unor terți, dar majoritatea accidentelor sunt accidente cu o singură persoană la care asigurarea nu se aplică. În acest an, Letonia a impus înmatricularea trotinetelor electrice, mai scrie site-ul televiziunii.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Alexandra Molnár - Ungaria;

Emilia Metrycka - Polonia;

Marta Simona Stila - Letonia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Premierul slovac a acceptat invitația postului rusesc de televiziune Rossiya 1 și a participat la o emisiune în care a exprimat puncte de vedere aproape identice cu cele ale Kremlinului în privința războiului din Ucraina, transmite site-ul postului tv slovac TA3.
 

Rossiya 1 este principalul post de televiziune de stat din Rusia și difuzează permanent propaganda Kremlinului, iar Fico este primul lider al unui stat european care apare la acest post de televiziune controlat total de Kremlin, subliniază sursa citată.

În emisiunea amintită premierul Fico a apreciat că ajutorul UE pentru Ucraina nu face decât să prelungească războiul și a subliniat că respingerea planului de pace al Rusiei propus la negocierile de la Istanbul din aprilie 2022 a fost o greșeală, care se datorează Occidentului, un punct de vedere identic cu cel al Kremlinului. 

Planul de pace propus la acea vreme de Rusia prevedea demilitarizarea totală a Ucrainei și era imposibil de acceptat de către Kiev, reamintește TA3.

Principalele partide de opoziție din Slovacia au transmis un protest comun în care se arată că apariția lui Fico la postul Rossiya1 ”este o rușine internațională pentru Slovacia”

”Dar nu este doar o rușine pentru țara noastră, ci și dovada că Fico este dispus să se coboare oricât de jos dacă este vorba de interesul său personal și de apărarea criminalilor de război. Ar fi putut eventual să profite de apariția în acea emisiune pentru a cere Rusiei să-și retragă trupele din Ucraina, dar el a făcut exact pe dos”, a declarat un deputat al opoziției.

Bulgaria: Guvernul răspunde acuzațiilor de fraudare a alegerilor

Guvernul nu are competențe privind supravegherea activităților din comisiile electorale, pentru că s-ar crea o situație de conflict de interese, a declarat premierul Dimitar Glavchev la ședința de guvern de miercuri, ca răspuns la acuzațiile privind posibila fraudare a rezultatelor de la alegerile parlamentare din 27 octombrie, transmite publicația vesti.bg.

”Există supraveghere video la comisiile elctorale, există autorități competente care pot face apel la Curtea Constituțională în caz de fraudă electorală, iar dacă există probe Curtea poate decide în consecință. Guvernul nu are mjloacele legale să intervină în acest proces”, a explicat premierul.

Reacția  premierului vine după ce președintele țării, Rumen Radev, a declarat public că dacă ar fi fost numit un guvern interimar special pentru organizarea acestor alegeri ”nu am fi asistat la acest val de contestații, care nu dovedește decât slăbiciunea statului”.

Bosnia Herțegovina: Investițiile străine în scădere

În primele șase luni ale anului în curs, investițiile directe în Bosnia Herțegovina au atins nivelul de 955.9 de milioane de mărci bosniace (cca 480 de milioane de euro), în scădere față de aceeași perioadă a anului trecut, când acestea s-au ridicat la cca 557 milioane de euro, transmite Radio Sarajevo, care citează datele publicate de Banca Națională a Bosniei Herțegovina.

În prima jumătate a anului trecut, Croația a fost cel mai important investitor străin, cu cca 90 de milioane de euro, pe locul doi s-a situat Germania, cu cca 75 milioane de euro și Slovenia pe locul 3 cu 71 milioane de euro. Austria a fost al patrulea investitor străin, cu peste 50 de milioane de euro.

În clasamentul principalilor investitori străini figurează de asemenea Serbia, Țările de Jos, Marea Britanie și Rusia.

”Se remarcă o tendință de scădere a investițiilor din Rusia, în timp ce țările UE și țările vecine rămân principalii investitori”, se arată în comunicatul Băncii naționale.

Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus:

Michaela Vdoviaková - Slovacia;

Desislava Dimitrova - Bulgaria

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Președintele Kazahstanului, Kasym-Jomart Tokayev vrea să facă din țara sa un lider mondial în domeniul activelor digitale și tehnologiilor blockchain. În acest sens, Kazahstanul vrea să-și schimbe legislația pentru a flexibiliza domeniul, proteja utilizatorii și preveni spălarea banilor.

„Kazahstanul are astăzi oportunități unice de a ocupa o poziție de lider pe piața globală a activelor digitale și a tehnologiilor blockchain,” relatează  dknews.kz, care citează un discurs al președintelui Kasym-Jomart Tokayev privind dezvoltarea economiei digitale și noile oportunități pentru țară.

„Una dintre direcțiile cheie este îmbunătățirea reglementării în sfera mineritului și tranzacționării criptomonedelor. Dezvoltarea infrastructurii tehnologice este, de asemenea, un element important. De exemplu, centrele naționale de date și platformele blockchain vor deschide perspective în Kazahstan pentru crearea unui ecosistem digital inovator care să susțină creșterea și extinderea proiectelor de criptomonede și fintech,” a spus Tokaiev.

Evgeny Nedelsky, șeful departamentului de digitalizare de la Administrația Prezidențială este convins că astfel de inițiative pot schimba viitorul Kazahstanului:

„În primul rând, trebuie să existe un cadru legal puternic și flexibil care să reglementeze piața, să permită întreprinderilor să funcționeze în mod previzibil și să protejeze utilizatorii. Acestea includ măsuri de acordare a licențelor, impozitare și combatere a spălării banilor. O atenție deosebită trebuie acordată dezvoltării mineritului durabil. Este important să se creeze operațiuni miniere ecologice și eficiente din punct de vedere energetic, care utilizează surse de energie regenerabilă,” a spus oficialul kazah.

Acceleratorul de start-upuri Plug and Play operează și în Armenia

Compania „Plug and Play”, unul dintre cele mai mari 10 acceleratoare high-tech din lume a selectat pentru prima dată 20 de startup-uri din Armenia, cu care va desfășura un program de formare de 14 săptămâni, relatează platforma de știri 168 am.

Acceleratorul a început să funcționeze în Armenia în urmă cu aproximativ două luni, după încheierea cu succes a negocierilor cu Ministerul Industriei High-Tech, Banca Centrală, precum și Fundația „Neruzh” (Potențial), înființată de minister pentru a sprijini startup-urile din diaspora armeană.

Cursul (față în față, nu la distanță) va include și subtilitățile programării și inteligenței artificiale. 

În prezent, acceleratorul „Plug and Play” (înregistrat în Silicon Valley, SUA) operează în 60 de locații din întreaga lume, inclusiv Uzbekistan, o țară altă țară care face parte din Comunitatea Statelor Independente. 

Campanie pentru turiștii care pot ajunge în maximum 3 ore cu avionul la Istanbul

Ziarul turc Hurriyet relatează despre campania Direcției de Turism din Istanbul pentru a atrage turiștii din țări aflate la mai puțin de trei ore distanță cu avionul. Campania face parte din evenimentele dedicate aniversării a 101 ani  de la declararea Republicii Turcia.

Astfel, mai multe ziare europene au inclus articole cu titlul  „Istanbul: Capitala Diversității” care prezintă publicului european bogățiile istorice, culturale și artistice ale orașului. Până acum, această ediție specială a apărut în publicații importante din Germania, Polonia și Ungaria.

Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:

Emil Kozhanov - Kazakhstan;

Shushanik Tsaturyan - Armenia;

Ahmet Özkan - Turcia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Presa din Croația se concentrează asupra alegerilor americane. Unul dintre editorialiștii celui mai mare ziar croat se întreabă, în acest context, cine îl va opri pe Putin dacă va ajunge la Marea Adriatică, având în vedere că a anunțat deja ce planuri are pentru Balcani. 
 

”Nu vreau să fiu un profet de rău augur, dar Putin a anunțat deja ce va face în Balcani... Cine îl va opri dacă va merge în acest port Adriatic?”  Acesta este titlul unul editorial din  ziarul croat jutarnji.hr. 

„Rezultatele alegerilor din SUA vor avea mai multe repercusiuni asupra Europei și vieții cetățenilor de rând decât asupra Americii. Și Putin nu intenționează să se oprească la Ucraina.”  

În ce direcție va merge lumea după 5 noiembrie? se întreabă autorul.

„De alegerile americane va depinde în mare măsură viitorul politicii economice, climatice și sociale globale.”

Ziarul croat deschide seria de articole Lumea într-un moment de cotitură în care promite o perspectivă detaliată asupra modului în care ar putea arăta lumea după aceste alegeri, lume care trece prin cel mai dificil moment de la al Doilea Război Mondial.

Raport foarte bun al Comisiei Europene pentru Muntenegru

„Muntenegru a promovat examenul, raportul Comisiei Europene recunoaște rezultatele Guvernului,” titrează publicația dan.co.me. 

„Raportul Comisiei Europene (CE) pentru acest an este cel mai bun de când Muntenegru a început negocierile”, a declarat ministrul afacerilor europene, Maida Goročević.

„Raportul arată clar unde am îndeplinit așteptările, dar unde trebuie să lucrăm. Acceptăm aceste recomandări ca orientări valoroase care ne vor ajuta să accelerăm realizarea celorlalte criterii și să consolidăm reformele,” a adăugat oficialul muntenegrean. Pentru aceasta, munca de integrare europeană este un proces lung, dar și o misiune fără alternativă.

Până la sfârșitul anului, Muntenegru va închide patru capitole, recuperând timpul pierdut și apropiindu-se semnificativ de obiectivul său final, adaugă publicația citată.

Belgrad Waterfront sau „cancerul” guvernului sârb care metastazează capitala

n1info.rs relatează despre manifestațiile de la Belgrad împotriva demolării Podului Sava de peste râul cu același nume. Demolarea e parte din Belgrad Waterfront, este un proiect de dezvoltare urbană condus de Guvernul Serbiei care are ca scop schimbarea peisajului urban și a economiei Belgradului. Acest program este descris de criticii săi drept „cancerul (pe care, n.r.) nu-l vom lăsa să metastazeze,” precizează jurnaliștii sârbi care îl citează pe Đorđe Miketić din partea Asociației de Inițiative și Mobilitate.

„Cine construiește astăzi în Belgrad sensuri giratorii ciudate și inutile? Cine înlătură și pune semafoarele și ne face viața un iad?” spune acesta.  „De aceea ascund permisele, planurile, studiile pentru că nu le au. Până la urmă am aflat că nici măcar nu aveau un plan pentru un pod nou. Ați auzit vreodată de cineva care face ceva fără să aibă un plan?” se întreabă activistul.

Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:

Jelena Vukadinović - Muntenegru;

Nevena Bajić - Serbia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Primarul Varșoviei spune că indiferent cine va câștiga alegerile în Statele Unite, Polonia nu trebuie să stea îmbufnată și să colaboreze cu noua administrație. În Ungaria, un nou program guvernamental vrea să scoată IMM-urile din abis, scriu jurnaliștii maghiari. 
 

Revista presei Europa Plus:

„Polonia trebuie să poată coopera cu orice administrație americană, fie că este Kamala Harris cea care câștigă alegerile sau Donald Trump. Nu trebuie să ne îmbufnăm și trebuie să fim pregătiți să colaborăm cu toată lumea – a spus primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, în timpul unei întâlniri cu locuitorii Radom”, oraș din centrul Poloniei, relatează pap.pl.

Primarul a vorbit și despre vizita pe care a făcut-o în Statele Unite, în septembrie anul trecut unde s-a întâlnit atât cu reprezentanți ai Partidului Democrat, cât și ai Partidului Republican.

Acesta a precizat că poziția președintelui Joe Biden și a Kamalei Harris este evidentă. „Președintele Biden a spus că Statele Unite vor apăra fiecare centimetru al unei țări NATO. Președintele Trump a spus, ceea ce este esențial pentru noi, că trebuie ajutați cei care investesc în securitatea lor.”

„În acest moment, suntem un model atât în ​​toată Europa, cât și în lume, ca țara care invstește cel mai mare procent din PIB în NATO. Cota este de 2% pentru întreaga alianță, iar noi în curând vom ajunge la aproape 5% din PIB”, a spus Trzaskowski.

Micile afaceri maghiare ar trebui scoase din abis prin noul program guvernamental 

Iată titlul unui articol din telex.hu. La mijlocul lunii octombrie, Victor Orbán a anunțat un nou program guvernamental menit să consolideze sectorul întreprinderilor mici. Scopul acestuia este promovarea „companiilor maghiare care au succes la scară internațională, cât și funcționarea stabilă a antreprenorilor care garantează în mare parte locurile de muncă ale populației maghiare.” Această strategie se bazează pe cinci piloni: schimbare în tehnologie și digitalizare, impozitare favorabila, dezvoltarea sectoarelor cheie, consolidarea culturii și competențelor antreprenoriale.

 Sectorului IMM-urilor maghiare  s-a schimbat în funcție de dificultățile economice din ultimii ani (pandemia COVID-19, creșterea prețurilor la energie, inflație la o scară fără precedent). Potrivit datelor Biroului Central de Statistică, cele mai afectate au fost micro întreprinderile, adică cele care angajează mai puțin de zece persoane, cu o cifra de afaceri maxima anuală de 2 milioane de euro. A crescut însă numărul întreprinderilor mici (care angajează intre 10-49 de persoane, cu o cifra de afaceri de 10 milioane euro) și al companiilor mijlocii (care au între 50-249 de persoane cu o cifră de afaceri maximă de 50 de milioane de euro) a crescut.

Sectorul IMM-urilor este subfinanțat din surse interne, scriu jurnaliștii maghiari.

Chiar dacă IMM-urile au înregistrat o creștere economică productivitatea lor este mai mică decât media UE ceea ce se poate explica prin exploatarea slabă a inovațiilor în rândul IMM-afirmă, ministrului economiei naționale, citat de telex.hu.

„Misiunea letonă” – 17 letoni care schimbă lumea în domeniile lor 

Siteul Radioteleviziunii letone anunță serialul „Misiunea letonă”, despre 17 letoni străluciți.

O esență de putere adunată într-un singur loc – așa este caracterizată producția de către regizoare. Este vorba despre 17 povești ale unor letoni cu succes la nivel mondial în diverse domenii, de la aviație, robotică, producție de automobile până la design și design de sunet.

Seria a fost filmată în Letonia și în alte țări și propune un amestec foarte contemporan de animație în stil benzi desenate și imagini 3D.”

Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:

Emilia Metrycka - Polonia;

Alexandra Molnár - Ungaria;

Marta Simona Stila - Letonia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Guvernul slovac nu a răspuns solicitărilor sindicatelor din domeniul sănătății, astfel încât forma de protest anunțată, respectiv demisiile în masă ale medicilor din toate spitalele țării, a început, au anunțat sindicatele medicilor.
 

Potrivit publicației Spravy Pravda, până marți își depuseseră demisia 2713 de medici, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din numărul total de medici din spitalele din Slovacia.

Participă la această acțiune de protest 33 din cele 34 de spitale din țară, inclusiv spitale universitare, institute de cardiologie, spitale din orașele mici și spitale private.

Mai mult de 500 de medici au demisionat doar din centrul spitalicesc universitar din Bratislava, iar de la Spitalul Roosevelt de Banská Bystrica au demisionat 230 de medici.

Sindicaliștii solicită, în afară de indexarea salariilor, o reformă profundă a sistemului sanitar, care în opinia lor se află ”în colaps”, precum și renunțarea la intenția guvernului de a modifica statutul juridic al instituțiilor din domeniul sănătății în ”societăți anonime”, o măsură care ar demonstra în opinia lor că guvernul vrea să favorizeze diverse grupuri financiare, în detrimentul cetățenilor.

Alegerile parlamentare nu au clarificat situația politică din Bulgaria

Potrivit rezultatelor finale ale alegerilor parlamentare de dumica trecută din Bulgaria,, coaliția de centru-dreapta GHERB - SDS a obținut primul loc, cu 26,3% din voturi, urmat de coaliţia reformistă şi pro-europeană PP-BD, cu 14,2%, şi de partidul ultranaţionalist şi pro-rus "Renaştere", cu 13,3%, a anunțat Comisia Electorală Centrală de la Sofia citată de publicația news.bg.

În total, opt partide au reuşit să depăşească pragul de 4% pentru a intra în Parlament, iar prezenţa la vot a fost de 38,9%.

”De acum înainte, ne-am luat angajamentul de a forma un guvern. Victoria GERB-SDS este categorică, definitivă. Dacă ne ghidăm după motto-ul vocea poporului este vocea lui Dumnezeu, este bine ca toți liderii să își reconsidere pozițiile și nimeni, inclusiv noi, să nu treacă peste rezultatul alegerilor”, a declarat Boyko Borissov, liderul coaliției GHERB - SDS. 

Numărul mare de partide care au reușit să intre în Parlament complică sarcina lui Borissov de a forma o coaliție, dat fiind că există între partide disensiuni mari privind  lupta împotriva corupţiei, viziunea asupra viitorului ţării în Uniunea Europeană sau sprijinul pentru Rusia.

Din aprilie 2021 până în prezent, în Bulgaria s-au organizat nu mai puțin de șapte scrutinuri electorale, dar nici un guvern rezultat din negocierile între partide nu a rămas în funcție mai mult de șapte luni.

Bosnia- Herțegovina: Emigrația la cote alarmante

Emigrația din Bosnia Herțegovina a atins proporții alarmante, în condițiile în care un mare număr de cetățeni au decis să părăsească țara pentru totdeauna, mai ales în ultimii ani. Datorită lipsei locurilor de muncă adecvate, în special tinerii cu calificări înalte sunt cei care pleacă, ceea ce reprezintă un real pericol pentru viitorul economic și stabilitatea țării, transmite Radio Sarajevo.

Populația Bosniei Herțegovina a scăzut dramatic, dar datele din statisticile oficiale diferă foarte multe de cele ale organizațiilor neguvernamentale pentru drepturile omului. Astfel, potrivit datelor oficiale, populația țării ar fi scăzut de la 3,531,159 persoane în 2014, la 3,434,000 în 2022, ”dar nimeni nu poate să creadă că în acest interval țara a pierdut doar 97 000 de cetățeni”, comentează sursa citată.

Uniunea pentru Revenirea și Integrarea Sustenabilă în Bosnia Herțegovina, o organizație neguvernamentală pentru drepturile cetățenești, a prezentat date din care reiese că țara a pierdut în ultimii ani nu mai puțin de 600 000 de cetățeni, populația țării scăzând deja sub pragul de 3 milioane de locuitori.

Pe de altă parte, atât datele oficiale cât și cele neoficiale, arată că principala țară de destinație a cetățenilor care se stabilesc în afara granițelor este acum Croația, urmată de Austria și, în mod surprinzător, abia pe locul 3 Germania, țară care deținea primul loc în acest top, în mod tradițional.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Michaela Vdoviaková - Slovacia;

Desislava Dimitrova - Bulgaria

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Potrivit proiectului de buget de stat pe 2025, aprobat de guvern și transmis spre aprobare Parlamentului, bugetul pentru apărare al Armeniei a fost majorat cu 20%, până la echivalentul a 1,7 miliarde de dolari, o creștere fără precedent în istoria țării, după cum transmite postul Europa Liberă, secțiunea în limba armeană.

Ministerul apărării are în vedere cheltuieli pentru achiziționarea de echipamente militare, vehicule, echipamente pentru comunicații, clădiri militare, instruire, echipamente medicale și alimente.

Pentru comparație, Azerbaidjanul are prevăzut pentru 2025 un buget de apărare de cca 3,6 miliarde de euro, notează sursa citată.

Pentru Armenia totuși, creșterea cheltuielilor bugetare este mai mare ca niciodată în istoria țării, spune Leonid Nersisyan, cercetător la Centrul Analitic al Armeniei (APRI), care reamintește că Armenia nu a cheltuit niciodată mai mult de 700 de milioane de dolari pentru apărare până la războiul din 2020.

Ca pondere în bugetul de stat pe 2025, bugetul apărării se află pe locul doi, după bugetul pentru protecție socială, unde sunt prevăzute alocări de peste 2 miliarde de dolari, mai amintește Europa Liberă.

Turcia: Au fost identificați autorii atentatului de la Ankara

Identitatea teroriștilor care au atacat săptămâna trecută fabrica de avioane Tusaș de lângă Ankara a fost stabilită, transmite postul de televiziune NTV, care îl citează pe ministrul turc de interne, Ali Yerlikaya. Este vorba despre un bărbat, Ali Örek poreclit Rojger și o femeie, Mine Sevjin Alçiçek, ambii membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Cel puțin șapte oameni au murit, inclusiv cei doi atacatori, și alți 22 au fost răniți în acest atentat. Dintre cei răniți și internați în spital, opt au fost deja externați, mai precizează sursa citată.

”Suntem determinați să eradicăm acest grup terorist care amenință unitatea, solidaritate și pacea țării noastre. Transmit încă o dată condoleanțe familiilor martirilor noștri și urări de însănătoșire grabnică celor răniți”, a mai transmis oficialul turc.

După atentat, toate aeroporturile din țară au fost trecute în stare de alertă iar forțele armate ale Turciei au lovit mai multe obiective PKK din Siria și din nordul Irakului, reamintește sursa citată.

Kazahstan: Generația Z și piața asigurărilor

Platforma de știri dknews.kz publică un studiu privind modul în care piața asigurărilor din Kazakhstan se va modifica pe termen mediu și lung, în condițiile în care ponderea cea mai importantă a clienților va fi reprezentată de tinerii din așa numita generație Z, copii născuți în perioada 1997-2012.

Este vorba de prima generație care poate fi definită ca fiind ”integral numerică”, tineri care trăiesc înconjurați de telefoane mobile și alte device-uri, care folosesc internetul încă din copilărie și care au o mare capacitate de adaptare la noutățile tehnologice.

”Este important de notat că acești tineri au crescut într-o perioadă de instabilitate economică, ceea ce i-a făcut mai pragmatici și mai conștienți de aspectele financiare, așa că pot înțelege mai bine valoarea unei asigurări”, spune Azamat Erdesov, președinte al Consiliului de administrație al companiei de asigurări EAV.

Potrivit datelor guvernului, până în 2030 generația Z va reprezenta cca 37% din forța de muncă a țării. 

”Sunt oameni care vor avea 35-40 de ani, vor avea o carieră, bani, copii, vor fi conștienți de aceste valori și vor căuta mai multă siguranță... De asemenea, vor dori să încheie o poliță de asigurare cât mai simplu și rapid, cu doar câteva click-uri, totul va fi online, nu va mai fi nevoie de birouri și de documente pe hârtie. De asemenea, estimăm că ponderea polițelor de asigurare pe perioade lungi (pe viață) va scădea, iar cele pe termen scurt vor fi mult mai căutate”, mai spune specialistul.

Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:

Shushanik Tsaturyan - Armenia;

Ahmet Özkan - Turcia;

Emil Kozhanov - Kazakhstan

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Divergențele între partidul de guvernământ și opoziție privind participarea Croației la Misiunea NATO de asistență pentru Ucraina (NSATU) continuă în Parlamentul de la Zagreb, transmite site-ul radioteleviziunii naționale din această țară.

Parlamentul a amânat o decizie în acest sens săptămâna trecută, iar partidul de guvernământ a anunțat o reuniune specială a comisiei parlamentare de politică externă pentru miercuri, 30 octombrie. La reuniune a fost invitat secretarul general adjunct NATO Boris Ruge, care va explica în detaliu scopul misiunii, amintește sursa citată.

Misiunea NSATU va avea sediul central la Wiesbaden, în Germania, cu puncte de lucru în mai multe țări NATO de pe flancul estic și va dispune de un total de 700 de militari, după cum s-a anunțat la summitul NATO de la Washington din iulie anul acesta.

”Nu avem nevoie să vină cineva de la Bruxelles să ne explice despre ce e vorba, putem gândi și evalua cu mintea noastră”, a declarat președintele principalului partid de opoziție SDP, Siniša Hajdaš Dončić.

În replică, ministrul apărării Ivan Anušić, a acuzat opoziția că răspunde exclusiv la ordinele președintelui țării, Zoran Milanovic, cunoscut pentru opoziția sa față de continuarea ajutorului pentru Ucraina și pentru criticile sale acide la adresa NATO și UE, ca și pentru relațiile strânse cu premierul ungar Viktor Orban.

Serbia: Grevă generală în școli

Reprezentanții celor patru federații sindicale din învățământ din Serbia au anunțat organizarea unei greve generale în toate școlile din țară, începând de luni, 4 noiembrie, transmite publicația Danas.

Toate activitățile din școli vor fi oprite și o mare demonstrație de protest va avea loc la Belgrad, la care vor participa profesori și personal auxiliar din educație din întreaga țară.

”Ne vom aduce cu noi la demonstrație și familiile, inclusiv copiii, pentru a aminti guvernului că familiile noastre depind de noi. Și îi invităm să participe și pe părinții și chiar și pe bunicii elevilor noștri”, a declarat președintele Sindicatului lucrătorilor din educație, Danilo Gligorić.

Principala revendicare a sindicatelor se referă la majorarea salariilor pentru profesorii debutanți la nivelul salariului mediu pe economie începând cu 1 ianuarie 2025. Guvernul în schimb a anunțat că acest salariu nu poate fi majorat decât cu 12% pentru profesori și cu 12% pentru personalul auxiliar.

Violența în școlile din Muntenegru în continuă creștere

Consiliul pentru drepturile copilului din cadrul guvernului din Muntenegru a decis constituirea unui grup de lucru interministerial care va prezenta în următoarele 15 zile un raport detaliat privind violența în școli și măsurile concrete care se impun, a anunțat Ministerul Tineretului și Sportului din această țară, potrivit publicației vijesti.me.

Din grupul de lucru fac parte reprezentanți ai ministerelor educației, de interne, tineretului și sportului, muncii și dialogului social, precum și ai ministerelor de finanțe, sănătății și justiției.

Potrivit Unicef, violența în școlile din Muntenegru este în continuă creștere, sub toate formele sale: fizică, verbală și în mediul online, iar una din cauzele principale ale acestei creșteri este că victimele în general nu raportează abuzurile pe care le suferă. De asemenea, centrele de asistență psihologică pentru copii duc o mare lipsă de personal: anul trecut în Muntenegru existau doar 73 de psihologi specializați pentru un număr de 120 000 de copii din învățământul preșcolar, școlar și de liceu.

În afara violenței în școli, #UNICEF estimează că în Muntenegru trei din cinci copii sunt victime ale diverselor forme de violență în mediul familial.

Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:

Jelena Vukadinović - Muntenegru;

Nevena Bajić - Serbia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

În Polonia, postul muzical al radiodifuzorului public a renunțat la oamenii care realizau emisiuni și va difuza programe prezentate de trei roboți. 

Entități artificiale la radioul public, citim în www.money.pl, care citează postarea unuia dintre colaboratorii OFF Radio Kraków, postul muzical al radiodifuzorului public. Potrivit acestuia, „despre cultură și artă vor vorbi entități artificiale” și 12 jurnaliști ar fi fost concediați.

Radiodifuzorul nu neagă prezența entităților artificiale, pe care o anunță printr-un comunicat:

„De acum înainte, canalul tematic OFF Radio Kraków va fi creat aproape în întregime prin instrumente de inteligență artificială (AI). Emisiunea va fi prezentată de trei personaje dezvoltate de AI” – a scris Radio Kraków pe site-ul său. Trei roboți: Emilia „Emi” Nowak, în vârstă de 20 de ani, Jakub „Kuba” Zieliński, în vârstă de 22 de ani, și Alex, în vârstă de 23 de ani, ar trebui să vorbească cu tinerii ascultători despre cultura pop, modă, tehnologie sau afaceri sociale.

 „Noua ediție a OFF Radio Kraków este atât o experiență științifică, cât și o experiență mediatică. Acesta își propune să diagnosticheze și să răspundă la întrebarea despre consecințele dezvoltării inteligenței artificiale pentru cultură, mass-media, jurnalism și societate,” spune radioul.

Redactorul șef al radiodifuzorului a declarat pentru money.pl că „niciun angajat al OFF Radio Kraków nu a fost concediat” dar că, la sfârșitul lunii august, au fost reziliate contractele colaboratorilor externi care găzduiau emisiuni la postul de radio.

Viktor Orbán în Georgia

Premierului ungar, Viktor Orbán a mers luni în Georgia, la invitația noului premier reales Irakli Kobakhidze, relateazătelex.hu care citează o declarație dată de cabinetul georgian pentru Bloomberg.

Întâlnirea a avut loc la o zi după ce partidul de guvernământ pro-rus, Visul Georgian, a câștigat alegerile. Viktor Orbán și șeful diplomației maghiare, Péter Szijjártó, nu au așteptat rezultatele oficiale pentru a-și prezenta felicitările, comentează publicația maghiară.

„Cuvintele pot ucide!”  - Campanie în Letonia 

Acesta este titlul unui articol din jauns.lv. Poliția a primit 1.500 de plângeri cu privire la situații de discriminare în ultimii doi ani, scrie publicația care anunță o nouă campanie privind comportamentul discriminatoriu lansat de Fundația pentru Integrare Socială.

Șeful departamentului prevenție din poliția națională letonă, Andis Rinkevics, spune că de foarte multe ori, societatea subestimează expresia „cuvintele pot ucide”. „Din păcate, răspândirea violenței poate rezulta din faptul că persoana care a fost inițial victima cedează presiunii și începe să fie violentă față de ceilalți. Pe de altă parte, există cazuri în care victimele se sinucid”, a declarat Rinkevics.

Ministerul Afacerilor Sociale spune că un sondaj realizat de minister arată că 40% dintre cetățeni au suferit din cauza comportamentelor discriminatorii pe criterii de vârstă, sex, etnie sau orientarea sexuală. Datele din acest studiu indică faptul că cea mai răspândită formă de discriminare este cea bazată pe vârstă. Nu este vorba doar despre discriminarea persoanelor în vârstă - și tinerii suferă de această formă de discriminare.

Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:

Emilia Metrycka - Polonia;

Alexandra Molnár - Ungaria;

Marta Simona Stila    Letonia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Bosnia Herțegovina își reafirmă cu hotărâre dorința de a intensifica procesul de integrare în NATO, în conformitate cu Legea securității naționale în vigoare, a declarat reprezentantul Președinției tripartite a țării, Denis Becirovic.

Mesajul a fost transmis în cadrul conferinței NATO Partnership Symposium 360, care a avut loc la Sarajevo, în perioada 22-24 octombrie, scrie publicația Sarajevo Times.

La simpozion au participat cca 250 de delegați, civili și militari, din țări membre NATO și partenere. Delegația NATO a fost condusă de secretarul general adjunct pentru politici de securitate, Javier Colomina.  

”Organizarea la Sarajevo a acestui simpozion este o confirmare a succesului colaborării și parteneriatului NATO-Bosnia Herțegovina. Scopul reuniunii este de a întări colaborarea și unitatea noastră”, a mai transmis oficialul bosniac.

Într-o intervenție la postul național de televiziune, ministrul bosniac de externe, Elmedin Konaković, și-a exprimat speranța că autoritățile din Republica Srpska, entitatea administrativ teritorială majoritar sârbă care face parte din Bosnia Herțegovina, vor înțelege până la urmă importanța strategică a întăririi parteneriatului cu NATO, în ciuda opoziției pe care și-au manifestat-o în mod repetat până acum.

”Este evident că acest prim pas, aderarea la NATO, este din punct de vedere simbolic chiar mai important decât aderarea la UE. Sper ca cei din Republica Srpska vor înțelege necesitatea continuării procesului de aderare și vor vedea, înainte de toate, dimensiunea economică a apartenenței la NATO”, a subliniat șeful diplomației bosniace.

Slovacia: Mii de medici vor să demisioneze în bloc

Asociația sindicatelor medicale din Slovacia pregătește o formă extremă de protest și anume demisia în bloc a cca 2200 de medici din spitalele publice și private din întreaga țară, până la sfârșitul acestei luni, a anunțat președintele asociației, Peter Visolajský, citat de postul de televiziune TA3.

”Sistemul de sănătate se prăbușește. O creștere de salarii nu rezolvă problema. Cerem guvernului să respecte memorandumul pe care l-am semnat împreună și să implementeze măsurile aferente, care țin de condițiile de lucru, de dotările cu aparatură și medicamente”, a spus liderul sindical, care a cerut o reuniune de urgență cu premierul Robert Fico și cu ministrul sănătății, Kamil Šašek.

În replică, ministrul sănătății a cerut ”înțelegere” și a amintit că memorandumul despre care vorbesc sindicaliștii a fost negociat cu guvernul precedent, în urmă cu doi ani.

El a propus ca măsură provizorie pentru detensionarea situației, alocarea de la bugetul de stat a unui fond special de 100 de milioane de euro pentru mărirea salariilor tuturor lucrătorilor din sistemul medical, propunere respinsă până acum de partea sindicală.

Bulgaria: Salariul minim pe economie a fost majorat la 550 de euro

Guvernul ad-interim al Bulgariei a aprobat hotărârea privind majorarea salariului minim pe economie cu 144 leva, până la nivelul de 1077 leva (cca 550 de euro) începând cu 1 ianuarie 2025, a anunțat ministrul muncii și politicii sociale Ivaïlo Ivanov, citat de platforma media economic.bg.

Potrivit ministrului, aproximativ 430 000 de persoane beneficiază în prezent de salariul minim pe economie.

”Este singura opțiune pe care o avem și credem că această sumă poate acoperi în mod decent necesitățile unei persoane. În ce privește majorarea celorlalte salarii, ar trebui ca angajatorii să reflecteze la modalități de creștere a acestora”, a mai spus oficialul bulgar.

În cadrul unei reuniuni tripartite guvern-patronate-sindicate, care a avut loc la începutul acestei luni, reprezentanții patronatelor s-au opus majorării salariului minim la nivelul de 1077 de leva, arătând că angajatorii din sectorul privat nu pot garanta plata acestui salariu.

Creșterea salariului minim poate crea probleme pentru economia națională, pentru că va duce la creșterea inflației și nu se bazează pe o creștere sănătoasă a PIB și pe o creștere a productivității muncii, comentează sursa citată.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Michaela Vdoviaková - Slovacia;

Desislava Dimitrova - Bulgaria

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

44% dintre adolescenții armeni sunt în contact permanent cu prietenii lor pe rețelele sociale, scrie presa armeană care citează datele Organizației Mondiale a Sănătății. Unul din zece adolescenți are probleme de adicție. Cel mai dificil este pentru fetele de 15 ani. 

În Armenia, utilizarea problematică a rețelelor sociale în rândul adolescenților este în creștere, scrie 168.am citând date ale Biroului Regional al OMS pentru Europa.

Potrivit acestuia, 1 din 10 adolescenții armeni se luptă să-și controleze comportamentul privind utilizarea rețelelor sociale.  44% dintre adolescenți  sunt în contact permanent online cu prietenii lor. În cazul fetelor de 15 ani, procentul este și mai mare - 49%. 

Ziarul armean prezintă și date cheie pentru Europa. Astfel, mai mult de unul din zece adolescenți (11%) au prezentat semne de comportament problematic în rețelele sociale, ceea ce indică faptul că se luptă să-și controleze utilizarea și resimt consecințele negative ale utilizării excesive. Fetele au o rată mai mare de comportamente problematice decât băieții (13% față de 9%).

Mai mult de o treime dintre tineri (36%) au declarat că sunt în contact constant online cu prietenii lor, cea mai mare rată fiind în rândul fetelor de 15 ani (44%).

Cancelarul german Olaf Scholz în Turcia

Din haberturk.com aflăm despre vizita recentă a cancelarului cancelarul german Olaf Scholz în Turcia. Iată câteva dintre declarațiile lui Recep Tayyip Erdoğan.

„Avem relații semnificative în toate domeniile cu Germania. Discuțiile noastre (...) s-au bazat pe o agendă bogată. Comerțul nostru bilateral a ajuns la 50 de miliarde de dolari. Obiectivul nostru este de 60 de miliarde de dolari. Dorim să ne consolidăm colaborarea și să lăsăm în urma noastră problemele cu privire la industria de apărare. (...) Extrema dreaptă este în creștere în Europa. În multe țări, mișcările care au atins puterea necesară pentru a fi parteneri în guvern îi fac pe turcii care trăiesc în Europa să se simtă inconfortabil.” 

Președintele turc a mai spus ca s-au purtat discuții despre Gaza și Liban și a cerut presiune internațională asupra Israelului pentru încetarea permanentă a focului.

De partea sa, cancelarul german a spus că își dorește aprofundarea relațiilor dintre cele două țări, dar că în cazul Israel, opiniile diferă. „Atacul Hamas din 7 octombrie a fost o crimă teribilă. Trebuie adoptată o soluție bilaterală cu două state. Atât pentru Palestina, cât și pentru Israel. Este evident că Israelul trebuie să respecte și dreptul internațional. S-a făcut o propunere de încetare a focului și de eliberare a ostaticilor. Dacă această propunere va fi implementată, va fi un pas important în evitarea prelungirii acestor conflicte în Liban,” a declarat în Turcia, Olaf Scholz.

Retrospectiva cineastului kazah Darezhan Omirbayev  la Paris

Al șaselea festival de film kazah de la Paris a avut loc la legendara Cinémathèque française, scrie dknews.kz. De data aceasta, programul festivalului a fost aproape în întregime dedicat unei retrospective a filmelor regizorului Darezhan Omirbayev.

Bernard Benoliel, director pentru cultură și educație la Cinémathèque, l-a caracterizat pe regizorul kazah în acești termeni: „Omirbayev a inventat un personaj original. Toată lumea știe cât de dificil este să creezi o imagine unică, așa cum au făcut Charlie Chaplin și Jacques Tati. Personajul lui Omirbayev este autoportretul lui. La prima vedere, este un om calm și flegmatic, un iubitor de somn, un visător, un observator leneș, dar sub această înfățișare apatică și imperturbabilă de fapt sunt emoții tulburi, pasiuni, un foc aprins sub gheață. Și Omirbayev folosește cinematografia pentru a ne arăta o lume în care există adevăr și minciună, o lume în evoluție sau degradare, o lume care ne sperie. Și film după film, prin reflectarea Kazahstanului și a lumii, el dezvăluie ceva despre noi înșine.”

Au participat la Revista Presei Europa Plus: 

Shushanik Tsaturyan - Armenia

Emil Kozahonov - Kazahstan 

Ahmet Ozkan - Turcia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Duminică la Tbilisi a fost o zi a bucuriei și a mândriei, a declarat ambasadorul Uniunii Europene în Georgia, Pavel Herczynski, cu privire la zecile de mii de persoane care au participat la o mare demonstrație pro-europeană pe străzile capitalei Tbilisi, transmite postul Europa Liberă, secțiunea în limba georgiană.

”Am văzut atât de mulți tineri, chiar și copii cu steaguri europene. Toți merită un viitor aici, în țara lor. Nu trebuie să fie obligați să plece din țara lor pentru un viitor mai bun, trebuie să li se ofere o șansă aici, în țara lor”, a insistat ambasadorul într-o declarație pentru presă. 

Zeci de mii de georgieni au ieșit duminică în stradă pentru a-și manifesta dorința ca Georgia să devină membră a Uniunii Europene. Protestul a avut loc cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare, când cei care cred în viitorul european al țării speră ca actualul guvern pro-rus condus de partidul Visul Georgian să plece de la putere.

Președinta țării, Salomé Zourabichvili, pro-europeană, s-a adresat demonstranților într-un discurs în care a acuzat partidul de guvernare că a dezinformat în mod intenționat populația, prin afirmația că demonstrațiile de stradă nu ar fi pentru susținerarea aderării la UE, ci doar o mișcare de tip ”Pride”, în apărarea minorităților sexuale.

Partidul Visul Georgian a anunțat un contra-miting pentru miercuri, 23 octombrie, care va avea loc exact în Piața Libertății din Tbilisi, locul tradițional de adunare pentru demonstrațiile pro-europenilor, amintește sursa citată.

R Moldova: Negocieri pentru dezbaterea electorală dintre Sandu și Stoianoglo 

Echipele de campanie ale candidaților Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo au avut primele discuții privind dezbaterea pentru turul doi al prezidențialelor. Șeful de cabinet al președintei, Adrian Băluțel, a spus că cei doi s-ar putea confrunta joi sau vineri, dar nu într-un platou TV, transmite Europa Liberă Moldova.

Echipa lui Stoianoglo ar fi refuzat oferta ca dezbaterea să aibă loc la televiziunea națională, a mai spus Adrian Băluțel, care a precizat că echipa Maiei Sandu a propus un moderator independent, un expert convenit de toți din societatea civilă, spre deosebire de contraoferta lui Stoianoglo, care a insistat să fie doi moderatori.

Contactat de Europa Liberă, Vasile Gafton, unul din membrii staff-ului electoral al lui Stoianoglo, a spus că nu poate oferi detalii despre aceste negocieri.

Echipa președintei va accepta condițiile cerute de candidatul PSRM pentru că „cetățenii merită o dezbatere cât mai curând și ea este mai importantă decât condițiile în care se organizează”, a mai spus Băluțel.

Ucraina: Dictare radio pentru unitate națională

În data de 25 octombrie, cu prilejul Zilei naționale a limbii și literaturii ucrainene, toate platformele media ale radioteleviziunii naționale din Ucraina vor transmite o ”dictare radio pentru unitatea națională”, transmite siteul instituției amintite.

Cei interesați pot participa de la propriul domiciliu, sau din diverse alte locații, cum ar fi librării, biblioteci, sau alte instituții culturale. Evenimentul va fi urmărit și de militarii ucraineni care luptă în estul și sudul țării împotriva invadatorilor ruși, precizează sursa citată.

”Ne dorim ca toți ucrainenii care pot găsi un loc sigur să se alăture sutelor de mii de participanți din întreaga lume, așa cum se întâmplă în mod tradițional”, a spus coordonatoarea evenimentului, Iulia Sheludko.

Pentru ediția din acest an va fi dictat un text scris de Oksana Zaboujko, scriitoare și eseistă ucraineană, autoare a volumelor ”Muzeul secretelor uitate” (2005) sau ”Explorări sexuale în Ucraina” (1996). Tema textului dictat nu a fost dezvăluită, dar autoarea a precizat că acesta va avea legătură cu aniversarea radioului național, care împlinește anul acesta un secol de existență.

Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:

Salome Sulakauri - Georgia;

Crina Plăcintă - R Moldova; 

Inna Omeltchenko - Ucraina

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

- În Croația, poliția anchetează moartea directorului celui mai mare spital din Zagreb.
- Un studiu al Națiunilor Unite arată discrepanțele din mediul rural și cel urban muntenegrean în ceea ce privește oportunitățile pentru femei: în mediul rural doar 16% dintre acestea au pe numele lor o gospodărie și de regulă nu ele, ci bărbații primesc moșteniri.
Revista presei Europa Plus: 

Polițiștii croați anchetează moartea directorului celui mai mare spital din Zagreb care a căzut de pe scara de incendiu a spitalului, scrie www.jutarnji.hr. 

Potrivit unor informații neoficiale, Ante Ćorušić a căzut de la o înălțime de opt metri, s-a lovit la cap și a murit pe loc. Colegii au încercat să-l resusciteze, dar fără rezultat.

„Director de mult timp al celui mai mare spital croat, profesor universitar, specialist în ginecologie și obstetrică, președinte al Societății Croate de Ginecologie și Obstetrică, Ante Ćorušić a lăsat o amprentă semnificativă asupra sistemului medical croat. Plecarea lui bruscă este o pierdere pentru comunitatea medicală”, a transmis Societatea Croată de Ginecologie într-un comunicat.

Majoritatea femeilor muntenegrene din mediul rural nu moștenesc nimic

„Suținerea femeilor din zonele rurale este cheia dezvoltării durabile în Muntenegru.” Iată titlul unui articol din www.dan.co.me care citează un studiu al Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. 

„Femeile din Muntenegrul rural se confruntă cu numeroase provocări care evidențiază necesitatea unor schimbări sistemice care să le permită acces egal la resurse, luarea deciziilor și oportunități economice.”

Potrivit studiului, doar 16% dintre femeile din mediul rural dețin o gospodărie și doar 32% dețin pământ. „Majoritatea femeilor din mediul rural nu vor moșteni nimic din familiile lor. Statisticile arată că femeile din nordul Muntenegrului au de șapte ori mai puține șanse de a obține un loc de muncă decât femeile din sud și mai mult de jumătate dintre femeile șomere nici măcar nu doresc să-și găsească un loc de muncă. Femeile desfășoară în principal muncă casnică neremunerată.”

Ora de vârf din Belgrad durează toată ziua

... titrează site-ul televiziunii N1 Info. „Prioritatea primarului este să vopsească autobuzele,” acuză opoziția din partea partidului ZLF – Stânga Verde. Televiziunea a intervievat un inginer de trafic potrivit căruia, „pentru a reduce ambuteiajele în oraș, este necesar să se transforme cât mai multe străzi în străzi cu sens unic, (...) să se respecte licitațiile și să se instaleze asfalt de înaltă calitate.” 

Inginerul de trafic mai spune că problemele cu firmele care execută lucrările ar putea fi reduse prin simpla respectare a condițiilor anunțate în licitație: firmele ar trebui să plătească penalități dacă nu termină lucrările în termenul alocat.

„Poate cineva din Serbia să facă asfalt de calitate?” se întreabă expertul. „Se pare că aici, în Serbia, nimeni nu știe cum să facă asfalt bun care poate dura cinci, zece sau cincisprezece ani. Dar acum douăzeci de ani, lumea a inventat asfaltul mai dur decât betonul, rezistent la schimbări de temperatură și diverși agenți chimici”, reamintește inginerul. 

De partea sa, o consilieră municipală din partea opoziției spune că pentru primar, „prioritatea nu este transportul urban eficient, ci privatizarea lui liniștită”

„Politica actuală, susține ea, nu ajută la rezolvarea problemelor de trafic din Belgrad, pentru că este în primul rând estetică, motiv pentru care nu avem transport public eficient.”

„Prioritatea e reprezentată de autobuze noi, revopsirea autobuzelor de la roșu la albastru, am văzut în Belgrad sensuri giratorii care nu sunt interesante decât estetic. Pe ele stă un polițist rutier care dirijează traficul și cred că nicăieri în lume pe un sens giratoriu nu este nevoie de un polițist care să facă acest lucru,” a spus consiliera. Ea acuză guvernul că vrea să privatizeze discret compania publica de transport, iar acest lucru va permite celor apropiați Partidului Progresist Sârb, al președintelui Vucic, să câștige bani.

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Jelena Vukadinović - Muntenegru;

Nevena Bajić - Serbia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Aproape jumătate dintre polonezi susțin inițiativa guvernului de a limita dreptul de azil pe teritoriul Poloniei pentru imigranți, reiese dintr-un sondaj de opinie realizat de publicația poloneză Rzeczpospolita.

49,4% dintre cetățenii chestionați au spus că sunt de acord cu limitarea dreptului de azil, 24,1% au spus că nu sunt de acord iar 26,6% au răspuns că nu au nici o opinie pe acest subiect, reiese din sondaj.

Limitarea dreptului de azil este susținută mai mult de bărbați (56%) decât de femei (43%) și mai mult de cetățenii cu vârsta de peste 50 de ani (52%) decât de cei mai tineri.

Premierul Donald Tusk a anunțat săptămâna trecută că guvernul său va suspenda ”temporar” dreptul de azil pentru imigranți din cauza abuzurilor autorităților din Belarus care încurajează migrația către Polonia. Comisia Europeană a anunțat că susține decizia guvernului polonez, dar mai multe organizații civice pentru drepturile omului au protestat amintind că dreptul la azil este prevăzut în Constituția țării și este garantat și prin Convenția de la Geneva din 1951, la care Polonia este parte.

Letonia își îmbunătățește securitatea nucleară

Letonia face eforturi susținute pentru a-și îmbunătăți securitatea nucleară și reglementările în domeniu, a transmis Agenția Internațională pentru Energie Atomică (IAEA), după ce o delegație a acestei instituții a vizitat Letonia săptămâna trecută, transmite site-ul radioteleviziunii naționale din această țară.

Vizita a avut loc la solicitarea guvernului de la Riga, prin intermediul Serviciului pentru Siguranța Radiațiilor (RCS -SES) și a avut ca principal scop evaluarea progreselor înregistrate după ultima vizită a unei delegații IAEA, care a avut loc în 2019.

Cei cinci membri ai delegației au avut mai multe runde de discuții cu reprezentanți ai RCS-SES și ai Ministerului pentru Climă și Energie.

Letonia nu deține centrale nucleare, dar administrează un depozit de deșeuri radioactive situat la cca 30km de capitala Riga, precum și un reactor nuclear care a fost scos din funcțiune în 1998, dar care nu este încă total dezafectat, se arată într-un comunicat al IAEA.

Ungaria: Un semnal de alarmă din partea oamenilor de știință

Unsprezece reputați oameni de știință maghiari, dintre care cei mai mulți membri ai Academiei Naționale de Științe, au publicat recent o scrisoare deschisă în care atrag atenția asupra principalelor acțiuni de care este urgentă nevoie la nivel național și global pentru a combate efectele schimbărilor climatice, transmite MTA. 

”Potrivit estimărilor științifice, până în 2050 o treime din suprafața locuită azi de oameni la nivel global nu va mai fi locuibilă din cauza schimbărilor climatice. (...) Activitatea umană influențează profund ritmul schimbărilor climatice iar măsurile care se impun nu mai pot fi amânate. În loc să fugim de responsabilitate, fiecare dintre noi trebuie trebuie să contribuie la lupta împotriva schimbărilor climatice după posibilitățile sale. (...) 

Clasele sociale cu venituri peste medie pot face enorm de multe lucruri în aceste sens. În Ungaria de exemplu, dacă 1% din populația cu venituri peste medie și-ar modifica obiceiurile privind consumul de energie, la nivel național consumul de energie ar putea scădea cu 10% (...) 

Este nevoie de reglementări precise și transparente privind toate etapele producției de energie și ale consumului, pentru a determina necesitățile de materii prime dar mai ales impactul de mediu și a putea gestiona corespunzător deșeurile rezultate.  

Problemele ecologice sunt strict legate de modul de funcționare al economiei mondiale. Adevăratul scop al economiei este acela de a asigura calitatea vieții cetățenilor, dar trebuie să reflectăm asupra acestui termen, pentru că în prezent calitatea vieții, în adevăratul său sens, este pur și simplu neglijată, în favoarea consumului excesiv de bunuri materiale”, se arată, printre altele, în documentul publicat de oamenii de știință maghiari.

Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:

Emilia Metrycka - Polonia;

Marta Simona Stila - Letonia

Alexandra Molnár - Ungaria

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

- Presa din Bosnia și Herzegovina scrie despre arestarea la Chișinău a mai multor persoane antrenate în această țară, dar și în Serbia și Rusia, care pregăteau acțiuni de destabilizare a țării în timpul alegerilor;

- Slovacia vrea să impună o taxă pe tranzacții pe care numai Ungaria o are, inițiativă care îi dăunează premierului Robert Fico. 
 

slobodnaevropa.org, Europa Liberă în limba bosniacă scrie despre poliția moldovenească care a arestat mai multe persoane care „se pregăteau să destabilizeze țara după ce fuseseră antrenate în Rusia, Bosnia Herzegovina (BiH) și Serbia.”

 Autoritățile moldovenești susțin că au identificat peste o sută de persoane și a arestat patru dintre aceștia.  11 cetățeni străini ar fi fost instructori în taberele de antrenament din Bosnia și Herțegovina și Serbia.

Autoritățile din BiH și Serbia nu au reacționat imediat la această informație. Radio Europa Liberă a trimis întrebări tuturor agențiilor de poliție relevante din ambele țări.

Taxă controversată în Slovacia. Doar Ungaria are una asemănătoare

Taxa pe tranzacțiile financiare este unul dintre cele mai controversate acte din pachetul de măsuri de consolidare a finanțelor publice aprobat de Parlamentul slovac în luna octombrie a acestui an, aflăm din ekonomika.pravda.sk.  Doar Ungaria are o taxă similară, inexistentă în alte țări UE.

Cine este afectat de taxa pe tranzacții ? Antreprenorii, persoanele care desfășoară activități independente, dar și organizațiile non-profit. Plata ar urma să fie făcută către stat, direct de bănci.

Ministerul de Finanțe estimează că această taxă ar putea aduce la buget 700 de milioane de euro, dar băncile se tem că taxa va încuraja dezvoltarea economiei subterane și creșterea prețurilor.

Politologii consideră că această taxă va scădea popularitatea premierul Fico, mai scriu jurnaliștii slovaci.

Bulgaria: Omagiu pentru Kiril Maritchkov

Din trud.bg aflăm despre omagiul adus de bulgari vedetei rock Kiril Maritchkov, decedat pe 11 octombrie la vârsta de 80 de ani. „Cinci generații de bărbați de succes: familia nobilă a lui Kiril Maritchkov,” este titlul articolului care povestește că Maritchkov este un descendent al proeminentului revoluționar și politician bulgar Georgi Stranski.

Prieten apropiat al lui Hristo Botev, el a participat activ la organizațiile revoluționare de emigrați din România în anii 1860 și 1870, în timpul exilului revoluționarilor bulgari.

Bunicul lui Kiril Maritchkov a fost unul dintre cei mai importanți arhitecți din Sofia. În fiecare zi, fără să-și dea seama, cetățenii din Sofia trec pe lângă o serie de clădiri magnifice - opera lui Kiro Maritchkov, inclusiv Grand Hotel „Imperial” construit în 1920.

Au participat la Revista Presei Europa Plus :

Desislava Dimitrova, Bulgaria

Michaela Vdoviaková, Slovacia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Delegația europeană la cea de a 21-a sesiune a forumului Kazakhstan – Consiliul de Cooperare al Uniunii Europene care a avut loc la începutul acestei săptămâni la Luxemburg  și-a confirmat interesul pentru proiectul ”Ruta Internațională de Transport Transcaspică” (TITR) prin atragerea de expertiză și investiții.

Potrivit publicației Astana Times din Kazakhstan, la întrunire au participat vicepremierul și ministrul de externe kazkh Murat Nurtleu, și ministrul ungar de externe,  Péter Szijjártó, în condițiile în care Ungaria deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE.

Cei doi oficiali au discutat despre consolidarea legăturilor logistice, comerciale și de investiții între piața europeană și cea asiatică și au salutat înființarea Platformei de Coordonare a TTIR.

”Ruta Internațională de Transport Transcaspică” este un coridor comercial care face legătura dintre Asia de Sud-Est și Europa, prin Kazakhstan, Azerbaidjan, Georgia și Turcia, ca alternativă la Coridorul Nordic, care trece prin Rusia.

Potrivit statisticilor, cantitatea de mărfuri care au fost tranzitate prin TITR în 2022 s-a dublat față de anul precedent, ajungând la 1,5 milioane de tone, în timp ce traficul de mărfuri prin Coridorul Nordic a scăzut cu 34% în același interval de timp, precizează sursa citată.

Turcia: Guvernul amână taxarea suplimentară a cărților de credit

Guvernul a amânat pentru 2025 dezbaterea unui proiect de lege care prevede taxarea suplimentară a cărților de credit în scopul alocării de fonduri bugetare suplimentare pentru industria de apărare, scrie ziarul Hurriyet.

Proiectul prevede ca cetățenii care posedă carduri de credit cu limita de creditare de cel puțin 100 000 de lire (aproape 3000 de dolari) să plătească anual o taxă de 750 de lire (cca 22 de dolari).

Proiectul ar fi trebuit să intre în dezbaterea comisiei parlamentare pentru buget în data de 15 octombrie, dar liderul grupului parlamentar al partidului de guvernământ a anunțat cu doar câteva ore înaintea începerii ședinței că proiectul se amână pentru anul viitor.

”Avem nevoie de resurse suplimentare la buget dată fiind situația internațională extrem de tensionată din regiune. Cu toate acestea au apărut mai multe obiecții cu privire la conținutul proiectului de lege. Trebuie să căutăm soluții care să nu-i afecteze pe cetățeni”, a spus parlamentarul turc.

Armenia: UE reconfirmă sprijinul pentru suveranitatea Armeniei

Negocierile dintre Armenia și Azerbaidjan pentru încheierea unui tratat de pace au reprezentat principala temă de dezbatere în cadrul întâlnirii pe care premierul armean Nikol Pashinyan a avut-o recent la Erevan cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, transmite postul Europa Liberă, secțiunea în limba armeană, care citează un comunicat al guvernului de la Erevan.

Ambasadorul UE în Armenia, Vasilis Maragos a reiterat susținerea Uniunii Europene pentru suveranitatea Armeniei și pentru  planul de pace propus de guvernul de la Erevan. Diplomatul european a anunțat de asemenea începerea negocierilor pentru liberalizarea sistemului de vize.

În cadrul întâlnirii au fost discutate detalii privind deblocarea căilor de comunicații regionale, se arată în comunicat.

Potrivit planului de pace propus de Armenia, frontierele dintre Turcia, Azerbaidjan și Turcia ar trebui deschise pentru libera circulație, un proiect care ar atrage investiții de infrastructură din partea părților implicate și deci un interes reciproc mutual, care ar garanta pacea în regiune, se mai arată în comunicatul guvernului de la Erevan.

Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:

Emil Kozhanov - Kazakhstan;

Shushanik Tsaturyan - Armenia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Activiștii ucraineni și beloruși pentru drepturile omului au furnizat Curții Penale Internaționale dovezi că Belarusul ajută Rusia să șteargă identitatea copiilor ucraineni din teritoriile ocupate. Documentele implică oficiali ruși și beloruși, inclusiv pe șeful Căilor Ferate ale Federației Ruse care a organizat transportul copiilor ucraineni în Belarus. 

Activiștii ucraineni și belorusi pentru drepturile omului au furnizat Curții Penale Internaționale (CPI) dovezi ale implicării Belarusului și Federației Ruse în strămutarea, îndoctrinarea și militarizarea copiilor ucraineni din teritoriile ocupate, relatează platforma de investigații cs.detector.media.

Declarațiile au fost făcute de Yuri Yourkevych, coordonatorul programului ONG „Freedom House” din Ucraina, în cadrul prezentării studiului comun al apărătorilor drepturilor omului din Ucraina și Belarus, intitulat „Copilăria furată: cum regimul belorus șterge identitatea copiilor ucraineni prin strămutare, reeducare și militarizare.”

„Autoproclamatul președinte al Belarusului, Alexandru Lukașenko, a creat personal condițiile pentru deplasarea copiilor ucraineni pe teritoriul belarus, în timp ce regimul belarus implementează activ politica rusă de distrugere a identității ucrainene prin îndoctrinarea sistematică și reeducarea copiilor. 

Cercetătorii au mai descoperit că în această crimă au fost implicați secretarul de stat al Comitetului permanent al Uniunii Federale de Stat, Dmitri Mezentsev, precum și prim-ministrul rus, Mihail Mișustin. 

Într-o scrisoare din martie 2023 adresată președintelui companiei Căile Ferate Ruse, Oleg Belozerov, Mezentsev a cerut să organizeze transferul copiilor ucraineni în Belarus, făcând referire la o operațiune similară efectuată în 2022. În septembrie 2022, Mezentsev a făcut aluzie la decizia lui Mishustin de a aproba utilizarea căilor ferate ruse pentru reabilitarea copiilor din sanatoriile din Belarus,” mai scriu scriu jurnaliștii ucraineni. 

Cum răspunde Moldova la intențiile Tiraspolului de a organiza un referendum separat pentru UE

Europa Liberă din Republica Moldova comentează planurile autoproclamatelor autorități de la Tiraspol de a organiza referendum privind integrarea Republicii Moldova în  Uniunea Europeană pe motiv că se simt „marginalizate” în contextul votului din 20 octombrie.

Chișinăul spune că, dacă ar deschide secții de votare pe teritoriul pe care nu-l controlează, nu ar putea garanta corectitudinea alegerilor și referendumului din 20 octombrie.

Așa-zisele autorități de la Tiraspol s-au arătat indignate că, pentru scrutinele din 20 octombrie, nu vor fi deschise secții de votare de cealaltă parte a Nistrului, spunând că este ignorată „poziția poporului transnistrean”. În replică, Chișinăul a calificat declarațiile drept o „acțiune manipulativă”.

Biroul politici de reintegrare a mai spus într-un comunicat de presă că pentru cetățenii din zonă au fost deschise 30 de secții de votare în localitățile din Zona de Securitate, aflate sub controlul efectiv al Chișinăului. Ele vor fi supravegheate de poliția moldoveană.

Rezoluție a Bundestagului german pentru Georgia

În civil.ge  citim despre dezbaterile recente care au avut loc în Bundestagul german privind Georgia. Parlamentul Federal a adoptat, astfel o rezoluție intitulată „Un viitor european pentru Georgia”, care evidențiază regresul democratic al țării și acțiunile nedemocratice ale actualului guvern condus de partidul Visul Georgian. Rezoluția cere guvernului federal german să ia măsuri concrete ca răspuns.

Rezoluția menționează că „obiectivul menținerii puterii pentru președintele de onoare și fondatorul partidului, oligarhul georgian Bidzina Ivanishvili, este prioritar în detrimentul viitorului european și al democrației stabilității din Georgia.”

Rezoluția solicită, de asemenea, guvernului german, să ofere sprijin „simplificat din punct de vedere birocratic” grupurilor afectate de măsurile represive luate de Georgia, precum persoanele din comunitatea LGBT și să adopte măsuri de protecție. Parlamentarii germani doresc o cooperare sporită cu societatea civilă georgiană, asigurându-se totodată că fondurile federale destinate instituțiilor publice din Georgia nu sunt utilizate pentru a îndepărta țara de normele democratice.

Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:

Inna Omeltchenko - Ucraina;

Crina Plăcintă - R Moldova;

Salome Sulakauri - Georgia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Profesorii de la Universitatea din Belgrad se opun mega proiectului Jadar al companiei australiano-britanice Rio Tinto, care vrea să deschidă în Serbia cea mai mare mină de litiu și bor din Europa, transmite postul de televiziune N1TV.

Facultatea de biologie a Universității din Belgrad a anunțat că se opune vehement acestui proiect, iar decanul Facultății de inginerie electrică al aceleiași universități, împreună cu mai mulți profesori, au demisionat în semn de protest față de continuarea negocierilor dintre guvernul Serbiei și compania Rio Tinto, în special din cauza riscurilor de mediu pe care proiectul le implică, notează N1TV.

Exploatarea la capacitate maximă a zăcământul de la Jadar (vestul țării), descoperit în 2004, ar putea asigura, potrivit specialiștilor, 90% din necesarul de litiu al Europei.

În ianuarie 2022 guvernul Serbiei a anunțat că retrage licența de exploatare pentru Rio Tinto, dar în ianuarie anul acesta președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a anunțat că dorește continuarea negocierilor cu investitorii. În iulie 2024 Curtea Supremă a Serbiei a declarat ca neconstituțională decizia guvernului de a retrage licența de exploatare, ceea ce a stârnit un val de proteste de stradă, susținut de mai multe organizații civice.

Proiectul este susținut de mai mulți lideri europeni, printre care și cancelarul german Olaf Scholz. Potrivit proiectului mina de la Jadar ar trebui să fie inaugurată în 2028.

Muntenegru: Noi norme juridice privind violența domestică

Biroul Procurorului general al Muntenegrului a transmis procurorilor din întreaga țară un nou set de ”instrucțiuni” privind abordarea cazurilor de violență domestică, cu scopul alinierii practicilor juridice la normele europene și internaționale, transmite agenția de știri Mina.

Potrivit noilor norme, victimele violenței domestice trebuie interogate de procurori cât mai repede posibil, chiar înainte ca acestea să fie interogate de Poliție, dacă este posibil.

”În timpul audierilor trebuie procedat cu maximă prudență și trebuie evitat orice fel de contact între victimă și suspect, potrivit prevederilor Convenției Consiliului Europei privind prevenția și combaterea violenței domestice”, se arată în mesajul Procurorului General.

De asemenea, în situația în care cazul devine public procurorii sunt obligați să asigure protecția victimelor și a martorilor, să se coordoneze, să facă schimb de informații și să trimită rapoarte periodice despre evoluția cazului către biroul Procurorului General.

Croatia: Decizie a Vaticanului privind statutul unei biserici de patrimoniu din Croația

Biserica Miraculoasei Fecioare din Sinj, Croația, a fost declarată catedrală printr-o bulă papală emisă de Papa Francisc, a anunțat Nunțiul Apostolic al Croației, citat de publicația Croatia Week.

Cu ocazia evenimentului a avut loc la Sinj o slujbă specială la care au participat reprezentanți ai Guvernului și Parlamentului Croației.

Biserica a fost construită între 1699 și 1712 și și-a păstrat până în ziua de azi structura și aspectul inițial, în ciuda numeroaselor războaie și cutremure care au avut loc de-a lungul vremii, precizează sursa citată.

În interiorul bisericii există o icoană realizată în secolul XVI de un pictor venețian anonim și considerată drept făcătoare de minuni. Icoana a fost mutată la Rama, în Bosnia Herțegovina în 1536, în timpul invaziei otomane. A revenit la Sinj, în Croația, în 1687.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Nevena Bajić - Serbia;

Jelena Vukadinović - Muntenegru

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Autoritățile letone au interzis emisia televiziunilor rusești și beloruse când Rusia a atacat Ucraina, dar propaganda anti ucraineană s-a  mutat online. Un studiu arată că jumătate din ucrainenii din Letonia se confruntă cu mesaje de ură. Un studiu leton urmărește activitatea unor conturi de social media precum „Antifasciștii din țările baltice” și analizează mesajele anti ucrainene transmise de acestea. 

„De ce aproape jumătate dintre ucrainenii din Letonia se confruntă cu mesaje de ură?” este întrebarea pe care o pune în titlul unui articol, site-ul televiziunii publice letone, lsm.lv.

Când Rusia a lansat  invazia pe scară largă a Ucrainei pe 24 februarie 2022, Letonia a reacționat întrerupând transmisia canalelor de televiziune rusești și beloruse, așteptându-se că propaganda va scădea și publicul va fi protejat de mesajele de ură. Cu toate acestea, narațiunile anti-ucrainene nu au dispărut: s-au mutat pe rețelele sociale, continuând să influențeze societatea letonă.

Anul acesta, Centrul de Politici Publice „Providus” a realizat un studiu pentru a înțelege cum se răspândesc aceste mesaje de ură. Timp de câteva luni, „Providus” a monitorizat îndeaproape mai multe canale „Telegram”, „YouTube” și „TikTok” destinate publicului de limbă rusă din Letonia, care distribuie în mod regulat conținut care discreditează Ucraina și promovează stereotipuri negative despre ucraineni.

Un astfel de canal – „Antifasciștii din țările baltice” – folosește manipularea emoțională, inclusiv sarcasm și insulte, în aproape toate postările sale despre Ucraina pentru a crea o atitudine ostilă față de Ucraina și ucraineni. Sunt folosiți chiar și termeni precum „fasciști ucraineni” și „teroriști”, creând o imagine a ucrainenilor ca un popor social periculos. Pe de altă parte, un canal precum „Baltnews” creează aparența de obiectivitate, dar citează adesea oficiali ruși sau alte persoane legate de Rusia, discreditând sprijinul occidental pentru Ucraina.

Polonia interzice vânzarea alcoolului sub formă de ... piure

Ministerul Sănătății cere interzicerea vânzării de alcool online și în orice altă formă decât sub formă lichidă, scrie agenția poloneză de știri pap.pl. Acesta este răspunsul statului la lansarea alcoolului la… pungă, având consistența unui piure de fructe pentru copii, gel sau cristale.

Noul proiect de lege va interzice vânzarea alcoolului online si la ambalaje mai mici de 300 ml. Ministrul sănătății polonez spune că va fi reglementată și ambalarea alcoolului așa încât să nu inducă în eroare consumatorul că în ambalaj ar putea fi altceva. Vânzarea alcoolului de către magazine va fi restricționată după anumite ore. 

Ungaria ar câștiga mai mult dacă ar exporta produse agricole prelucrate în loc de materie primă ieftină

Ziarul maghiar agronaplo.hu face o analiză a agriculturii și agricultorilor maghiari. „Prețurile alimentelor au crescut semnificativ din cauza efectelor epidemiei de Covid și a războiului ruso-ucrainean, atât în ​​străinătate, cât și în țara noastră. În ultima vreme, s-a putut observa o scădere a pieței interne care se așteaptă să continue din cauza unei rate a inflației mai mare decât cea a UE.

„Deși putem aproviziona piețele interne cu produse agricole și mărfuri, putem și exporta, dar facem acest lucru în principal sub formă de materii prime. Nu există aproape nicio industrie de prelucrare de mare capacitate deținută de maghiari,” remarcă publicația. „Bunurile produse sunt vândute la un preț mic, fără valoare adăugată. Pentru a îmbunătăți situația producătorilor, ar trebui să furnizăm piețelor din jur produse de înaltă calitate la preț redus. Cantitatea de produse prelucrate ar trebui crescută, în special în ceea ce privește produsele de origine animală (carne de porc, oaie, păsări, iepure.) Din păcate, atâta timp cât cea mai mare parte jucătorilor preferă comerțul și nu prelucrarea pe scară largă, amenințarea constantă a importurilor de alimente are ca rezultat scăderea pieței,” mai scrie publicația maghiară.

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Alexandra Molnar, Ungaria

Emilia Metrycka, Polonia

Marta Simona Stila, Letonia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Cel puțin 22 de persoane și-au pierdut viața în urma inundațiilor severe și a alunecărilor de teren de săptămâna trecută din Bosnia Herțegovina, au anunțat mai mulți reprezentanți ai autorităților centrale locale citate de postul național de televiziune din această țară.

Elemente importante de infrastructură care leagă centrul de sudul țării au fost grav avariate, sute de locuințe și alte clădiri au fost inundate, adaugă sursa citată.

Căutările victimelor continuă mai ales în orașele  Konjic și Jablanica, din sudul țării, care au fost cel mai grav afectate.

Linia de cale ferată care face legătura cu portul croat Ploce a fost complet distrusă pe o porțiune de 17 km, în apropiere de orașul Mostar, din sudul țării. Multe mari companii care activează în Bosnia, precum grupul siderurgic Arcelor Mittal, Adriatic Metals sau Aluminium Industries, folosesc această cale ferată pentru transportul produselor destinate exportului către portul Ploce.

Este prea devreme pentru o evaluare exactă, dar pagubele produse ca urmare a activităților de transport marfă și pasageri ar putea ajunge la zeci de milioane de euro, a estimat un reprezentant al unei companii regionale de transport feroviar.

Bulgarii din Israel și Liban nu vor putea vota la alegerile legislative din 27 octombrie

Datorită situației tensionate din Orientul Mijlociu, în Israel și în Liban nu vor fi deschise secții de votare pentru cetățenii bulgari la scrutinul electoral din 27 octombrie, a anunțat vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Tsvetozar Tomov, potrivit postului național de televiziune din Bulgaria.

În ziua alegerilor legislative vor fi deschise 719 secții de vot în 57 de țări, în scădere față de situația de la alegerile precedente, care au avut loc în 9 iunie anul acesta, datorită în special numărului mai mic de cereri, a precizat oficialul bulgar.

Au fost de asemenea pregătite urne mobile pentru persoanele nedeplasabile, pentru spitale și case de bătrâni.

Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale a subliniat că nu există întârzieri în procesul de pregătire a scrutinului, dar că partidele ar trebui să urgenteze negocierile pentru stabilirea comisiilor electorale teritoriale, care trebuie să se încheie până la 14 octombrie. De asemenea, procesul de înregistrare a observatorilor pentru aceste alegeri va continua până în data de 26 octombrie.

Slovacia: Critici la adresa designului noilor pașapoarte

Noile pașapoarte slovace, intrate în circulație din 17 septembrie a.c. conțin imagini și simboluri nereprezentative pentru cultura națională, preluate din bănci de date din străinătate, acuză mai multe organizații culturale și civice din Slovacia, relatează postul de televiziune TA3.

”Anumite imagini sunt preluate dintr-o bancă de date a unei graficiene din Polonia. Este rușinos că nu s-au găsit imagini autentice care să ne reprezinte cultura și tradițiile, ci doar niște imagini pe care le vedem de obicei pe tricouri și prin târguri”, a transmis Asociația Folcloriștilor și Etnografilor din Slovacia.

În replică, Ministerul slovac de interne a transmis că ”designul grafic al noilor pașapoarte conține stema și culorile naționale, alte simboluri naționale și motive folclorice... Schimbarea designului pașapoartelor era o chestiune de urgență, 40 de angajați au lucrat timp de mai multe luni pentru noul design, a fost un efort substanțial, în condițiile în care un astfel de proces durează circa doi ani”. 

Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:

Desislava Dimitrova - Bulgaria;

Michaela Vdoviaková - Slovacia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Schimb de replici deloc prietenos între Erevan și Baku: Armenia acuză Azerbaidjanul că nu vrea să semneze un acord de pace și că s-ar folosi de Summitul pentru Climă COP 29 pentru a escalada militar situația. De partea cealaltă, Azerbadjanul vrea ca Armenia să-și schimbe Constituția. De ce? Vă povestește Ana Maria Florea Harrison în Revista Presei Europa Plus:

„După doi ani și jumătate de negocieri de pace între Armenia și Azerbaidjan, Erevan vorbește atât despre dorința sa de a semna rapid un tratat, cât și despre posibilitatea unui atac azer,” scrie azatutyun.am, Europa Liberă în limba armeană. 

„Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe armean a răspuns din nou omologului său din Azerbaidjan, declarând că retorica agresivă a Baku și refuzul de a semna un tratat de pace îi face pe mulți experți armeni și internaționali să concluzioneze că Azerbaidjanul ar putea folosi COP-29, (summitul despre climă care va avea loc în Azerbaidjan, n.r.) pentru a crea un pretext pentru escaladare.”

„La rândul său, Azerbaidjanul lansează acuzații, afirmând că Erevan difuzează propagandă falsă, căutând să înșele comunitatea internațională”. 

„După ce a respins în mod sistematic propunerea Erevanului de a semna un tratat de pace, Baku își întărește retorica în fiecare zi, subliniind principala sa cerere de modificare a Constituției Armeniei” despre care spune că lasă loc recuperării regiunii Nagorno Karabah.

„Nici cea mai recentă decizie a Curții Constituționale a Armeniei, care afirmă că nu există pretenții teritoriale împotriva vreunei alte țări în textul Legii fundamentale, nu a atenuat preocupările Azerbaidjanului,” mai scriu jurnaliștii armeni.

Kazahstanul va prelungi cu încă șase luni interdicția exporturilor de gaz petrolier lichefiat 

Motivul? Asigurarea pieței interne cu acest produs, relatează publicația Zakon.kz. Ministerul Energiei a pregătit un proiect de ordonanță în acest sens. Se interzic astfel exporturile de  gaz petrolier lichefiat, propan și butan de pe teritoriul Republicii Kazahstan pe cale rutieră și calea ferată pentru o perioadă de șase luni.

Există, totuși, excepții:  exportul realizat de companiile care extrag gaz în cadrul unui acord de partajare a producției aprobat de președintele Republicii Kazahstan și exporturile care se fac  în baza tratatelor internaționale,

Anterior, interzicerea exporturilor de gaze a fost introdusă prin ordinul Ministerului Energiei din 2 mai 2024. 

Turiştii români vin în Antalya

Iată un titlu din hurriyet.com.tr.  În primele șase luni ale anului 6,2  milioane de turiști străini și-au petrecut vacanța în Antalya, iar numărul vizitatorilor din România, care beneficiază de scutire de viză, a crescut cu 15%, scrie publicația.

Țara care a trimis cei mai mulți turiști în Turcia a fost Rusia cu 1,4 milioane de persoane, Germania cu 1,3 milioane și Anglia, cu 650.000 de turiști. În plus, 460 de mii de turiști au venit din Polonia.

Scutirea de viză acordată României a avut un impact pozitiv asupra numărului de turiști care vin din această țară. Potrivit studiului realizat la finele lunii mai, 90.000 de români au petrecut vacanța în Antalia.

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Shushanik TSATURYAN - Armenia;

Emil KOZHANOV - Kazakhstan    

Ahmet ÖZKAN - Turcia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei