Revista presei românești

Cărți, fente, fete sau băieți: de ce nu trebuie citită cartea ostașului și nici adunate notele de pe diplome (SpotMedia) - EXCLUSIV. Consiliul Concurenței investighează prețurile mari ale energiei de pe piața de echilibrare, unde electricitatea a ajuns să coste 68.000 de lei pe MWh (Libertatea) - Costul nevăzut al vieţii la oraş: ambrozia şi alergiile ne costă aproape 20 mil. euro, dublu într-un deceniu (Ziarul Financiar)

Paradoxurile lui Geoană între SUA și (post)nomenklatură (DW)

Mircea Geoană și-a lansat candidatura cu un clip electoral în stil american, în care i se văd cearcănele adânci și în care își asumă, pornind de la aspectul fizic, că nu e perfect.

Această imperfecțiune despre care vorbește poate însemna și că în acest fel păcatele sale mai vechi pot fi uitate, fiindcă ar fi deja prea vechi. Și-a învățat însă lecțiile?, întreabă jurnalista Sabina Fati.

La 66 de ani, Geoană a fost pe rând ambasador la Washington, ministru de Externe, președinte PSD, candidat la președinție în 2009 din partea social-democraților, devenit secretar general adjunct al NATO pe semnătura prim-ministrei PSD, Viorica Dăncilă. 

În clipul de lansare, Mircea Geoană își dă jos cravata, își suflecă mânecile și promite „o schimbare reală”, în care va fi „un președinte pentru toți”, „un președinte al oamenilor, nu al partidelor”, va fi în același timp „pentru tradițiile și credințele românilor”, dar și „pentru modernitate și progres”. Promite să fie un lider care „se va bate” pentru români pentru „a renaște împreună”.

El se prezintă, de fapt, ca un tehnocrat, fără ideologie, alunecând sinuos între stânga și dreapta, dar având o singură axă clară, definită de toată biografia lui complicată: un atlantism fără cusur. Avantajul cu care intră în competiție se face însă prin comparație cu ceilalți prezidențiabili: e singurul care stăpânește politica externă, prerogativa principală a președintelui, singurul care se poate exprima clar și coerent în mai multe domenii. 

Biografia îl trage în jos, nu doar fiindcă a fost adus și crescut în partid de Ion Iliescu și Adrian Năstase, dar și pentru că, în perioada când a fost președinte al PSD, a luat înfățișarea, obiceiurile și aroganța liderilor social-democrați obișnuiți cu favoruri și lux. Se definește ca independent, dar face parte dintr-un grup al post-nomenklaturii de tranziție, mai scrie jurnalista DW. 

Cărți, fente, fete sau băieți: de ce nu trebuie citită cartea ostașului și nici adunate notele de pe diplome (SpotMedia)

Jurnalista Magda Grădinaru scrie că dezbaterea prezidențială se mută de la coaja de portocale pe care mama ostașului Ciucă, pe atunci copil, o presăra în coca de cozonac, în anii 1970, la notele de pe diploma încă nedezvăluită a candidatului-premier Ciolacu și cele de la facultatea nici ea numită ca atare în CV a candidatei Lasconi.

O strategie inteligentă, dacă presupunem că în spatele ei există o entitate, un actor sau mai mulți care scot profit tocmai din haos, invadarea agendei publice cu teme mărunte, de buzunar, pentru a crea starea de irelevanță și, de aici, fie furia, fie apatia.

În pofida registrului mic cultural în care se definesc cei trei candidați politici, candidatul independent Mircea Geoană, singurul care din acest punct de vedere e mai consistent, apelează la aceeași strategie de țintire a unui electorat pe care toți îl consideră facil. Și cu toții fac proiecții clișeice: românul creștin, familist, naționalist.

Jurnalista SpotMedia propune o temă consistentă de dezbatere: cine scoate profit din clivajul cultural care îl scoate la înaintare pe românul tradiționalist?

EXCLUSIV. Consiliul Concurenței investighează prețurile mari ale energiei de pe piața de echilibrare, unde electricitatea a ajuns să coste 68.000 de lei pe MWh (Libertatea)

Consiliul Concurenței analizează formarea prețului la energia tranzacționată pe piața de echilibrare, în contextul în care electricitatea a ajuns să coste 68.000 de lei pe MWh pe aceasta, echivalent cu 13.600 de euro pe MWh, arată surse din domeniu, pentru Libertatea.

În România, circa 80% din energia de echilibrare este furnizată de Hidroelectrica, care poate deschide rapid baraje și poate compensa necesarul, în vreme ce un alt mare jucător este Petrom, care deține o termocentrală pe gaze la Brazi. Conform surselor, nu Hidroelectrica licitează aceste prețuri mari, ci o serie de companii mici, însă din cauza modului în care funcționează piața de echilibrare toți producătorii ce participă la echilibrare primesc aceleași prețuri mari.

Costul nevăzut al vieţii la oraş: ambrozia şi alergiile ne costă aproape 20 mil. euro, dublu într-un deceniu. Medic: Unu din patru români este alergic, viaţa în oraş înseamnă foarte multă poluare. Cifrele se văd şi în practică: în cabinetele medicilor alergologi şi în farmacii ajung mai mulţi pacienţi de la un an la altul (Ziarul Financiar)

Poluarea, schimbarea condiţiilor climatice, a alimentaţiei sunt factori care duc la apariţia alergiilor, atât în rândul copiilor, cât şi la adulţii care nu s-au confruntat până acum cu astfel de probleme medicale. Medicii spun că văd în cabinete tot mai mulţi pacienţi cu alergii, iar observaţiile specialiştilor sunt dublate de cifre. Într-un deceniu, vânzările de produse pentru alergii au ajuns la 83 mil. lei, o dublare în perioada menţionată, arată datele Euromonitor International.

„Tot ce înseamnă viaţă la oraş înseamnă foarte multă poluare, s-au schimbat condiţiile de climă şi favorizează prezenţa alergenilor în aer. S-a schimbat stilul alimentar şi toate acestea duc la dezvoltarea alergiilor“, a spus pentru ZF prof. univ. dr. Carmen Bunu Panaitescu, doctor în alergologie şi imunologie clinică.

Ea a menţionat că toţi medicii alergologi lucrează la „capacitate maximă“ pentru că sunt mulţi pacienţi, dar şi specialiştii sunt puţini, raportat la creşterea persoanelor afectate de alergii.

Analiză: Ce lipsește din cartea lui Ciucă? (DW) - Air Boc-Bruxelles. O zi la primărie, 6 în delegație: unde își petrece timpul Emil Boc, în timp ce Primăria Cluj pierde proiecte pe bandă rulantă (PressOne) - Guvernul a strâns suplimentar 2 mld. lei de la companii şi 500 mil. lei de la bănci prin impozitul suplimentar pe cifra de afaceri introdus în 2024 (Ziarul Financiar)

Mircea Geoană - simbolistică, șanse, riscuri (SpotMedia)

Simbolistica pe care Mircea Geoană a ales-o pentru a face trecerea de la funcția a doua în NATO la candidatura pentru prima funcție din România ar putea avea efecte electorale importante. Înalta decorație primită la finalul mandatului de secretar general adjunct, discursul elogios al lui Jens Stoltenberg au trimis niște mesaje electorale pe mai multe paliere.

NATO este în topul încrederii românilor în mai toate cercetările sociologice, este singurul punct fix în nevoia de siguranță, competență și predictibilitate a unui popor care din cauza conducătorilor săi se simte mai degrabă pe cont propriu. Transferul de brand către Mircea Geoană este un atu.

Cât despre riscuri, pe de-o parte, din considerentele practice despre care am tot vorbit - lipsa, cel puțin deocamdată, a unui partid vector în campanie care să asigure suportul logistic pe tot parcursul ei, inclusiv în ziua votului în secțiile de votare.

Pe de altă parte, riscul ca dl Geoană să cadă, din nou aș zice, în păcatul aroganței și să facă greșeli majore. Așa cum există și riscul catch-all. Pentru că nu poți să fii în același timp european, impregnat de democrație și stat de drept, iar pe de altă parte să ții discursuri naționaliste și de apologie a familiei tradiționale și de înfierare a pericolelor occidentale la adresa tradițiilor românești. Când încerci să fii de toate pentru toți, riști să nu mai fii nimic pentru nimeni. 

Și, desigur, există pericolul unor dezvăluiri sau scandaluri noi care să-l impacteze direct.

Dar în acest moment, în mod cert dl Geoană este un candidat cu șanse reale, cu acces la bazinele electorale ale principalilor candidați, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

Analiză: Ce lipsește din cartea lui Ciucă? (DW)

Cartea, În slujba țării, are 243 de pagini.

Generalul spune de la început că „în politica românească e nevoie de onoare, de încredere, de respectul față de cuvântul dat”. Pe 23 iunie 2018, același Ciucă, pe atunci șef al Statului Major General declara la Radio România Actualități: „Nu voi face politică”. Emisiunea a dispărut iar realizatorul a ajuns la MApN odată cu generalul, care a primit fotoliul de ministru. Onoarea s-a mai diluat după descoperirea plagiatului doctoratului pe care l-a făcut între două operațiuni militare. Totuși, în carte nu apare niciun rând despre efortul pe care îl cere o lucrare de amploarea doctoratului.

Nicolae Ciucă insistă că e nevoie de o „revizuire profundă a politicilor economice”, în care parteneriatele public-privat ar fi „soluțiile esențiale” pentru dezvoltarea infrastructurii și a proiectelor de mare amploare.

În cazul Justiției, glisează mult în jurul neinfluențării politice a magistraților, cu toate că el însuși este acuzat de intervenții pentru a-și salva onoarea după suspiciunea de plagiat. Promite că va asculta vocea societății și ca președinte va fi purtătorul ei de mesaj către Justiție.

Nu vrea să fie un președinte jucător, ca Traian Băsescu, nici unul prudent, precum Klaus Iohannis, ci un președinte muncitor. Nu rezultă foarte clar ce-ar vrea să muncească, ce poate face, care sunt idealurile lui, ce obiective își asumă și nici care e locul pe care îl vede pentru România în lume, dincolo de asumarea politicilor UE și NATO, observă jurnalistaDW Sabina Fati.

Guvernul a strâns suplimentar 2 mld. lei de la companii şi 500 mil. lei de la bănci prin impozitul suplimentar pe cifra de afaceri introdus în 2024 (Ziarul Financiar)

Creşterea încasărilor bugetului de stat din impozitul pe profit a venit aproape exclusiv din impozitul minim pe cifra de afaceri a companiilor mari şi din impozitul suplimentar pe profitul băncilor şi companiilor din petrol şi gaze, rezultă dintr-un răspuns transmisZF de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

Creşterea totală de încasări din impozitul pe profit a fost de 2,8 mld. lei, din care doar din impozitele suplimentare amintite statul a adunat în plus 2,5 mld. lei.

Dacă nu ar fi fost acest impozit suplimentar pe cifra de afaceri, încasările din impozitul pe profit ar fi rămas la 13 miliarde de lei în prima jumătate din 2024, nivel similar cu încasările din perioada similară din 2023.

Air Boc-Bruxelles. O zi la primărie, 6 în delegație: unde își petrece timpul Emil Boc, în timp ce Primăria Cluj pierde proiecte pe bandă rulantă (PressOne)

Conduce administrația orașului Cluj-Napoca de aproape două decenii, dar este plecat zile în șir la Bruxelles. Nimeni nu știe cu exactitate unde și de ce călătorește atât de des în străinătate primarul Emil Boc. 

Din 248 de zile lucrătoare - cât a avut anul trecut - Emil Boc a petrecut 64, adică mai mult de un sfert, în delegație. Anul acesta, până în mai, marcase deja alte 20 de zile.

PressOne a descoperit că Emil Boc se folosește de funcția administrativă obținută prin vot popular în România pentru a-și urmări agenda personală, în cadrul unui organism european consultativ din cadrul UE, Comitetul European al Regiunilor (CoR). 

În ciuda legăturilor strânse cu Bruxelles-ul, Primăria Cluj-Napoca e incapabilă să finalizeze licitațiile publice pe bani europeni pentru proiectele majore ale orașului. 

Ce spune codul administrativ despre plecările repetate ale aleșilor locali și cât de reprezentativ este, de fapt, un primar care nu e de găsit în Primărie? 

Interviuri de umanizare cu prezidențiabili la Antena 3: Elena Lasconi în primul episod, despre fructele care au energie două ore de când sunt rupte, Dumnezeu și furnicile pe care le crește în ogradă (G4Media) - Alegerile despre care nu vorbește nimeni. Un Parlament de „ciucănari”, „ciolăcari” și „șoșonari”? (Libertatea) - România vrea să stoarcă norii cu rachete. Cum se creează ploaia artificială și care sunt riscurile (Panorama)

Ciolacu a mers la piață cu un candidat și s-a întors cu portofoliul gol - Interviu (SpotMedia)

Premierul Ciolacu a ascultat-o pe Ursula von der Leyen și a propus o femeie pentru un mandat de comisar, dar ce se aude pe holurile clădirii de la Berlaymont că va primi România sună pompos, dar e un balon de săpun; dacă voiam ceva util, am fi luptat pentru afacerile interne, pentru a avea o carte în plus în dosarul Schengen.

Expertul în drept european Alin Orgoan analizeză, într-un interviu acordat Spotmedia.ro, ce ar putea obține România în viitoarea componență a Comisiei Europene, unde premierul Marcel Ciolacu a propus-o pe Roxana Mînzatu. Ultimele informații, publicate și de Politico, care face un tur de previziuni, sunt că România ar primi portofoliul de comisar pentru muncă, drepturi sociale şi locuinţe.

UE nu are competențe în tratate în ceea ce privește rezolvarea locuințelor. UE nu poate să rezolve problema locuințelor din Europa, deoarece cauzele variază de la o țară la alta și acolo unde problemele au fost rezolvate în trecut nu pot fi replicate la scară europeană, cum este modelul din Viena. Este un portofoliu slab, pentru ca a șasea țară ca mărime din UE să primească cel mai slab portofoliu. Aceasta arată abilitățile slabe de negociere ale premierului Ciolacu, care nu știe să se impună, să fie asertiv, e de părere expertul.

Interviuri de umanizare cu prezidențiabili la Antena 3: Elena Lasconi în primul episod, despre fructele care au energie două ore de când sunt rupte, Dumnezeu și furnicile pe care le crește în ogradă (G4Media)

Moderatorul Antena 3 Mihai Gâdea a anunțat, luni seară, o serie de interviuri ”față în față” cu principalii candidați la alegerile prezidențiale lăsând impresia, din discurs și modul în care a prezentat dialogurile cu politicienii, unor discuții despre teme de interes pentru electorat, scrie G4Media.

Seria de interviuri, care par mai degrabă publicitare, a început cu Elena Lasconi, candidata USR la prezidențiale, care l-a primit pe Gâdea în pragul porții cu Hermesina, cățelușa politicianului. Cei s-au tutuit tot timpul emisiunii, iar Mihai Gâdea s-a jucat de mai multe ori cu cățelul șefei USR.

Lasconi (52 de ani) a povestit cum și-a luat casa în care locuiește în urmă cu 21 de ani, atunci când visa ”să fie bunică cu trei nepoți” care plămădește aluatul de cozonac.

Pe parcursul emisiunii, candidata USR a vorbit îndelung despre Biserică și religie, spiritualitate și alte derivate din câmpul lexical, de la anafură (pâine uscată sfințită care se împarte credincioșilor la sfârșitul slujbei de Liturghie, n.red.) la candele, Dumnezeu etc.

Seria interviurilor publicitare marca Antena 3 și Mihai Gâdea va continua cu Nicolae Ciucă, Mircea Geoană, Marcel Ciolacu, George Simion și Diana Șoșoacă, conform anunțului moderatorului de luni seară.

PNL a dat jos panourile cu „ostașul Ciucă” în mai multe județe din țară / Liberalii pregătesc afișajul pentru candidații la parlamentare și Ciucă prezidențiabil (G4Media)

PNL a dat jos imaginile de pe panourile de afișaj stradal care îl înfățișau pe Nicolae Ciucă ”ostașul în slujba țării” și care făceau publicitate pentru controversata carte biografică, lansată duminică.

Imaginile au dispărut de pe autostrada A2 din împrejurimile Constanței, ale Bucureștiului, ale Sibiului, dar și din jurul Timișoarei, notează G4Media.

Conform unor membri din echipa de comunicare a liberalilor, urmează o nouă etapă din campanie iar în locul panourilor cu cartea lui Nicolae Ciucă vor fi afișate imagini cu candidații la alegerile parlamentare, dar și cu Nicolae Ciucă, de această dată în postura de candidat prezidențiabil.

O investigație a jurnalistului Cristian Andrei pentru publicația Snoop a arătat că în perioada mai-august PNL a cheltuit „din subvenții acordate de la bugetul de stat” 510.000 de euro pe lună pe 400 de panouri stradale care promovează cartea lui Nicolae Ciucă, un proiect personal finanțat din bani publici. Partidul a mai achitat 450.000 de euro pentru producerea și montarea afișajului în toată țara.

Alegerile despre care nu vorbește nimeni. Un Parlament de „ciucănari”, „ciolăcari” și „șoșonari”? (Libertatea)

Din agenda publică lipsesc cu desăvârșire discuțiile referitoare la alegerile parlamentare din 1 decembrie. Toți „ochii” sunt îndreptați spre prezidențiabili. Ei sunt vedetele momentului. Competiția pentru Palatul Cotroceni este mai atractivă decât cea pentru Casa Poporului, constată Daniel Gorgonaru, senior editorLibertatea.

Însă, din punctul de vedere al funcționării statului, Parlamentul are un rol extrem de important, iar lipsa de interes pentru alegerile din 1 decembrie poate avea consecințe grave. În definitiv, Parlamentul României este locul unde se fac și se desfac legile după care țara este guvernată, mai bine sau mai prost, în funcție de calitatea actelor normative. În mod evident, acest proces de legiferare este strâns lagat de calitatea parlamentarilor: profesională și morală, atrage atenția jurnalistul.

România vrea să stoarcă norii cu rachete. Cum se creează ploaia artificială și care sunt riscurile (Panorama)

România urmează să-și producă propriile rachete de „însămânțare” a norilor, care ne-ar putea aduce precipitații în momentele în care seceta devine nefiresc de mult prezentă.

Ploaie artificială pe pământ românesc s-a mai văzut, dar procedura era efectuată de parteneri străini, precum grecii. Acum, rachetele de însămânțare a norilor vor fi produse de Electromecanica Ploiești.

Fiind o tehnologie de modificare a vremii, însămânțarea norilor este un procedeu intens dezbătut. Unii cred că e o măsură benefică pentru combaterea efectelor încălzirii climatice, în timp ce alții, precum și Organizația Mondială de Meteorologie, consideră că nu am avut suficient timp să-i studiem efectele.

Substanța folosită pentru procedeu este cel mai adesea iodura de argint, care există în mod natural în mediu, în concentrații mici, nefiind dăunătoare oamenilor sau animalelor.

Mai sunt însă substanțe care se folosesc pentru însămânțarea norilor, care ridică ceva mai multe probleme. Printre ele, injectările cu dioxid de sulf (SO2). Această substanță a fost responsabilă de cea mai mare distrugere a stratului de ozon în 1991, când cantități imense au fost eliberate în atmosferă odată cu erupția Pinatubo, un vulcan din Filipine.

Pe larg pe pagina Panorama.

Au început cursurile anului școlar 2024-2025, care are 36 de săptămâni. Principalele noutăți pentru elevi, părinți și profesori (EduPedu) - Un sfert dintre copiii și tinerii României nu sunt la școală. La țară, un copil din trei a abandonat școala (Europa Liberă) - După 20 de ani în care a construit autostrăzile cu frâna de mână trasă, România încearcă acum de la zero, cu o companie nouă (HotNews.ro) - Patimile juridice ale Arhiepiscopului Teodosie: Ierarhul a fentat legea penală de două ori, iar acum se pregătește să repete figura a treia oară (Libertatea)

Au început cursurile anului școlar 2024-2025, care are 36 de săptămâni. Primul modul durează până pe 25 octombrie – calendar / Principalele noutăți pentru elevi, părinți și profesori (EduPedu)

Cursurile anului școlar 2024-2025 încep luni, 9 septembrie. Pe parcursul a 36 de săptămâni vor fi 5 module de învățare, despărțite de 5 vacanțe.

Sancționarea elevilor prin retragerea burselor școlare, mutarea disciplinară la altă clasă, suspendarea elevilor, exmatricularea sau trimiterea lor în sală de detenție sunt câteva din noile reguli care se aplică în noul an școlar 2024-2025 care începe luni. Școlile pot interzice total intrarea cu telefoane în incintă, prin propriile regulamente interioare.

Deschiderea anului școlar 2024-2025 cu președintele României, Klaus Iohannis, și ministra Educației, Ligia Deca, va avea loc luni la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, potrivit unei informări de vineri a Ministerului Educației. De la ora 11, Ligia Deca va merge să deschidă anul școlar 2024-2025 la Școala Gimnazială Orizont din Sectorul 6 București.

EduPedu detaliază.

Un sfert dintre copiii și tinerii României nu sunt la școală. La țară, un copil din trei a abandonat școala (Europa Liberă)

700.000 dintre copiii și tinerii din România care au între 3 și 23 de ani nu sunt în cataloagele niciunei grădinițe, școli, vreunui liceu sau facultăți. Asta înseamnă că un sfert dintre ei nu urmează nicio formă de învățământ din țară.

Niciun oficial nu știe unde sunt și ce fac ei. Statul a început un plan de reducere a abandonului școlar, dar efectele nu sunt deocamdată vizibile. România deține recordul negativ la abandon școlar între cele 27 de țări din Uniunea Europeană. A început acum peste 20 de ani și a tot crescut după valurile de plecări la muncă, în afara țării, ale părinților, în preajma anului 2007. Printre cele mai mai des întâlnite cauze ale abandonului școlar sunt sărăcia și faptul că părinții nu-și îndrumă copiii către școală.

Continuarea pe paginaEuropei Libere.

Un nou început de an școlar cu discursuri festiviste rupte de realitate. Despre rata de angajare va vorbi cineva pe 9 septembrie? (Republica)

Contributorul Republica, Dragoș Damian, atrage atenția că toată povestea recentă cu nota de la bacalaureat a premierului Ciolacu a distras, mai bine spus a manipulat atenția opiniei publice. Nu ne-a lăsat să ne concentrăm pe problemele vechi și noi din sistemul de educație - consumul de droguri, alcool și țigări, școlile supraaglomerate în 3 schimburi, abandonul școlar, creșterea NEET-ului, ineficiența sistemului de învățământ dual, facultățile de diplome și multe-multe altele. Dar în primul rând pe prăpastia dintre programa școlară și universitară și piața muncii.

Nu sunt de ajuns investițiile cu care se vor lăuda politicienii pe 9 septembrie și nu are nici o importanță nota la bacalaureat. Avem nevoie de un sistem de învățământ foarte bine conectat la piața muncii. Rata de angajare, un indicator de eficiență despre care toți vorbesc, dar pe care nu și-l asumă nimeni, mai scrie Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj. 

Vlad Gheorghe: DREPT nu este partidul lui Mircea Geoană, nu este „făcut” pentru Mircea Geoană, nu îl susține pe Mircea Geoană / Este platforma juridică pentru ca independenții, partidele mici noi sau cele locale să poată candida (G4Media)

Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe afirmă că partidul DREPT nu este partidul lui Mircea Geoană, nu este „făcut” și nu îl susține pe acesta, ci este platforma juridică pentru ca independenții, partidele mici noi sau cele locale să poată candida.

„Știu că sunteți sătui de partide, ce vă propun este doar o formă de organizare, că așa putem să ne păzim voturile. Fac un apel către toți candidații independenți din țară și din diaspora, către toate partidele mici, toți oamenii buni care vor să pună mâna la schimbarea României în bine să vină alături de noi!

Toți cei care v-ați săturat de politica strâmbă din România, acum avem un partid DREPT și îi aștept alături de mine pe toți oamenii drepți care vor să se implice. DREPT este doar platforma juridică pentru ca independenții, partidele mici noi sau cele locale să poată candida adunând la comun toate resursele și să își poată apăra votul în secții. Facem #AlianțaIndependenților în Parlamentul României și învingem PSD, PNL și pe toți cei cu apucăturile lor!”, afirmă Vlad Gheorghe într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Partidul DREPT poate avea reprezentanți în Biroul Electoral Central și în secțiile de vot, a decis, sâmbătă, Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia este definitivă.

Liderii PSD suspectează că Partidul DREPT era un vehicul politic care să îl ajute pe Mircea Geoană, potrivit informațiilor G4Media.

După 20 de ani în care a construit autostrăzile cu frâna de mână trasă, România încearcă acum de la zero, cu o companie nouă: „Nu vrem un mamut, cum a ajuns CNAIR, ci o companie suplă, ca una privată” (HotNews.ro)

Toate marile proiecte de infrastructură rutieră din România vor fi gestionate de o nouă companie, construită acum de la zero,  o companie care va avea cu 6.900 de posturi mai puțin ca CNAIR.

Procesul de transfer al marilor proiecte de la actuala Companie de Drumuri (CNAIR) a început și ar trebui să se finalizeze în următorii trei ani. 

Între timp, un prim proiect de 1 miliard de euro a fost lansat deja spre licitația de construire de către nou-înființata Companie Națională de Investiții Rutiere (CNIR). Și urmează altele mult mai importante, în frunte cu celebra Autostrada a „Unirii” A8, care va lega Transilvania de Moldova.  

Printre alte proiecte care vor fi gestionate de CNIR: Autostrada Ploiești – Brașov, Autostrada Brașov – Bacău, Drumul Expres Focșani – Brăila, Drumul Expres Bacău – Piatra Neamț, Drumul de mare viteză București – Giurgiu, Drumul Expres Filiași – Târgu Jiu. 

HotNews.ro a discutat cu noul director al Companiei Naționale de Investiții Rutiere, Gabriel Budescu.

Patimile juridice ale Arhiepiscopului Teodosie: Ierarhul a fentat legea penală de două ori, iar acum se pregătește să repete figura a treia oară (Libertatea)

Curtea de Apel Constanța va lua în discuție, pe data de 11 septembrie 2024, al doilea termen în procedura de cameră preliminară al dosarului în care Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Petrescu, a fost trimis în judecată pentru cumpărare de influență, după ce a fost de acord să plătească un comision de 20% unui antreprenor care îi promitea că îi va aduce 800.000 de lei de la Secretariatul de Stat pentru Culte în vederea renovării unor biserici. 

Integral înLibertatea.

Reacția lui Ciucă la reportajul Recorder care demontează „mitul eroului de la Nassiriya”: Să lase militarii și Armata Română în pace (Digi24) - Lista USR - “unde sunt principiile mele, pe care le-am avut?”. Lecția neînvățată (SpotMedia) - Platforma online de înmatriculări auto se naște greu și nu sperie firmele intermediare (Europa Liberă) - Adevărul trist despre noul regulament școlar. Psiholog: „Nu va funcționa cât timp educația nu e regândită pentru nevoile copiilor de azi” (Adevărul) - Eduard Novak s-a retras din paraciclism chiar înaintea cursei de la Jocurile Paralimpice: „Interese politice” (Gazeta Sporturilor)

Vulnerabilitate a statului român față de Rusia (G4Media)

Un control al Curții de Conturi a stabilit că există o colaborare ineficientă sau chiar o lipsă de colaborare între instituțiile desemnate să aducă la îndeplinire măsurile de aplicare a sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei și Belarus, în contextul invaziei ilegale din Ucraina.

S-a ajuns astfel în situația ca propunerile formulate de reprezentanții ANAF pe parcursul anilor  2022 –2023 privind necesitatea modificării și actualizării legislației naționale specifice, respectiv a prevederilor OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale în acord cu Regulamentele UE, să nu fie aprobate de toți factorii decizionali implicați, iar acum există riscul aplicării inadecvate sau chiar neaplicării legislației UE pe acest domeniu.

Continuarea pe paginaG4Media.

Reacția lui Ciucă la reportajul Recorder care demontează „mitul eroului de la Nassiriya”: Să lase militarii și Armata Română în pace (Digi24)

Prezentat ca un erou care se sacrifică și candidează la prezidențiale, Nicolae Ciucă se vede nevoit să-și apere imaginea. Succesele de pe front din cariera militară a generalului au fost puse sub semnul întrebării într-o investigație Recorder. Dezvăluirile au apărut - întâmplător sau nu - fix în ziua în care și PNL a lansat un film de promovare a cărții lui Nicolae Ciucă, care se bazează fix pe faptele de vitejie contestate acum.

Misiunea din Irak, glorificată în clipul de promovare, este prezentată cu totul diferit într-un reportaj Recorder. Comandanții italieni care conduceau batalionul lui Nicolae Ciucă vorbesc despre limitările sale, impuse de la București. Nu își amintesc în schimb de participarea militarilor români în luptele cu adevărat importante.

Vedeți reacția lui Nicolae Ciucă pe paginaDigi24.

Lista USR - “unde sunt principiile mele, pe care le-am avut?”. Lecția neînvățată (SpotMedia)

Șocul electoral al USR din 9 iunie ar fi trebuit să fie un moment de trezire și un punct de cotitură în relația dintre partid și electoratul său potențial. Ar fi fost un moment în care partidul să înțeleagă ce din oferta și conduita sa n-a fost acceptat și ce e de schimbat.

Deocamdată, însă, pare că USR a schimbat doar bibeloul din vitrină. Simplul fapt că Elena Lasconi are cu mult mai multă tracțiune electorală decât Cătălin Drulă este important, cât timp, desigur, această forță electorală nu este sabotată copios din interior, astfel încât după alegeri cineva să-și ia partidul înapoi.

Lista electorală pentru București arată însă că mare lucru din lecția electorală în USR nu s-a înțeles.

Locul I la Senat, nu numai 100% eligibil, ci și simbolic, este ocupat de Clotilde Armand, până în octombrie primărița Sectorului 1 al Capitalei. Dna Armand are multiple probleme juridice. 

Ca o ironie, Senatul, unde dna Armand are locul garantat, este cameră decizională pentru tot ce înseamnă organizarea justiției.

Integral pe pagina SpotMedia.

Platforma online de înmatriculări auto se naște greu și nu sperie firmele intermediare (Europa Liberă)

La 16 luni de când a fost anunțată de Guvern, platforma de înmatriculări auto online tot nu este operațională și nici nu se știe când va fi. Companiile de profil atrag atenția că, și dacă ar funcționa, mai degrabă ar putea încurca lucrurile. Ei dau drept exemplu administrațiilor locale mici, care nu sunt digitalizate.

Jumătate de milion de noi proprietari de mașini au avut de trecut în 2023 proba înmatriculării auto, scrie Europa Liberă.

Adevărul trist despre noul regulament școlar. Psiholog: „Nu va funcționa cât timp educația nu e regândită pentru nevoile copiilor de azi” (Adevărul)

Camera de detenție și celelalte noi sancțiuni care-i așteaptă pe elevi în noul an școlar sunt doar soluții de moment, care nu rezolvă cauzele comportamentului violent.

„Adevărul” a discutat cu Domnica Petrovai, psiholog clinician şi psihoterapeut cu o experienţă de peste 20 de ani în consilierea şi psihoterapia familiei şi terapia cuplului, despre efectul acestor noi reglementări școlare.

Schimbarea ar trebui începută cu pregătirea profesorilor.

Eduard Novak s-a retras din paraciclism chiar înaintea cursei de la Jocurile Paralimpice: „Interese politice” (Gazeta Sporturilor)

Eduard Novak, fostul ministru al Tineretului și Sportului în România, a decis să se retragă din paraciclism.

Decizia lui NovaK a venit chiar cu o zi înainte de proba la care trebuia să concureze la Jocurile Paralimpice de la Paris. 

„Din totalul de 26 de sportivi de la start, doar 3 sunt sportivi cu proteză. Cred că acest sport nu se mai poate numi paracycling, mă simt în plus și consider că acest concurs nu este egal și just în niciun fel... Mă retrag din cursă și mă retrag oficial și din acest sport care nu mai este pentru oamenii cu dizabilități și care a ajuns acum victima intereselor politice ale unor țări dominante”, a transmis Eduard Novak pe pagina lui de Facebook.

Novak a câștigat o medalie de aur la Jocurile Paralimpice în carieră, în 2012. Are și 3 de argint, în 2008, 2012 și 2021, aminteșteGazeta Sporturilor.

Ce s-a ales de „prima agenție europeană din România”, anunțată cu surle și trâmbițe în 2023. Incompetența face ravagii și în lumea securității cibernetice (SpotMedia) - De ce nu va răspunde statul român în solidar cu Ion Iliescu și oamenii lui pentru Mineriada din 13-15 iunie 1990. Doar SRI și MAI ar putea fi bune de plată, la finalul procesului (Libertatea) 

Independentul Geoană caută un partid pentru campanie. Ce oferte sunt pe piață (Europa Liberă)

Mircea Geoană va intra în cursa prezidențială, un anunț așteptat de luni de zile. Fostul număr 2 al NATO defilează sub flamura independenței, însă are totuși nevoie de un partid politic în campanie. Unul preluat „la cheie” sau unul nou?

Sondajele de opinie îl dau ca favorit pe Mircea Geoană pentru a intra în turul al doilea de scrutin și chiar câștigător al alegerilor într-o confruntare cu premierul Marcel Ciolacu sau liderul PNL, Nicolae Ciucă.

Atuul lui Geoană este independența care îi permite să adune voturi din multe zone, mai ales din cea a indecișilor. Conștient de acest lucru, fostul număr doi al NATO a declarat în repetate rânduri că e „vremea independenților”.

Independența are însă prețul ei: lipsa reprezentanților în birourile secțiilor de votare, ceea ce este un impediment serios în campanie.

Dar Mircea Geoană nu poate renunța la clamata independență, stindardul sub care a defilat până acum, pentru că ar pierde foarte mult susține analistul Ovidiu Voicu.

„Dacă se va înscrie într-un partid și va candida în numele unui partid, indiferent care va fi acela, cu siguranță va pierde. Geoană are două mari atuuri: poziția de independent, care place unui public, și imaginea de specialist, prin comparație cu ceilalți”, spune pentru Europa Liberă analistul politic.

Este însă limpede că lui Mircea Geoană îi trebuie un partid politic care să se implice în organizarea campaniei și în supravegherea votului. Care partid?

Ar putea fi vorba de Partidul România în acțiune, deținut de Mihai Apostoloche, fost deputat PSD de Prahova. El a anunțat în luna iunie că îl va susține pe Mircea Geoană la președinție și că se va implica în „strângerea de semnături, promovarea candidaturii și protejarea votului în ziua alegerilor”.

În presă au circulat informații și despre un alt partid care ar putea fi folosit de Mircea Geoană drept vehicul în campania electorală.

Este vorba de Partidul DREPT (Dreptate și Respect în Europa) din care fac parte zece deputați de la USR, PNL și AUR și care e condus formal de Alexandru Gîdiuță (ex-USR).

Guvernul a adoptat miercuri amnistia din mediul privat și măsurile de austeritate la stat (Economedia)

Ordonanța care aduce o amnistie pentru datorii în mediul privat și o serie de măsuri de austeritate la stat a fost adoptată, a anunțat ministrul Finanțelor Marcel Boloș.

Ministrul a anunțat că Guvernul estimează că va colecta 7,9 miliarde lei din colectarea datoriilor restante și va economisi 1 miliard de lei din reducerea cheltuielilor bugetare.

Economedia detaliază măsurile decise de Executiv. Se opresc toate angajările la stat. Interzis la cheltuielile cu mobilier, mașini, consultanță, training. Guvernul ia de la instituții banii necheltuiți pentru proiecte

Ce s-a ales de „prima agenție europeană din România”, anunțată cu surle și trâmbițe în 2023. Incompetența face ravagii și în lumea securității cibernetice (SpotMedia)

A pornit cu stângul Centrul European pentru Competență în domeniul Securității Cibernetice pe care Guvernul Ciucă l-a prezentat, în mai 2023, drept „prima agenție europeană în România”.

De atunci, s-au întâmplat lucruri greu de explicat. Cu toate astea, încă mai avem timp să profităm de pe urma existenței acestei entități europene, pe teritoriul țării noastre.

Ceea ce avem noi, în România, (ECCC – n.red.) este un organism asociat unui ciclu de finanțare. Are, în legislația lui, menționat momentul exact când se va desființa: la 2 ani după încheierea actualului ciclu de finanțare.

„S-a început operaționalizarea.  

Niciuna dintre cele 3 locații propuse – care erau impecabile, fără probleme juridice sau alte dubioșenii – n-a ajuns sediul Centrului (ECCC -n. red.).  

Li s-au alocat, de un an de zile, 2 etaje într-o clădire recent construită care aparține de Politehnica București (pe Bulevardul Iuliu Maniu - n.red.).

Sunt în curs de renovare, recompartimentare, reamenajare...”.

Expertul în e-guvernare Andrei Nicoară explică pe larg situația pentru SpotMedia.

De ce nu va răspunde statul român în solidar cu Ion Iliescu și oamenii lui pentru Mineriada din 13-15 iunie 1990. Doar SRI și MAI ar putea fi bune de plată, la finalul procesului (Libertatea)

Statul român nu poate răspunde pentru faptele lui Ion Iliescu și ale oamenilor lui comise în timpul primei Mineriade, deoarece nu statul îi controla pe aceștia, ci chiar ei controlau statul român - este concluzia Secției Parchetelor Militare din 23 august 2024, prin care procuroarea de caz a hotărât ce instituții vor plăti despăgubiri victimelor sângeroaselor evenimente care au avut loc pe străzile Capitalei în perioada 13-15 iunie 1990.

Doar Serviciul Român de Informații, Ministerul Afacerilor Interne și Complexul Energetic Hunedoara au fost introduse în Dosarul Mineriadei ca părți responsabile civilmente, ceea ce înseamnă că în caz de condamnare, la finalul procesului, doar ele vor fi obligate în solidar cu inculpații la plata despăgubirilor către peste 1.000 de persoane, arată Libertatea.

Ciolacu, clarificări pe Tik-Tok despre bacalaureatul său: „L-am luat cu media 7.03” (G4Media) - Concluzia după o vară cu secetă istorică: nu mai putem face agricultură ca până acum. Ce și cum vom cultiva pe viitor (Panorama) - Emil Boc, primarul de decenii al Clujului, a administrat defectuos proiectul pentru metrou şi a pierdut banii din PNRR. Este metroul o pălărie prea mare pentru o primărie? (Ziarul Financiar)

Ciolacu, clarificări pe Tik-Tok despre bacalaureatul său: „L-am luat cu media 7.03” (G4Media)

După ce a fost ironizat că nu poate oferi detalii despre anul când a susținut examenul de bacalaureat și nota obținută, premierul Marcel Ciolacu a postat un clip pe rețeaua Tik-Tok în care afirmă că și-a căutat „diplomele”, explicând că și-a susținut examenul de bacalaureat în urmă cu 38 de ani și „l-a luat cu media 7.03”.

El adăugat că și-a găsit și diploma de licență, iar media obținută a fost 9, scrie G4Media.

Conform datelor din CV-ul afișat public, Marcel Ciolacu arată că în perioada 1991-1995 a urmat „Facultatea de Drept” din cadrul „Universității Ecologice” din București, finalizată cu „licență”.

De asemenea, Ciolacu menționează „studii postuniversitare”, în anul 2004, specializare „Management şi finanţare locală”.

Bacalaureatul lui Marcel Ciolacu și perdeaua de fum a bășcăliei (SpotMedia)

Subiectul mediei de bacalaureat a lui Marcel Ciolacu dă măsura derizoriului politicii românești, comentează Ioana Ene Dogioiu.

Educația unui înalt demnitar ar trebui să fie relevantă. Când te uiți la CV-urile premierilor din țările occidentale vezi numai universități de top, a căror absolvire dă garanția unei minți educate, organizate și antrenate.

Liderii români cu școală multă și serioasă sunt puțini, tot mai puțini. CV-urile din politica românească sunt cel mai adesea etalări de studii făcute târziu, prin cine știe ce fabrici de diplome, de doctorate dubioase, nule valoric dacă nu de-a dreptul plagiate.

Și asta se vede din momentul în care impostorii deschid gura, agramați, fără proprietatea termenilor și incapabili să urmărească o idee.

Dar dacă e așa, este pentru că asta este exigența majorității electoratului, care la rândul său nu dă doi bani pe educație.

Așadar, Marcel Ciolacu nu face excepție. 

Jurnalista SpotMedia atrage atenția că cel mai mare câștig pentru Marcel Ciolacu și PSD este că tema superficială și fără finalitate distrage atenția de la chestiuni cu adevărat importante, efecte inclusiv ale educației precare a clasei politice și a clienților politici promovați de ea.

Deci cât ne ocupam cu nota de la bacalaureat, mai puțin despre deficit, inflație, creșterea economică mai puțin decât simbolică, avantajele rău platnicilor, condițiile lamentabile în care reîncepe școala și multe altele, ratarea primei propuneri de comisar european și mica anvergură europeană.

Temele parazitare le eludează pe cele care ar fi cu adevărat relevante într-o campanie, mai ales una cum n-am avut de 20 ani, adică și prezidențială, și parlamentară. Eludează lipsa unor autentice proiecte pentru România, cele care chiar ar da măsura valorii intelectuale și a studiilor.

Concluzia după o vară cu secetă istorică: nu mai putem face agricultură ca până acum. Ce și cum vom cultiva pe viitor (Panorama)

Seceta și temperaturile extrem de ridicate au pârjolit anul acesta culturile de pe circa 2 milioane de hectare, un sfert din totalul cultivat la nivelul întregii țări. Fermierii vor fi despăgubiți de stat, dar sumele pe care le vor încasa la toamnă nu le vor acoperi nici măcar jumătate din cât au cheltuit pentru culturile calamitate.

Pentru că arșița a început încă de la finalul primăverii, iar cele mai mari temperaturi s-au înregistrat în perioada polenizării, nici în culturile irigate situația nu e grozavă. Plantele fie au produs mult mai puțin față de anii din urmă, fie deloc.

„Fasolea nu are nici boabe, nici păstăi, mazărea a avut rezultate proaste. Nu mai corespund acestor condiții climatice. Pe partea de pomi fructiferi, din zona de sud a țării dispar, ușor-ușor, specii care altădată erau reprezentative: piersicul, caisul. Cireșul, vișinul efectiv au fost arși, le-au căzut frunzele și acum pornesc din nou în vegetație. Nu știu dacă vor rezista”, spune, pentru Panorama, Ștefan Nanu, director adjunct științific la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri, Dăbuleni. 

Pentru că nu se așteaptă o îmbunătățire a condițiilor meteo în anii ce vin, de mai multă vreme, la Dăbuleni se testează și alte specii. „La plante legumicole, testăm cartoful dulce de patru-cinci ani. Tot la Dăbuleni, cercetătorii testează și specii exotice: au mers bine curmalul chinezesc, kaki, banana nordului, migdalul sau chiar fisticul.

 „Va trebui să adaptăm și tehnologiile de cultivare”, explică Ștefan Nanu. În plus, fiecare picătură de apă trebuie cheltuită cu chibzuință. „Irigatul ar trebui gândit ca o vestă de salvare, nu să facem cultura cu aport de apă de când o punem în pământ și până la recoltare. Dacă sistemul de irigat funcționează la capacitate maximă, probleme vor apărea pentru că nu ne mai ajută clima deloc”, avertizează fermierul Aurel Goțea. 

Emil Boc, primarul de decenii al Clujului, a administrat defectuos proiectul pentru metrou şi a pierdut banii din PNRR. Este metroul o pălărie prea mare pentru o primărie? Metroul este cel mai mare proiect de infrastructură din istoria Clujului, unul de 2,2 miliarde de euro pentru proiectare şi execuţie, care acoperă 19 staţii şi 21 km (Ziarul Financiar)

Termenul pentru realizarea magistralei de metrou este de opt ani, din care unul este pentru etapa de proiectare, iar restul pentru execuţie. Contractul pentru realizarea metroului din Cluj-Napoca a fost semnat în mai 2023 de primarul Emil Boc.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat la începutul săptămânii că proiectul metroului din Cluj ar putea avea finanţare şi din alte surse, existând şanse ca cei 300 mil. euro din PNRR destinaţi proiectului să nu mai fie plătiţi. Pe de altă parte, proiectul metroului costă 2,2 miliarde de euro, iar banii din PNRR nu reprezintă nici 15% din valoarea acestuia, scrieziarul de business.

Necesarul de finanțare al României pe 2024, revizuit: Guvernul trebuie să împrumute cu peste 7 mld. euro mai mult decât estimase (CursDeGuvernare) - Șeful Serviciului Investigare Criminalitate Economică de la Poliția Sectorului 3, trimis în judecată de DNA pentru afaceri de milioane de euro cu bani împrumutați de la dezvoltatori imobiliari. Ar fi făcut un profit de aproape 900.000 de euro (G4Media)

Necesarul de finanțare al României pe 2024, revizuit: Guvernul trebuie să împrumute cu peste 7 mld. euro mai mult decât estimase (CursDeGuvernare)

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a revizuit în sus necesarul de finanțare din acest an, respectiv sumele pe care trebuie să le împrumute pentru a finanța deficitul bugetar (diferența dintre veniturile și cheltuielile statului) și pentru a rostogoli datoria publică (pentru a înlocui creditele care ajung la scadență cu noi împrumuturi), cu 36 de miliarde de lei.

Noul necesar de finanțare pentru 2024 este astfel de 217 miliarde de lei, cu aproape 20% mai ridicat decât calculele de la începutul anului.

Creșterea necesarului de finanțare este, cel mai probabil, o consecință a creșterii deficitului bugetar față de ținta asumată de guvern la începutul anului, de 5% din PIB, în condițiile în care necesarul pentru rostogolirea datoriei nu ar avea de ce să crească pe parcursul anului (scadențele sunt cunoscute încă de la contractarea împrumuturilor).

Statul a împrumutat deja 165 de miliarde de lei în 2024.

U.E.EXCLUSIV Roxana Mînzatu, după ce a fost propusă comisar european: Pun la dispoziția cetățenilor români și europeni experiența de peste 20 de ani în afaceri europene (Calea europeană)

Roxana Mînzatu, propunerea premierului Marcel Ciolacu pentru poziția de comisar european din partea României, a declarat luni pentru CaleaEuropeană.ro că va pune la dispoziția cetățenilor români și europeni experiența de peste douăzeci de ani în afaceri europene în care a lucrat pentru drumul european al României.

“Sunt onorată de încrederea cu care mă mandatează premierul Marcel Ciolacu prin nominalizarea pentru funcția de Comisar european din partea României. Este un privilegiu și o responsabilitate să îmi pot reprezenta țara într-o structură decizională atât de importantă a Uniunii Europene, Comisia fiind motorul integrării europene”, a spus Mînzatu.

Aleasă europarlamentar din partea PSD la alegerile europene din 9 iunie, Roxana Mînzatu a subliniat că pune “la dispoziția cetățenilor români și europeni experiența de peste douăzeci de ani în afaceri europene, cu focus pe politica de coeziune și pe fondurile europene aferente”.

Citeste siMarcel Ciolacu anunţă că propunerea României pentru funcţia de comisar european este Roxana Mînzatu

Premierul Ciolacu a precizat că Roxana Mînzatu a avut duminică un interviu de peste o oră cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, discuție în urma căreia șefa executivului european a fost mulțumită.

Roxana Mînzatu are o experiența profesională, publică și privată, de 20 de ani în domeniul gestionării și implementării fondurilor europene în România.

EXCLUSIV Șeful Serviciului Investigare Criminalitate Economică de la Poliția Sectorului 3, trimis în judecată de DNA pentru afaceri de milioane de euro cu bani împrumutați de la dezvoltatori imobiliari. Ar fi făcut un profit de aproape 900.000 de euro (G4Media)

Unul dintre șefii din Poliția Sectorului 3 a fost trimis în judecată luna trecută de Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția. Timp de aproape 10 ani, comisarul-șef Robert Marian Iancu, care, la momentul inculpării ocupa postul de șef al Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din Poliția Sectorului 3, ar fi împrumutat bani de la dezvoltatori imobiliari, sume cu care a cumpărat și a vândut terenuri tot unor dezvoltatori imobiliari, obținând un profit de aproape 900.000 de euro, potrivit acuzelor DNA. ”Nu mai este la serviciul ăsta”, a transmis o angajată a Serviciului atunci când reporterul G4Media.ro a încercat să-l contacteze pe Iancu în cursul zilei de astăzi.

Majorarea pragului de impozitare a pensiilor, pe ordinea de zi a ultimei sesiuni din actualul legislativ care începe luni (G4Media) - Cum încearcă jandarmii din Dosarul „10 August 2018” să scape de acuzații. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile îl acuză pe procurorul care a deschis ancheta că a participat la protest (Libertatea) - Primele scenarii pentru calea ferată de mare viteză București-Budapesta. Pe unde pot trece trenurile cu peste 200 km/h și care sunt costurile estimate- HARTĂ (HotNews)

Scena prezidențialelor devine tot mai clară, dar calculele se complică (SpotMedia)

Speranțele lui Marcel Ciolacu, câte le mai avea, de a beneficia de o finală prezidențială cu George Simion au mai primit o lovitură, odată cu lansarea candidaturii la prezidențiale a lui Cristian Terheș și a noului pol suveranist al acestuia.

Pentru George Simion, lovitura e dublă. Pe de-o parte, procentele, desigur. Bazinul electoral suveranist îl va împarți cu alți doi candidați – partea radicalizată o va lua, la fel ca în 9 iunie, Diana Șoșoacă, iar partea mai pretențioasă, Cristian Terheș.

În săptămâna care urmează ar fi de așteptat ca Mircea Geoană să își anunțe candidatura la președinția României. 

Dar nu este vorba doar despre lansarea candidaturii în sine, ci și despre lansarea la apă a structurii politice care să mobilizeze candidatura dlui Geoana, de la strângerea de semnături, la organizarea campaniei, până la reprezentarea în secțiile de votare și, la fel de important, să dea realism planului politic al candidatului. Un președinte fără un partid pârghie politică este complet lipsit de putere.

Președintele Mișcării Civice „România renaște”, prof. univ. dr. Dumitru Borțun, cel care i-a cerut lui Mircea Geoană să candideze, a vestit joi apariția iminentă a unui nou partid.

Majorarea pragului de impozitare a pensiilor, pe ordinea de zi a ultimei sesiuni din actualul legislativ care începe luni (G4Media)

Senatorii și deputații încep luni ultima sesiune a actualului legislativ, înainte de alegerile parlamentare care vor avea loc în decembrie. Ei vor dezbate în regim de urgență proiectul PNL privind majorarea pragului de impozitare a pensiilor de la 2000 la 3000 de lei, necesar pentru ca oamenii cărora li s-au majorat pensiile prin recalculare să nu piardă bani.

Inițial, guvernul anunțase că pragul va fi modificat prin ordonanță de urgență, pentru că legislativul se afla în vacanță, însă Coaliția PNL-PSD a stabilit, zilele trecute, ca proiectul să treacă rapid prin parlament. El se află deja în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților care este for decizional.

În aproape jumătate din județele României, numărul pensionarilor este mai mare decât cel al angajaților (Adevărul)

Sunt nu mai puțin de 20 de județe în România unde numărul pensionarilor îl depășește pe cel al salariaților. 

Conform statisticilor cei mai mulți pensionari raportați la numărul de angajați sunt în județele din afara arcului carpatic, mai precis în est și sud, în regiuni precum Oltenia, Muntenia și Moldova.

Sunt județe, precum Botoșaniul, de exemplu, unde forța de muncă, angajații, reprezintă doar un sfert din populație. Restul sunt pensionari, copii, elevi, asistați social sau persoane fără venituri.

 Cea mai mare diferență de raport dintre pensionari și angajați este județul Teleorman.

Lipsa locurilor de muncă și migrația, sunt principalele motive.

Cum încearcă jandarmii din Dosarul „10 August 2018” să scape de acuzații. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile îl acuză pe procurorul care a deschis ancheta că a participat la protest (Libertatea)

Foștii șefi ai Jandarmeriei care au comandat represiunea forțelor de ordine împotriva manifestanților pașnici la protestul din 10 august 2018 l-au acuzat de lipsă de imparțialitate pe procurorul care a deschis dosarul, pe magistratul militar Bogdan Pîrlog, încercând să acrediteze ideea că acesta s-ar fi aflat de partea demonstranților, nu a autorităților.

Colonelul (r) Gheorghe Sebastian Cucoş, fost şef al Jandarmeriei Române, colonelul Laurenţiu Cazan, fost adjunct al directorului general al Jandarmeriei Capitalei, și colonelul Cătălin Sindile, fost prim adjunct al şefului Jandarmeriei Române, sunt încă judecați în procedura de cameră preliminară în Dosarul 10 August,, pentru abuz în serviciu. 

Tribunalul Militar București a respins pe data de 26 iunie 2024 cererile și excepțiile invocate de cei trei ofițeri din conducerea Jandarmeriei și a dispus începerea judecății.

Soluția a fost contestată la Curtea Militară de Apel București, unde un prim termen a fost fixat pentru data de 19 septembrie 2024.

Primele scenarii pentru calea ferată de mare viteză București-Budapesta. Pe unde pot trece trenurile cu peste 200 km/h și care sunt costurile estimate- HARTĂ (HotNews)

Realizarea unei linii de cale ferată de mare viteză între București și Budapesta, proiect convenit luna trecută de premierul Marcel Ciolacu și Viktor Orban la Vila Lac, va avea nevoie de un studiu de fezabilitate, dar experții din Ministerul Transporturilor au făcut deja o analiză preliminară și au identificat două scenarii.

Un posibil traseu va lega București de Epsicopia Oradei, iar costurile estimate sunt de 17 miliarde de euro.

Geografia politică a PSD. Cum împacă Ciolacu liderii din teritoriu prin împărțirea funcțiilor în noua conducere. Marea miză: mobilizarea pentru alegeri (Libertatea) - De ce este USR divizat. Elena Lasconi, singurul candidat la prezidențiale nepromovat de liderii influenți ai partidului (Adevărul) - Guvernul Ciolacu se bucură că are încă loc să se împrumute, dar nu se îngrijeşte de cine-i va plăti datoria (Ziarul Financiar) - De ce se schimbă iar regulile pentru bagajele de mână pe aeroporturile din Europa (Panorama)

Analiză | Nicolae Ciucă încearcă să intre în turul doi al alegerilor prezidențiale sub flamura anti-PSD. Succes sau eroare? (Europa Liberă)

Liberalii au decis în unanimitate în Biroul Politic Național să-l susțină pe Nicolae Ciucă drept candidat la alegerile prezidențiale. Decizia finală va fi luată de Consiliul Național, cel mai probabil la mijlocul lunii septembrie.

Aflat abia pe locul patru în unele sondaje de opinie (INCSOP și Verifield) și pe locul doi, dar cu 10% sub Marcel Ciolacu, în altele (CURS), liderul liberal Nicolae Ciucă este între ciocan și nicovală.

Pe de o parte, pentru a-și crește scorul electoral Nicolae Ciucă trebuie să atragă cât mai mult din electoratul de drepta, iar pentru asta trebuie să joace cartea anti-PSD.

Există și o serioasă presiune în partid pentru o campanie dură la adresa colegilor de guvernare de la PSD, mai ales după valul de atacuri de la congresul PSD.

Din informațiile Europei Libere, strategii de campanie ai partidului au recomandat o astfel de abordare, care pleacă de la ideea că dihotomia pro și anti-PSD de la celelalte rânduri de alegeri postdecembriste va funcționa și în 2024.

Geografia politică a PSD. Cum împacă Ciolacu liderii din teritoriu prin împărțirea funcțiilor în noua conducere. Marea miză: mobilizarea pentru alegeri (Libertatea)

Premierul Marcel Ciolacu, recent uns drept prezidențiabil al PSD, a avut grijă să-și contureze echipa din conducerea partidului cu lideri grei din teritoriu astfel încât să împace atât distribuția geografică, cât și rezultate din alegerile locale, mai ales că toamna electorală bate la ușă.

Din start, Marcel Ciolacu i-a pus vicepreședinți pe Claudiu Manda (Sud-Vest) și Lia Olguța Vasilescu (Muncă și Protecție Socială), oamenii care controlează filiala din Dolj – care a luat cele mai multe voturi la precedentele alegeri, un bazin electoral important.

PSD a mers pe simbolistica oamenilor cu priză la public și pentru alte funcții. Daniel Băluță (sectorul 4), primarul social-democrat cu cel mai mare număr de voturi, a fost preferat de Marcel Ciolacu pentru funcția de prim-vicepreședinte, în timp ce alți cinci vicepreședinți, pentru Dezvoltare Regională, Administrație și Infrastructură, Sud-Est, Vest și Nord-Vest, au fost preferați Gheorghe Șoldan (care l-a învins pe Gheorghe Flutur în cursa pentru șefia CJ Suceava), Gabriel Zetea (care a revenit la șefia CJ Maramureș, după o pauză de patru ani), Ionuț Pucheanu (primar al Galațiului, dintr-unul din județele performante ale PSD din Moldova), Laurențiu Nistor (CJ Hunedoara) și Radu Moldovan (Bistrița-Năsăud, una dintre cele mai importante organizații din Ardeal), scrieLibertatea.

De ce este USR divizat. Elena Lasconi, singurul candidat la prezidențiale nepromovat de liderii influenți ai partidului (Adevărul)

În timp politicienii cu greutate din marile partide din România se aliniază în spatele liderilor pentru a obține scoruri cât mai bune la alegerile parlamentare și prezidențiale, USR, una dintre principalele voci ale opoziției, pare mai degrabă divizat, Elena Lasconi fiind singurul candidat la prezidențiale care nu este susținut în procent majoritar de către liderii partidului.

Spre exemplu, vicepreședinții Dominic Fritz și Allen Coliban nu au avut nici măcar o postare pe Facebook pentru promovarea candidatului USR la prezidențiale, situația fiind similară și în cazul foștilor șefi din partid, încă influenți, Cătălin Drulă, Dan Barna sau Vlad Voiculescu. 

Analistul politic George Jiglău consideră că o cauză a situației din USR ar putea fi abordarea conservatoare a Elenei Lasconi.

Integral în Adevărul.

Guvernul Ciolacu se bucură că are încă loc să se împrumute, dar nu se îngrijeşte de cine-i va plăti datoria (Ziarul Financiar)

De câte ori vine vorba despre datorie, guvernele de la Bucureşti s-au uitat la alţii: că ei de ce au datorii de 80-90% din PIB, iar noi suntem traşi de urechi pentru o datorie de 40% din PIB? Că este loc de îndatorare şi că nu moare nimeni dacă vom ajunge cu datoria la 60% din PIB că doar UE ne dă voie să avem o datorie de 60% din PIB. 

Iată însă că deficitele uriaşe postpandemie (9,3% din PIB în 2020, 7,2% din PIB în 2021, 6,3% din PIB în 2022, 6,6% din PIB în 2023 şi între 7 şi 8% din PIB în acest an) a săltat datoria publică de la 35% din PIB în 2019 la 52,6% din PIB în primele cinci luni din 2024, o fandare de peste 17 puncte din PIB, în nici cinci ani de zile.

Guvernul a făcut, în doar în primele cinci luni din 2024, o datorie nouă de 79 de miliarde de lei (15,7 mld. euro), ducând datoria publică la 52,6% din PIB. Nimeni din guvern nu se gândeşte să mai tempereze această creştere, măcar anticipând că cineva va trebui să o plătească, scrie jurnalistul Iulian Anghel în ZF.

Revoluția scumpă care n-a mai fost. De ce se schimbă iar regulile pentru bagajele de mână pe aeroporturile din Europa (Panorama)

Comisia Europeană a decis ca, de la 1 septembrie 2024, aeroporturile europene care au eliminat de la controlul de securitate limita de lichide din bagajul de mână să o reintroducă. De vină sunt probleme tehnice temporare, spune executivul european, identificate la nivelul celui mai recent și mai performant model de scaner cu raze X care se află în dotarea mai multor aeroporturi din Uniunea Europeană.

Aceste aparate, care în vocabularul de specialitate se regăsesc sub denumirea de „sisteme de detecție a explozibililor în bagajele de mână (EDSCB) de standard C3”,  au fost introduse și de patru aeroporturi din România: Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova, Sibiu.

Continuarea, pe pagina Panorama.

Ciucă, înfiorat de sondajele care arată că nu prinde turul 2. Va renunța la candidatură? Trei variante pentru PNL (SpotMedia) - Marea amnistie fiscală e pielea ursului din pădure: Doar 4 mld. lei pot fi recuperați din ”creanțele de 180 mld. lei” anunțate de premierul Ciolacu (CursDeGuvernare) - Pozitivi la alcooltest după ce au consumat un corn cu ciocolată sau vanilie. Experimentul unor polițiști (Adevărul)

SONDAJ. Mircea Geoană, lider cu 21%, Marcel Ciolacu pe locul al doilea, cu 17,2%. Elena Lasconi, scor dublu față de Nicolae Ciucă (Libertatea)

Lupta pentru Palatul Cotroceni este una destul de strânsă. Candidata USR, Elena Lasconi, se clasează pe locul al treilea, cu 15,3%, la aproape șase procente de Mircea Geoană (independent) și două de Marcel Ciolacu (PSD), după cum arată datele unui ultim sondaj realizat pentru USR de Verifield, potrivit surselor Libertatea.

Pe locul al patrulea este George Simion, cu 14,1%. La foarte mică distanță este Diana Șoșoacă, cu 13,9%.

Departe de aceste procente este Nicolae Ciucă, cu 7,3%. Au mai fost măsurați Cristian Diaconescu (6% – independent), Kelemen Hunor (2,3% – candidat UDMR) și Ana Birchall (1,7% – candidată independentă).

În ceea ce privește parlamentarele, fără a fi vreo surpriză, locul întâi e ocupat de PSD, cu o intenție de vot de 29,3%. Pe locul al doilea sunt liberalii, cu o intenție de vot de 17,8%, în timp ce pe locul al treilea este Alianța pentru Unirea Românilor, cu 16,6%.

Ciucă, înfiorat de sondajele care arată că nu prinde turul 2. Va renunța la candidatură? Trei variante pentru PNL (SpotMedia)

În PNL sunt discuții pentru găsirea unei variante de retragere a generalului. Campania de lansare a fost un eșec, cartea nescrisă a liderului liberal devenind subiect de glume pe rețelele sociale. O schimbare de strategie la PNL va avea efecte surprinzătoare asupra alegerilor parlamentare și prezidențiale din toamnă.

Marea problemă a liberalilor e că nu au un înlocuitor competitiv. Asta a făcut ca în PNL să se formeze trei curente de opinie:

Renunțarea la Nicolae Ciucă și susținerea Elenei Lasconi, candidata USR, singura care e pe trend ascendent în sondaje și are cotă de 16%. Astfel se formează o nouă alianță de centru-dreapta, PNL-USR, care are cele mai mari șanse să câștige alegerile prezidențiale și să ia un scor bun la alegerile parlamentare, apropiat sau mai mare ca al PSD. A doua soluție e o înțelegere cu PSD prin care formațiunea social-democrată să transfere voturi cu ajutorul primarilor către Nicolae Ciucă, astfel încât în finala prezidențială să intre Marcel Ciolacu și liderul liberal. Astfel s-ar rezolva problema majorității parlamentare, a președintelui (Ciucă) și a prim-ministrului (Ciolacu). Aici, problema principală e că nici PSD nu dispune de suficiente voturi, liderul social-democrat nefiind sută la sută sigur că ajunge în turul doi al prezidențialelor, deși are șanse mult mai mari ca Nicolae Ciucă. A treia e asumarea riscului ca Nicolae Ciucă să rateze finala. Partidul să intre în campanie, susținându-l pe actualul lider, iar decizia unei posibile alianțe să se ia după primul tur al alegerilor prezidențiale. Problema acestei strategii e că ratarea finalei pentru Cotroceni va avea consecințe negative asupra votului pentru Parlament, ce are loc la o săptămână după primul tur.

Integral pe pagina SpotMedia.

Marea amnistie fiscală e pielea ursului din pădure: Doar 4 mld. lei pot fi recuperați din ”creanțele de 180 mld. lei” anunțate de premierul Ciolacu (CursDeGuvernare)

Premierul Marcel Ciolacu a confirmat marți, 27 august, că Ministerul Finanțelor pregătește un proiect de amnistie fiscală pentru firme și persoane fizice. Șeful Executivului a anunțat că sprijină acest proiect, care ar aduce la bugetul public o parte semnificativă din arieratele de 180 de miliarde de lei înregistrate de ANAF.

Amnistia anunțată va aduce cel mult 4 miliarde de lei: o spun datele guvernului și Aritmetica, scrie CursDeGuvernare.

Aproape 45.000 de firme au restanțe la bugetul de stat de peste 1.000 de lei. Dintre acestea, doar 1.000 au cifre de afaceri suficiente pentru a-și permite să achite datoriile.

Premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, speră să acopere deficitul record spre care se îndreaptă guvernul în 2024 prin recuperarea arieratelor din sectorul privat.

Arieratele de 180 de miliarde nu există efectiv. 32.000 de firme datornice nici n-au au avut activitate în 2023, mai scrie CursDeGuvernare.

Pozitivi la alcooltest după ce au consumat un corn cu ciocolată sau vanilie. Experimentul unor polițiști (Adevărul)

O nouă postare a fostului polițist sibian Viorel Teacă a devenit virală după ce a repetat un experiment realizat anterior de un șef de poliție din Africa, în care s-a testat legătura dintre consumul unui corn cu ciocolată și alcoolemie.

Viorel Teacă a realizat propriul experiment folosind un croissant cu vanilie și un alcooltest Drager, folosit și de Poliția Română. Astfel, a obținut o alcoolemie de 0,32. Videoclipul său a strâns aproape 1,5 milioane de vizualizări, declanșând numeroase reacții online.

În timp ce unii au pus la îndoială autenticitatea experimentului, alții au folosit ocazia pentru a critica legislația și sistemul, sugerând că oameni nevinovați ar putea rămâne fără permis din cauza unor situații similare.

Continuarea înAdevărul.

Patru râuri din România au secat, câte mai sunt în pericol? Climatolog: Trebuie să fim conștienți cât de prețioasă a devenit apa (Europa Liberă) - Comisia Europeană avertizează din nou România cu privire la gaura bugetară: „Situația fiscală s-a deteriorat brusc”. Economist: nu mai este de ajuns majorarea TVA (Libertatea) - Prin ce trec bolnavii de Alzheimer și îngrijitorii din România, țara unde te bazezi pe sfaturi de la cunoștințe (PressOne)

„Am ajuns să ne furăm apa unul de la altul” - Seceta a băgat satul românesc în sapă de lemn, iar țăranii sunt pe culmile disperării (Adevărul)

Seceta a făcut ravagii, în această vară, în România. Conform datelor oficiale alimentarea cu apă este asigurată cu restricții în peste 658 de localități. Cele mai afectate de lipsa apei sunt județele Botoșani, Vaslui, Iași și Vrancea. 

Județul Botoșani a fost timp de secole un adevărat grânar al Moldovei, cu pământuri fertile și soiuri unicat de grâu. Comunități întregi trăiesc exclusiv din ceea ce le oferă pământul și animalelor domestice. Seceta de anul acesta a fost un adevărat cataclism pentru ”Bărăganul Moldovei„. Sate întregi sunt cuprinse efectiv de cea mai cruntă disperare. Soarele a pârjolit totul, începând din luna mai, pășuni, ogoare, totul. În cele mai multe sate, fântânile au secat cu totul.

„Din 40 de fântâni bune, mai sunt două. Mă uit cum iese mâlul din găleată și plâng câte o oră. Mă trezesc noaptea și visez că a venit apa în fântână. Familia mea trăiește numai din laptele pe care-l dau la colectare. Murim cu zile dacă nu avem cu ce adăpa animalele”, spune un sătean din comuna Blândești, una dintre cele mai afectate de secetă. Un altul, din Gorbănești, venit cu o căruță plină cu butoaie, se oprește în fața unui puț din mijlocul câmpului efectiv ars de soare. „Nu are apă”, spune disperat. Se uită apoi către pășuni. Aproape izbucnește în lacrimi. „Este pârjolit totul, îi moarte, gata”.

Situația apei este atât de gravă încât oamenii au ajuns să umble nopțile, kilometrii întregi, cu căruțele, căutând să ”fure” apă de la fântânile din alte comune.

Reportajul integral înAdevărul.

Patru râuri din România au secat, câte mai sunt în pericol? Climatolog: Trebuie să fim conștienți cât de prețioasă a devenit apa (Europa Liberă)

Patru râuri importante din România au secat într-un interval de aproximativ o zi. Un raport al Apelor Române obținut de Europa Liberă arată că alte 37 de râuri sunt în pericol să sece. Nu este exclus ca și alte ape curgătoare, care nu sunt monitorizate, să fie secate deja. O cauză este vara anului 2024, care ar putea fi declarată cea mai caldă din înregistrări.

Cercetătoarea Roxana Bojariu, coordonatoarea Secției de climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), spune că secarea celor patru râuri vine pe fondul unei „reduceri cronice de resurse de apă din sol”, la care se adaugă „o exploatare a pânzei de apă freatică mai intensă”.

„Oamenii au încercat să suplinească lipsa de precipitații și au mers cu extragerea apei din pânza freatică într-un ritm mult mai intens. Toate lucrurile astea au contribuit la acest fenomen”, afirmă ea.

Probleme cu seceta au și țările vecine României, după cum relatează birourile RFE/RL din Republica Moldova și Bulgaria.

Cascada Saharna, una dintre atracțiile turistice din Moldova, s-a oprit din cauza secetei, în timp ce debitul cascadei Țipova a scăzut considerabil. Apa va reveni la toamnă, când va ploua, spun specialiștii de la Chișinău.

Comisia Europeană avertizează din nou România cu privire la gaura bugetară: „Situația fiscală s-a deteriorat brusc”. Economist: nu mai este de ajuns majorarea TVA (Libertatea)

Situația fiscală a României „s-a deteriorat brusc în 2023”, iar în acest an, Comisia Europeană estimează o nouă creștere a deficitului bugetar, astfel că Executivul european intenționează să propună o „intensificare a procedurii de deficit excesiv”, arată Comisia Europeană, pentru Libertatea.

Economiștii consultați de ziar avertizează că România riscă amenzi, suspendarea acordării de fonduri europene, iar situația poate merge până la forțarea Guvernului de a majora două taxe majore, respectiv TVA și impozitul pe venit.

Deficitul bugetar reprezintă diferența între veniturile și cheltuielile statului. România se află în procedură de deficit excesiv, iar până în data de 20 septembrie trebuie să trimită la Bruxelles un plan de măsuri pentru echilibrarea situației bugetare.

Prin ce trec bolnavii de Alzheimer și îngrijitorii din România, țara unde te bazezi pe sfaturi de la cunoștințe (PressOne)

Nu știu care e frigiderul. Nu știu cu ce să mă îmbrac. Nu știu unde e baia. Nu știu ce mă doare exact. Uneori nu știu ce nu știu.

Conform celor mai recente estimări ale Alzheimer Europe, în 2018, 1,43% din populația României (peste 279 de mii de persoane) suferea de Alzheimer, iar evaluările arată că numărul bolnavilor s-ar putea dubla, în preajma anului 2050. 

Potrivit Societății Române de Alzheimer, în 2021, numărul global de ore de îngrijire informală oferită pacienților care locuiesc acasă a fost echivalent cu munca a peste 67 de milioane de lucrători cu normă întreagă.

70% dintre îngrijitori sunt femei. 

OMS a lansat un plan global de acțiune pentru 2017-2025, care recomandă statelor să dezvolte strategii naționale coordonate pentru abordarea problemei și sisteme de susținere pentru persoanele care se ocupă de asta: programe  de instruire, resurse accesibile, prevenirea burnout-ului, crearea unor grupuri care să îi ajute și cu care să se consulte și integrarea pacienților în comunitate pentru a-i menține activi.

În ciuda directivelor OMS, România încă nu are o strategie națională specifică de prevenție implementată corespunzător, scrie PressOne.

„Armata roșie” a primarilor PSD, marele atu în lupta pentru prezidențiale. Care sunt bazinele electorale importante ale partidelor (Libertatea) - Inspecția Sanitară de Stat, direcția din ministerul lui Rafila care controlează situații medicale precum cea de Spitalul Pantelimon, este condusă de un medic veterinar, fost candidat PSD la alegerile parlamentare (HotNews) - Guvernul interzice distracțiile pe bani publici și taie bonusurile bugetarilor (Adevărul)

Marea mascaradă a partidelor-mamut la guvernare: cum se împing în arenă PSD și PNL (SpotMedia)

Invectivele pe care și le aruncă reciproc PSD și PNL delimitează o arenă de luptă electorală în care cei doi mamuți s-ar lupta corp la corp. Trânta lor merge de la discreditarea lui Klaus Iohannis până la completa disonanță cognitivă cu care liberalii vorbesc despre împiedicarea „ciumei roșii” să ia puterea.

Tocmai grotescul cu care se gratulează unii pe ceilalți arată frontul artificial pe care vor să-l impună liberalii și social-democrații, comentează jurnalista Magda Grădinaru.

În varianta maximală, PSD îl portrezitează pe Nicolae Ciucă drept continuatorul regimurilor Băsescu și Iohannis, adică al președinților care fie au tăiat pensii și salarii (dintr-unul dintre mesajele de la Congresul PSD), fie au subordonat instituția prezidențială ambițiilor personale, în vreme ce PNL îl portretizează pe Marcel Ciolacu drept autocratul care va readuce la conducerea țării pesedismul, după două decenii în care acesta a fost ținut deoparte.

Ambele proiecții sunt, evident, false, dar campaniile electorale rareori se ocupă cu adevărul ca adecvare la fapte.

Miza comună e mai importantă: bipolarismul, adică excluderea din dezbaterile mari, mediatice, a celorlalți actori politici.

Integral pe pagina SpotMedia.

„Armata roșie” a primarilor PSD, marele atu în lupta pentru prezidențiale. Care sunt bazinele electorale importante ale partidelor | ANALIZĂ (Libertatea)

Modul în care PSD a dominat scena politică la ultimele alegeri și semnalul dat competitorilor e bazat în primul rând de faptul că a reușit să strângă o susținere solidă în teritoriu, uneori de peste 100.000 de voturi în județe, în timp ce adversarii lor stau mult mai slab. De asemenea, PSD a câștigat clar competiția pentru primari, fiind județe unde i-a surclasat fără emoții pe cei din PNL.

La capitolul vot politic, PSD a reușit să strângă cea mai mare susținere politică în Dolj – 150.759 de voturi, conform platformei rezultatevot.ro a Code for Romania, ceea ce înseamnă și un procent de 54,8%. Practic, filiala condusă de Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu este cea mai performantă organizație locală a PSD.

Borna de 100.000 de voturi a mai fost depășită de: Dâmbovița, Olt, Argeș, Suceava , Galați și Buzău.

Pe de altă parte, la PNL, numărul filialelor care au reușit să treacă de 100.000 de voturi sunt mult mai puține: Bihor, Iași, Suceava, Constanța.

Alianța Dreapta Unită (care la alegeri a fost constituită din USR, PMP și Forța Dreptei) și AUR au procente mult mai slabe.

Analiza din Libertatea este mai amplă.

Inspecția Sanitară de Stat, direcția din ministerul lui Rafila care controlează situații medicale precum cea de Spitalul Pantelimon, este condusă de un medic veterinar, fost candidat PSD la alegerile parlamentare (HotNews)

Conform legii și potrivit a ceea ce s-a întâmplat recent în alte cazuri de criză medicală, nu Corpul de Control, trimis de Alexandru Rafila la Sf. Pantelimon, ci altă direcție din subordinea lui se ocupă de ”inspecţia pentru controlul calităţii serviciilor de asistenţă medicală” și de ”inspecția farmaceutică”. Direcția se numește Inspecția de Sănătate Publică. În România, ea este condusă, din 2019, de un medic veterinar: Mioara Comana. Ea a candidat în 2004 pe lista PSD pentru Senat, dar nu a prins un loc eligibil.  A devenit șefa DSP Teleorman în 2010. A fost detașată pe funcția de Inspector Sanitar șef al MS în mandatul ministrului Sorina Pintea. Secretarul de stat Rodica Nassar a semnat ordinul de transfer al medicului veterinar. 

HotNews reamintește că pe 17 aprilie, MS a publicat concluziile controlului Corpului de Control de la Pantelimon. Ministrul Rafila a explicat că a vizat numai activitatea administrativă derulată la nivelul spitalului și care a concluzionat faptul că ”sesizările formulate de către angajații spitalului au la bază o comunicare defectuoasă între conducerea unității și persoanele în cauză”. 

După 8 august, când procurorii au emis mandate de arestare preventivă pe numele a două doctorițe din secția ATI de la Pantelimon, iar premierul Marcel Ciolacu l-a chemat la Palatul Victoria și i-a cerut să-i prezinte raportul controlului efectuat de MS la spital, ministrul Rafila a secretizat documentul spunând că ”nu este destinat comunicării publice”. În plus, el a spus că cei din Corpul său de Control sunt economiști și juriști. Nu a făcut nici o referire la Inspecția Sanitară. 

Guvernul interzice distracțiile pe bani publici și taie bonusurile bugetarilor (Adevărul)

Deficitul bugetar tot mai mare îi obligă pe guvernanți la măsuri de reducere a cheltuielilor în sectorul bugetar. Prin noua Ordonanță de Urgență care ar trebui să intre în vigoare din ianuarie 2025, se vor interzice distracțiile pe bani publici, noi credite, dar și intrarea în noul an cu datorii.

Ministerul Finanțelor a realizat deja draftul odonanței. Măsurile urmează să fie discutate cu primul-ministru, Marcel Ciolacu.  

Adevărul detaliază în exclusivitate prevederile draftului de ordonanță.

Ce nu s-a auzit și văzut la PSD. De ce a reapărut Traian Băsescu (SpotMedia) - Lupta pentru Cotroceni – de la „pas cu pas” la „pâș, pâș”. Între un posibil blat PSD-PNL și un improbabil pol de dreapta (Europa Liberă)

Ce se întâmplă când vorbește Marcel Ciolacu / Limitele candidatului PSD la prezidențiale (G4Media)

Nimic. Pur și simplu nimic, comentează jurnalistul Dan Tăpălagă. Nici un gram de emoție, de empatie, de energie în vocea aceasta obosită, ușor răgușită și monotonă. Marcel Ciolacu citește într-o cadență și intonație care amintesc puțin de Congresele PCR și Nicolae Ceaușecu.

Nici o variație, nici un moment de conexiune cu pesediștii adunați sâmbătă în sala Romexpo să-și realeagă președintele și candidatul la prezidențiale.

Ciolacu a ratat complet momentul care trebuia să fie de maximă emoție. Nici atunci când a vorbit despre părinții săi nu a ridicat nasul din hârtii. A citit mai departe ca un politruc pasaje foarte personale menite să-l umanizeze la maxim pe candidatul PSD și să smulgă audienței măcar un oftat, dacă nu cumva lacrimi. Nici un fior n-a străbătut sala.

Chiar dacă jurnalistul G4Media îl numește pe Ciolacu cel mai netalentat orator dintre liderii partidului iar dintre candidați, la mare concurență cu Nicolae Ciucă, admite că a avut, în schimb, parte de un discurs foarte bine scris, echilibrat, fără exces de lozinci sau exagerări inutile. A atins toate temele ideologice și politice mari și relevante pentru un prezidențiabil. Pe conținut, aproape fără cusur.

Ciolacu a anunțat câteva noutăți care merită marcate. În primul rând, a ținut să sublinieze că va împărți puterea.

Merită marcată oferta economică. Ciolacu a proiectat așa numitul triunghi strategic, ”industrie-agricultură-servicii”, drept ”partea crucială a planului de creștere în următorii zece ani”.

Jumătate de discurs a vorbit ca un viitor premier, nu ca un viitor președinte. Propuneri ca scutirea de impozit pe zece ani pentru banii aduși în țară de românii din străinătate țin de puterea executivă. Nu intră în atribuțiile președintelui, care tocmai a anunțat că vrea să împartă puterea.

Marcel Ciolacu a dat impresia la Congresul PSD de sâmbătă că se simte mai bine în haina de premier, că nivelul său maxim de competență este puterea executivă.

Ce nu s-a auzit și văzut la PSD. De ce a reapărut Traian Băsescu (SpotMedia)

A reapărut Traian Băsescu, a fost supralicitat Klaus Iohannis și obsesiv arătat cu degetul Nicolae Ciucă, rezumă jurnalista Magda Grădinaru. Au fost însă și cei trecuți sub preș sau strategic absenți.

Absența Gabrielei Firea, notabilă doar pentru fotografiile de presă cu scaunul neocupat, a fost una dintre disparițiile subliniate de organizatorii congresului PSD. Au vrut să se vadă că fosta pretendentă la șefia PSD este scoasă din toate cărțile.

A lipsit însă și AUR, care nu a fost în niciun fel ținta atacurilor PSD, cu toate că a fost arătat cu degetul și incriminat extremismul.

Tentația de a vota extremiști a fost pusă însă de Marcel Ciolacu pe seama ultimilor doi președinți, „un turnător și un absent”, nimeni alții decât Traian Băsescu, resuscitat ca dușman, și Klaus Iohannis, mai degrabă ținta ironiilor batjocoritoare, în registrul mic: primul turist, crosele de golf, absențele din viața țării.

Nici măcar infama Șoșoacă nu a fost menționată, cu toate că acensiunea ei la europarlamentare a reprezentat o reală amenințare nu doar suveranistă, ci și pro-putinistă.

Un mare absent din discursul social-democraților, axat pe dușmanii care compromit țara din interior, a fost USR, în principiu opoziția democratică, adică principalul contracandidat.

Integral pe pagina SpotMedia.

Lupta pentru Cotroceni – de la „pas cu pas” la „pâș, pâș”. Între un posibil blat PSD-PNL și un improbabil pol de dreapta (Europa Liberă)

Fentă electorală sau luptă reală pentru fotoliul de președinte al României? Este întrebarea cheie care se desprinde după congresul PSD de pe 24 august, în care social-democrații s-au dezlănțuit împotriva partenerilor de guvernare, liberalii.

Dincolo de febra anti-PNL de pe scena congresului PSD de sâmbătă, mulți social-democrați – unii cu funcții importante în partid – nu văd în viitor o altă guvernare decât cea existentă. Adică PSD & PNL.

Au declarat-o răspicat, întrebați de jurnalistul Europa Liberă, cu doar câteva minute înainte să înceapă tirul de atacuri la adresa PNL.

Între părerile exprimate pe holuri și discursurile de pe scenă s-a căscat o prăpastie imensă, care generează două întrebări.

Este cumva un spectacol electoral regizat, în care fiecare partid își maximizează șansele, pentru ca mai apoi PSD și PNL să-și dea din nou mâna în numele „stabilității”?

Și dacă se întâmplă acest lucru, cât de corect este ca cele două partide să vândă electoratului iluzia că se răfuiesc doar pentru a primi voturile celor care nu concep această alianță?

Care este adevărata miză a recalculării pensiilor: Guvernul plafonează 700.000 de pensii, unele pentru cel puțin 5 ani (Libertatea) - Memoriu al părinților de la „Colegiul Național Dinu Lipatti” din București, către Ligia Deca, după ce elevii trebuie să facă naveta între două sedii aflate la 7 km distanță (EduPedu) - Mărturia Regelui Mihai I despre 23 august 1944 (Europa Liberă) - 23 august 1944 - un act necesar? Istoricul Adrian Cioroianu: „Înlăturarea Mareșalului a fost singura soluție, iar Armata i-a fost loială Regelui“ (Adevărul)

Care este adevărata miză a recalculării pensiilor: Guvernul plafonează 700.000 de pensii, unele pentru cel puțin 5 ani (Libertatea)

Cei peste 700.000 de pensionari cărora nu le vor crește pensiile odată cu recalcularea acestora vor rămâne cu pensiile plafonate pentru perioade care trec de 5 ani, arată calculele Libertatea bazate pe discuții cu experți în domeniu.

Cei mai afectați sunt cei care au lucrat în condiții grele, precum mineri, ceferiști, siderurgiști, energeticieni etc. Aceștia au beneficiat în trecut de legi favorabile pentru pensionare, fie prin cotizare la un stagiu mai mic, de 20 de ani, fie prin acordarea unor bonusuri. Noua lege încearcă să aducă pensionarii pe același nivel de contributivitate. În mod normal, pensionarea se face la 65 de ani, cu un stagiu complet de cotizare de 35 de ani.

Problema este că în urmă cu 15-20 de ani, când s-au făcut restructurări în companiile de stat din transporturi, energie și minerit, fix statul i-a împins pe angajați la pensionare pentru a nu avea proteste.

Capcana recalculării pensiilor (SpotMedia)

Din cauza abordării electorale, ștacheta așteptărilor pensionarilor a fost ridicată foarte sus, absurd de sus, comentează Ioana Ene Dogioiu.

Pentru unii, într-adevăr, recalcularea cu tot cu punctele de stabilitate aproape a dublat pensia, pentru alții creșterea este dezamăgitoare în raport cu așteptările, în timp ce au fost și unii care au trăit șocul scăderii pensiei.

Da, este cert că nicio pensie în plată nu scade, nu doar pentru că noua lege prevede asta, ci pentru că acesta este principiul constituțional. Din momentul stabilirii pensiei, pensionarul capătă asupra ei un drept de proprietate care nu îi poate fi afectat.

Dar asta nu înseamnă că diferența, uneori substanțială, între suma în plată și cea din decizie nu va avea efecte. Și cel mai important este că viitoare indexări ale pensiilor vor fi raportate la suma din decizie, nu la aceea rămasă în plată.

Lucrurile acestea nu au fost explicate. Toată discuția despre pensii a fost un lung sir de lozinci lăcrimoase despre seniori și bunici, cât de mult li se va schimba viață. Lozinci care acum se topesc.

Și este doar începutul, pentru că mai urmează revelații. De exemplu, tot ceea ce depășește 2.000 de lei va fi impozitat, deci majorările nete vor fi mai mici decât cele din decizie, ceea ce se va vedea pe primul talon la prima plată a noii pensii. 

Dacă nu ar fi mușcat cu lăcomie din temă și nu ar fi umflat-o electoral, dacă ar fi ținut așteptările în mod onest într-o zonă rezonabilă, probabil că recalcularea pensiilor ar fi fost un plus electoral real. Așa, există riscul ca recalcularea să se transforme în pierdere electorală.

Dar cu adevărat rău este că mai bate un cui în coșciugul încrederii cetățeanului în discursul oficial. Iar acest deficit important de încredere roade însăși democrația, mai scrie jurnalista SpotMedia.

Memoriu al părinților de la „Colegiul Național Dinu Lipatti” din București, către Ligia Deca, după ce elevii trebuie să facă naveta între două sedii aflate la 7 km distanță: Să trimiți elevi de clasa I, a II-a sau a V-a cu vioara în spate sau alte instrumente, să alerge între orele de cultură generală și cele de specialitate, îi va face treptat să renunțe   (EduPedu)

Părinți ai elevilor de la Colegiul Național de Arte Dinu Lipatti din București au depus un memoriu către ministra Educației și la Primăria sectorului 4, după ce au fost înștiințați că elevii vor fi nevoiți anul acesta să facă naveta între două spații aflate la 7 km distanță, pentru că nu se pot realiza lucrările de reabilitare energetică. Elevii au învățat încă de anul trecut parțial în containere aflate în curtea liceului cu promisiunea autorităților că lucrările se vor finaliza rapid. Însă, și anul acesta orele de instrumente se vor ține în containerele din curtea școlii, iar cele de teorie, la liceul Adventist, în cu totul altă parte a Bucureștiului. Primarul sectorului 4, Daniel Băluță a anunțat pe 6 august într-o postare pe Facebook, că au început lucrările la clădiri fără să precizeze cât vor dura. Edupedu.ro a stat de vorbă cu unul dintre părinții semnatari ai memoriului.

Mărturia Regelui Mihai I despre 23 august 1944 (Europa Liberă)

23 august 1944 este una dintre cele mai urgisite date din istoria recentă a României. Regimul comunist a măsluit-o atât de rău încât din descrierea faptelor ajunseseră să lipsească chiar personajele principale. Mărturia video a Regelui Mihai este astfel și mai valoroasă. Este vorba despre un interviu document realizat de scriitorul Stelian Tănase în primăvara lui 2006. Europa Liberă are și transcriptul.

Interviu 23 august 1944 - un act necesar? Istoricul Adrian Cioroianu: „Înlăturarea Mareșalului a fost singura soluție, iar Armata i-a fost loială Regelui“ (Adevărul)

În urmă cu exact 80 de ani, România întorcea armele împotriva Germaniei: Regele Mihai, susținut de ofițerii Armatei Române, îi spulberau fanteziile Mareșalului Antonescu și ne puneau, in extremis, la masa învingătorilor.

Istoricul Adrian Cioroianu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, întregul context și importanța actului de acum 80 de ani.

 „Înlăturarea Mareșalului a fost singura soluție, iar Armata i-a fost loială Regelui“, spune Cioroianu.

Cât costă dreptul la viață al unui pacient în funcție de codul său poștal. Prețuri mortale (Snoop) - Conform ultimului recensământ, Parlamentul României ar trebui să aibă cu 66 de aleși mai puțin (Libertatea) - România, atacată cu știri false despre război. Expert: „Vor să arate, în mod fals, că poate fi o țintă a Federației Ruse” (Adevărul)

Lupta pentru viitoarea Comisie Europeană. Își va trage România scaunul de sub ea? (Panorama)

Sunt în toi negocierile pentru candidații și portofoliile noii Comisii Europene. Șapte țări, inclusiv România, nu și-au anunțat încă nominalizările pentru postul de comisar european. Termenul limită e 30 august.

Cel mai vehiculat nume pentru postul de comisar european din partea României este cel al lui Victor Negrescu (PSD/S&D), actual vicepreședinte al Parlamentului European și fost ministru delegat pentru Afaceri Europene.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că își dorește ca România să primească un portofoliu cu mai multă influență și putere de reglementare. Vizate sunt economia și piața internă, domenii controlate până acum de Italia și Franța.

Cu excepția Multilingvismului, înființat la momentul aderării României, toate portofoliile gestionate de un comisar român au avut o miză financiară. Au fost domenii cu bugete generoase, din care România a primit sume mari pentru dezvoltare și reforme.

17 ani mai târziu, e timpul să schimbăm strategia. România e o țară mare, trebuie să țintească și domenii cu influență, nu doar cu buget. Așadar, dorința Guvernului de a ne îndrepta spre o direcție economică e justificată și chiar recomandată, crede Doru Franțescu, expert în afaceri europene de la EU Matrix. 

De remarcat că atât Adina Vălean, cât și Corina Crețu au ocupat funcția de vicepreședinte al Parlamentului European anterior numirii în Colegiul comisarilor. Așadar, dacă ar fi să stabilim vreun șablon pentru următorul comisar român, Victor Negrescu s-ar potrivi profilului. 

În plus, pentru că ultimii doi comisari au fost femei, e lesne de înțeles că Guvernul de la București poate ridica pretenția să trimită un bărbat de data aceasta și să lase echilibrarea de gen în sarcina altor țări. 

În opinia Adinei Vălean, Guvernul României și-a stabilit o țintă foarte vagă când a spus că își dorește un domeniu economic, în condițiile în care numeroase portofolii au legătură cu economia.

„România nu e o țară în zona euro, nu are cum să primească un portofoliu de influență pe ceea ce înseamnă domeniul financiar, pentru că țările din zona euro vor dori să aibă un cuvânt de spus acolo, nu să pună pe cineva din afară. Comerțul internațional e un portofoliu de mare vizibilitate… Este România un campion în comerțul internațional?”, se întreba ironic Adina Vălean. 

Există posibilitatea apariției unui nou rol de înalt reprezentant al UE pentru relația cu Ucraina, iar numele lui Klaus Iohannis a fost menționat pentru acest post cu mare vizibilitate, mai scrie Panorama.

Ursula von der Leyen va avea discuții cu fiecare candidat pentru funcția de comisar. Cei care primesc undă verde vor merge mai departe la audieri în Parlamentul European. În cel mai optimist caz, votul de învestitură ar putea avea loc în octombrie.

Cât costă dreptul la viață al unui pacient în funcție de codul său poștal. Prețuri mortale (Snoop)

Înțelegeri secrete între guvernele din Europa Occidentală și companiile farmaceutice fac ca state ca România, cu bugete mai mici de sănătate, să plătească chiar și dublu pentru medicamente salvatoare de vieți. De pildă, tratamentul cu două medicamente critice pentru fibroza chistică costă 71.000 de euro în Franța, 140.000 în Cehia și 196.000 de euro pe an în România.

O amplă investigație transfrontalieră realizată de Investigate-Europe, la care au participat și reporterii Snoop, arată inegalitățile accesului la medicamente inovatoare, care-i afectează mai ales pe cetățenii din țările mai puțin bogate ale UE. 

Decalajul cu care ajung medicamentele inovatoare în România poate fi și de cinci ani. Motivele țin de birocrația din țară, precum și de politica de negociere a prețurilor medicamentelor care are loc în țările din Vest, precum Germania sau Danemarca.

Deseori prețurile listate oficiale în astfel de țări – care devin reper pentru România – scad după negocierile confidențiale care au loc între autoritățile statelor respective și producătorii de medicamente. Astfel, în țări ca România, medicamentele inovatoare ajung la prețuri uneori „imorale”, cum afirmă mai mulți specialiști. Iar statul român nu-și permite decontarea lor. 

Conform ultimului recensământ, Parlamentul României ar trebui să aibă cu 66 de aleși mai puțin. Câți deputați și senatori ar pierde Bucureștiul (Libertatea)

Fără nicio reformă profundă adoptată în cei trei ani de guvernare PSD-PNL, în condițiile în care reorganizarea administrativ-teritorială și modificarea Constituției au fost repede uitate, Puterea a evitat și orice modificare a numărului de parlamentari, care să țină cont de datele de la ultimul recensământ. 

Conform legislației în vigoare, senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale. Norma de reprezentare pentru Camera Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori. Norma de reprezentare pentru Senat este de un senator la 168.000 de locuitori.

În 2022, în România a avut loc recensământul populației și locuințelor, iar datele arată în unele județe modificări substanțiale în ceea ce privește numărul persoanelor, care, cel puțin teoretic, contează pentru respectarea normei de reprezentare.

Bucureștiul are alocați 13 senatori și 29 de deputați. Pe noile calcule, ale recensământului din 2022, Capitala ar trebui să aibă 24 de deputați și zece senatori. 

Ce alte județe ar avea mai puțini aleși vedeți înLibertatea.

România, atacată cu știri false despre război. Expert: „Vor să arate, în mod fals, că poate fi o țintă a Federației Ruse” (Adevărul)

Știrile false despre incidentele produse în România, pe fondul războiului din Ucraina, sunt răspândite cu repeziciune pe rețelele sociale.

Cea mai recentă dintre ele a fost publicată pe un canal de Telegram, care anunța că marți seara a avut loc un incendiu puternic lângă Brașov, unde erau depozitate echipamente militare și medicamente pregătite pentru a fi expediate în Ucraina.

Reacția Inspectoratului pentru Situații de Urgență și a autorităților a fost promptă, precizându-se că sunt informații false și că nu a existat nicio intervenție în zonă. Compania invocată în știrea falsă, distribuită pe Telegram, nu există, iar imaginile care însoțesc informația provin și ele din alte locuri.

Astfel de dezinformări, care se răspândesc cu repeziciune în mediul online, sunt realizate în mod dirijat, arată generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles.

„Vor să arate, în mod fals, că (România- n.red.) poate fi o țintă a Federației Ruse”, spune expertul citat deAdevărul.

Știrile false fac parte din războiul informațional și chiar și, atunci când sunt dejucate de reprezentanți ai Ministerului Apărării, publicul lor poate rămâne cu impresia că informațiile pe care le-au primit inițial, deși contestate și dovedite ca fiind false, sunt cele adevărate.

Marcel Ciolacu, pe sens unic. De cine și de ce ar trebui să se teamă (SpotMedia) - De ce nu mai zboară Tarom la Londra. O decizie care ascunde un conflict comercial între statul român și statul român (Europa Liberă) - Motivul pentru care Guvernul nu va achita nici în acest an cei 880 de lei urmașilor celor persecutați de comuniști: va crește datoria publică, iar investitorii străini vor înăspri finanțarea ei (HotNews)

Alina Mungiu-Pippidi, analiză a candidaților la Cotroceni: „Ciolacu e mult prea provincial, Ciucă e incapabil să vorbească în public” | INTERVIU (Libertatea)

Alina Mungiu-Pippidi, fondatoare a Societății Academice Române și profesoară de Științe Politice, consideră că actuala garnitură de prezidențiabili este una mai degrabă nepregătită pentru prima funcție în stat, dat fiind profilul celui care ar trebui să ocupe fotoliul de la Palatul Cotroceni.

Libertateaa vorbit cu Alina Mungiu-Pippidi la scurt timp după ce Marcel Ciolacu și-a anunțat candidatura în interiorul PSD pentru prima funcție în stat, iar partidul îl va valida aproape sigur la congresul de sâmbătă. De asemenea, deja anunțați pentru președinție sunt Nicolae Ciucă, deși încă nevalidat de forul lărgit de conducere al PNL, Elena Lasconi (deja votată de USR), iar în ceea ce îl privește pe Mircea Geoană încă este așteptat un anuț oficial din partea acestuia.

Cu toate acestea, CV-urile și modul cum se prezintă public reprezentanții partidelor parlamentare care doresc funcția de președinte e una mai degrabă dezolantă, consideră Alina Mungiu-Pippidi.

„Întrebarea cea mai mare este dacă această Coaliție de guvernare are o înțelegere sau nu are o înțelegere. Dacă există o înțelegere în care vor continua în tandem, o să fie foarte posibil ca aceste candidaturi la președinție ale generalului Ciucă și ale premierului Ciolacu să fie parte dintr-un balet pre-organizat între ei. Fiecare datorează activului său de partid această candidatură la președinție și nu poți să renunți la ea fără să te bați. Drept pentru care e posibil să asistăm la niște alegeri semi-aranjate, în care deși nouă ni se pare că nu are nicio șansă, de fapt lucrurile să fie aranjate pentru generalul Ciucă, astfel încât domnul Ciolacu să poată să rămână în continuare prim-ministru, situație care cred că în continuare e cea mai favorabilă pentru PSD. Pentru că e greu de crezut că PSD va avea și președinția, dar va avea și Guvern”.

Marcel Ciolacu, pe sens unic. De cine și de ce ar trebui să se teamă (SpotMedia)

Pe lângă bătălia prezidențială, pentru PSD mai începe o bătălie – pentru putere internă, adică pentru  preluarea partidului și, implicit, viitorul premier.

Dacă Marcel Ciolacu va câștiga alegerile, cele două poziții se vor vacanta imediat, dar va menține un cuvânt greu de spus în privința succesorului. Dacă va pierde, o vreme va mai rămâne în funcții, la fel ca Victor Ponta și Viorica Dăncilă. Dar va fi doar o chestiune de timp până când va încasa, la fel ca toți înfrânții PSD, cuțitul letal între omoplați, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu. Ea se întreabă ce șanse are să câștige candidatul PSD?

Cel mai complicat pentru Marcel Ciolacu va fi jocul hazardului, adică lebedele negre care pot, chiar este probabil, să apară într-o țară cu instituții grav avariate. Azilele groazei, Crevedia, 2 Mai, Pantelimon toate au apărut, aparent, de niciunde, în mod real din marile disfuncționalități ale statului român.

Deja se profilează un scandal al recalculării pensiilor, consecință directă a felului în care mai ales PSD a ridicat așteptările pensionarilor ca decizia de la Casa de Pensii să răstoarne pe masa lor belșugul.

Dacă o asemenea lebădă va lovi aproape de alegeri, șocul va fi mare și principalul impact va fi încasat de premierul candidat. De aceea, spus surse politice, Marcel Colacu ar căuta o soluție de a se suspenda de facto din funcție în apropierea alegerilor, cu delegarea atribuțiilor, cel mai probabil, vicepremierului Neacșu, sub motivul, desigur, că efortul de campanie nu îi va permite să își exercite cu maximă eficiență prerogativele de șef al guvernului.

Dl Ciolacu are și vulnerabilități personale, despre unele presa a vorbit deja, pe altele le pot exploata candidații în confruntările directe sau jurnaliștii. De exemplu, ce s-ar întâmpla dacă dl Ciolacu va fi invitat să-și expună în limba engleză viziunea despre rolul României în cadrul NATO sau în contextul regional de securitate?

Integral pe pagina SpotMedia.

Motivul pentru care Guvernul nu va achita nici în acest an cei 880 de lei urmașilor celor persecutați de comuniști: va crește datoria publică, iar investitorii străini vor înăspri finanțarea ei (HotNews)

Guvernul a găsit motivul pentru care nici anul acesta nu va plăti indemnizațiile urmașilor celor persecutați de comuniști din motive etnice (circa 880 de lei/persoană): ar crește deficitul bugetului și datoria publică la un nivel nesustenabil, cu riscul înăspririi condițiilor de finanțare a acesteia.

Legea privind plata acestor indemnizații (Legea nr. 154/2021) a fost promulgată de Președinte în 2021 și urma să se aplice din 2022, dar în fiecare an Guvernul a amânat aplicarea ei.

Potrivit datelor Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, citate deHotNews, la nivelul caselor teritoriale de pensii există un număr de aproximativ 137.000 de solicitări din categoria beneficiarilor pentru care plata drepturilor a fost prorogată la data de 01 februarie a anului 2025.

În situația în care acești beneficiari (copiii persoanelor persecutate etnic decedate) ar fi fost în plată, efortul financiar lunar ar fi fost de: 120.697.000 de lei (137.000 x 881 lei), iar impactul bugetar anual de 1.448.364.000 de lei (120.697.000 lei x 12 luni).

De ce nu mai zboară Tarom la Londra. O decizie care ascunde un conflict comercial între statul român și statul român (Europa Liberă)

Statul român a renunțat la cursele TAROM către Londra pentru a plăti o parte din datoria pe care compania aeriană o are către Compania de Aeroporturi, adică tot către statul român. De ce nu a găsit guvernul o altă soluție de a rezolva conflictul comercial dintre companiile sale? Pentru că „medierea statului s-ar traduce prin intervenția statului în piața liberă”, spune statul român.

Continuarea, pe paginaEuropei Libere.

Investiție masivă pentru Elena Lasconi: consultant american și panouri de 1,5 milioane de euro (Snoop) - Lista medicilor judecați pentru corupție sau practici dubioase. Deznodământul cel mai comun în procesele somităților din Sănătate (Libertatea) - Raportul Anual: Consiliul Fiscal vede un deficit anual de peste 7% din PIB – alimentat de creșterea pensiilor și a cheltuielilor publice pe final de an (CursDeGuvernare)

Cărți, afișe și circ | Precampania electorală - mina de aur a partidelor și politicienilor care fentează regulile (Europa Liberă)

Orașele sunt pline de afișe electorale, deși campania pentru alegerile din toamnă începe abia peste două luni. 

Paradoxul legii românești de organizare a alegerilor spune că, atunci când începe campania, afișele de promovare a canditaților și partidelor se retrag în formate mici, în locuri special amenajate de primării. Până atunci, însă, candidații pot folosi orice loc plătesc, fie el fațadă de bloc sau piață publică, pentru a-și prezenta ofertele.

Politologul Andrei Țăranu a făcut un calcul pentru Europa Liberă: care e numărul total de zile în care românul de rând nu a fost asaltat cu mesaje electorale în 2024?

Din cele 12 luni ale anului, spune Țăranu, în doar două și jumătate nu a existat o formă de promovare politică, deși alegerile locale și europarlamentare au fost comasate pentru a se face economie.

Urmează pe 24 noiembrie prezidențialele, turul I, la 1 decembrie sunt alegeri parlamentare, iar pe 8 decembrie revenim la urne pentru turul II al prezidențialelor.

Investiție masivă pentru Elena Lasconi: consultant american și panouri de 1,5 milioane de euro (Snoop)

La două săptămâni după ce Snoop a dezvăluit sumele plătite de PNL pentru panotajul lui Nicolae Ciucă cu „Un ostaș în slujba țării” și pe cele folosite de AUR pentru George Simion, site-ul de investigații vă prezintă și investiția USR pentru Elena Lasconi.

Consultantul politic Bob Wickers a lucrat pentru Ion Iliescu, Elțîn și republicani. Conducerea USR a votat „pe WhatsApp” să aloce cel puțin 175.000 euro firmei lui Wickers. În plus, USR a comunicat către Snoop că, pentru 683 de fețe de panouri cu Elena Lasconi în toată țara, va plăti 1,5 milioane euro.

PNL a alocat 2 milioane de euro pentru panourile de promovare a cărții lui Nicolae Ciucă în intervalul mai – iulie, iar suma contractuală  până în noiembrie este de 4 milioane de euro. 

La rândul său, AUR a comunicat către Snoop că a plătit 450.000 de euro pentru două luni de panotaj cu imaginea lui George Simion, și va suplimenta cu 300.000 de euro pentru perioada rămasă până la campania pentru prezidențiale. 

Lista medicilor judecați pentru corupție sau practici dubioase. Deznodământul cel mai comun în procesele somităților din Sănătate | Analiză (Libertatea)

O serie de medici români celebri au avut de-a lungul ultimilor ani probleme penale, dar fie au fost achitați, fie asupra dosarelor de cercetare s-a așternut tăcerea. Nume sonore, precum Sorin Oprescu, Adrian Secureanu sau Lucian Duță, au primit pedepsele definitive, dar procesele altor somități din spitale bat pasul pe loc. 

La tergiversarea acestor cauze „sensibile” și-au adus aportul modificările legislative aduse de Curtea Constituțională și de Înalta Curte privind redefinirea abuzului în serviciu și cele privind curgerea termenelor de prescripție. 

Medicul Mihai Lucan a fost luat în vizor de procurorii DIICOT în 2013, după ce l-a programat „peste rând” pe actorul Alexandru Arșinel pentru un transplant de rinichi. La 10 ani de la comiterea faptelor, medicul Mihai Lucan s-a ales cu o clasare a dosarului, deoarece între timp a intervenit prescripția.

Un alt caz care se îndreaptă spre aceeași soartă cu cea a lui Mihai Lucan, adică va fi „împins” spre prescripție, este cel al medicului Dan Tesloianu, de la Spitalul „Sf. Spiridon” Iași, acuzat în 2023 că a implantat pacienților 238 de dispozitive cardiace preluate de la cadavre.

Libertatea mai scrie despre cazurile medicilor Irinel Popescu și Vasile Ciurchea de la CNSAS, despre ortopedul Gheorghe Burnei și experimentele cu oase de vită pe copii, dar și despre dr. Ioan Lascăr și achizițiile „cu dedicație” de la Spitalul Floreasca.

Raportul Anual: Consiliul Fiscal vede un deficit anual de peste 7% din PIB – alimentat de creșterea pensiilor și a cheltuielilor publice pe final de an (CursDeGuvernare)

Pornind de la execuția bugetară pe primele șase luni și alte date agregate, Consiliul Fiscal avertizează în Raportul său anual, că deficitul bugetar în 2024 poate să depășească 7% din PIB, cu riscul de a se îndrepta spre 8% din PIB – față de 5% ținta oficială pe care s-a făcut Bugetul 2024.

Pe lângă măsurile deja adoptate, noua estimare are în vedere o serie de măsuri, precum legea pensiilor, care vor acționa spre finalul anului (din luna septembrie), iar sezonalitatea execuției bugetare va concentra o parte mare a cheltuielilor de investiții tot în ultimele luni ale anului.

De asemenea Raportul Consiliului Fiscal abordează și problema creșterii economice pe anul 2024 – plecând de la creșterea mult sub așteptări din S1 (de doar 0,7%).

Consiliul Fiscal e format din reprezentanți ai Băncii Naționale, Asociației Române a Băncilor, Academia Română, Academia de Științe Economice și Institutul Bancar Român, aceștia fiind numiți de Parlament pentru o perioadă de nouă ani. Președintele Consiliului Fiscal este prof. Daniel Dăianu, reamintește CursDeGuvernare.

Cazul „Pantelimon” scoate la iveală deficiențe majore din sistemul de sănătate. Nu există „dreptul de a muri”, iar medicii iau decizii neacoperiți de lege. „Suntem toți culpabili” (Libertatea) - România: 11 milioane de arbori tăiați oficial în zece ani. Alte câteva milioane, furate. Reîmpăduririle, pierdute prin desișul promisiunilor (Europa Liberă) - Controversele Neptun Deep și cum ne-am putea păcăli singuri cu titlul de „cel mai mare producător de gaze” din UE (Panorama)

Un an de la tragedia de la 2 Mai: Controverse, reorganizări și proteste în cazul Vlad Pascu (Adevărul)

Luni, 19 august, se împlinește un an de la accidentul mortal de la 2 Mai, în care doi tineri au murit loviți de mașina condusă de Vlad Pascu, testat pozitiv pentru cocaină, amfetamină și metamfetamină. Evenimentul a dus la destituiri în Poliția Constanța și la un program-pilot de reorganizare a IPJ Constanța. Dosarul lui Pascu a fost marcat de controverse, inclusiv acuzații de comportamente nepotrivite la adresa fostei judecătoare, înlocuită ulterior. Procesul este aproape de final la Judecătoria Mangalia, iar Pascu este în arest preventiv din 20 august 2023. Următorul termen de judecată este 20 septembrie.

Pe larg în Adevărul.

ANALIZĂ | Cazul „Pantelimon” scoate la iveală deficiențe majore din sistemul de sănătate. Nu există „dreptul de a muri”, iar medicii iau decizii neacoperiți de lege. „Suntem toți culpabili” (Libertatea)

Medicii de terapie intensivă au explicat, pentru Libertatea, că se întâmplă de multe ori ca pe secția de ATI să fie internați pacienți care este evident că nu mai pot fi salvați. Persoane cu cancer, cu multiple metastaze în faze terminale, cu afecțiuni multiorgan, ținuți în viață doar de aparate, până când corpul cedează. De multe ori, într-o înțelegere cu familia, cu șeful de secție, se ia decizia de a nu mai resuscita pacientul atunci când depășește punctul critic și nici aparatele nu-l mai pot menține în viață.

Riscul asumat de cadrele medicale este mare, în astfel de situații, explică medicii. Pentru că familia se poate întoarce a doua zi și să spună „domnule, m-ai păcălit, mai putea trăi” și legea nu-i oferă nicio formă de protecție.

În privința „dreptului de a muri” suntem la ani-lumină, ca legislație, în spatele altor țări. Prof. dr. Liviu Oprea, președintele Colegiului Medicilor Iași, la carte”, specialist în etică medicală, spune pentru Libertatea că această discuție nu a avut loc până acum în societatea românească și este momentul ca ea să fie purtată.

România: 11 milioane de arbori tăiați oficial în zece ani. Alte câteva milioane, furate. Reîmpăduririle, pierdute prin desișul promisiunilor (Europa Liberă)

Suprafața împădurită a României s-a mărit cu doar 0,3% în ultimul deceniu, de 30 de ori mai puțin decât recomanda Academia Română în 2016. În tot acest timp, drujbele au tăiat, legal, peste 11 milioane de copaci, mai mult decât recomanda același for științific. Acestora li se adaugă și tăierile ilegale, pe care un ministru al Mediului le estima, în trecut, la două milioane de arbori/an, scrie Europa Liberă.

Conform ultimelor date oferite de Institutul Național de Statistică, România avea anul trecut, în total, 6,6 milioane de hectare în fondul forestier.

O șansă la noi împăduriri a apărut în 2022, când Uniunea Europeană a pus la dispoziția României banii necesari. Premierul de atunci, Nicolae Ciucă, anunța și el „cea mai amplă campanie de împădurire”, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, de aproximativ 56.700 de hectare, până în 2026.

Noua campanie a fost redusă la jumătate chiar de Guvernul României la jumătate după doar un an.

La ora actuală România are doar 3.000 de hectare nou înființate. Lor li se mai adaugă în toamnă alte 3.000 de hectare, aflate acum în diferite stadii de avizare și proiectare.

„Cea mai mare provocare n-au fost banii, la împăduriri. Cea mai mare provocare este să convingem proprietarii, deținătorii de teren, să împădurească. Fermierii sunt reticenți pentru că au impresia că pierd venit agricol”, explică Ionuț Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, ritmul lent.

Cei care doresc să participe la program primesc o subvenție anuală de 456 de euro pe hectar, timp de 20 de ani.

România are nevoie rapid de împăduri pentru că schimbările climatice sunt deja prezente, iar efectele se simt deja, mai ales în comunele și orașele din zona de câmpie.

Controversele Neptun Deep și cum ne-am putea păcăli singuri cu titlul de „cel mai mare producător de gaze” din UE (Panorama)

Proiectul Neptun Deep, prima exploatare offshore la mare adâncime din România, a intrat aproape în linie dreaptă, iar primele foraje ar putea avea loc spre final de 2024, după cum preciza ministrul Energiei.

Nu este pentru prima dată când se scot gaze din Marea Neagră, dar proiectul este unul de amploare, fiind la mare adâncime. Zăcământul e estimat la aproape 100 de miliarde de metri cubi.

Organizația de mediu Greenpeace atrage atenția că există riscuri mari la adresa ecosistemului din Marea Neagră și acuză autoritățile că nu au făcut publice toate potențialele riscuri.

Guvernanții susțin că acest proiect i-ar putea asigura României independență energetică. În paralel, însă, e neclar cum se vor atinge țintele climatice impuse de UE. Înlocuirea cărbunelui cu gaz natural s-ar putea să nu fie suficientă.

Gazele naturale sunt considerate un combustibil fosil de tranziție, iar pariul pe ele ar trebui limitat la o anumită perioadă de timp, afirmă, pentru Panorama, Otilia Nuțu, expert în piața energiei.

Publicația Politico crie că prima sarcină a lui Mark Rutte ca şef al NATO este găsirea unei femei din Europa de Est care să-l înlocuiască pe Geoană. Acesta va candida la alegerile prezidenţiale din România.

Înainte de a-şi începe noul mandat de şef al NATO, Mark Rutte s-a uitat deja peste câteva CV-uri ale celor care doresc să devină mâna sa dreaptă. Actualul secretar general adjunct, Mircea Geoană, care ocupă această funcţie din 2019, este aşteptat să se retragă, pentru a candida la alegerile prezidenţiale din România din noiembrie, au declarat oficiali NATO pentru POLITICO.

Un diplomat NATO de rang înalt din Europa de Vest a declarat că există un consens general în rândul aliaţilor că un est-european ar trebui să fie numit ca adjunct al lui Rutte. Discuţiile de la sediul NATO se concentrează pe două femei, foşti oficiali de rang înalt din Macedonia de Nord şi Bulgaria, două ţări balcanice care erau sub control sovietic până la sfârşitul Războiului Rece.

Efectele nebănuite ale scandalului Bulai-Pieleanu. Cum poate fi rezolvată problema abuzurilor din universități (Adevărul)

Persoanele hărțuite sexual, care frecventează sau activează în instituții de învățământ publice sau private, vor putea să trimită sesizări anonime asupra acestui fapt. Este un proiect de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Educației, care încurajează denunțul abuzurilor și prevenirea lor pe viitor. Vorbim însă despre „o sabie cu două tăișuri”, consideră psihologul Radu Leca. Acesta trage un mare semnal de alarmă: am putea asista la un val de acuzații mincinoase, în timp ce multor profesori de bună credință le va fi teamă să mai intre la ore. 

Șeful Poliției din Constanța, care a demisionat după tragedia de la 2 Mai, a ajuns consul în Pakistan (Europa Liberă)

Chestorul Adrian Constantin Glugă, fost șef al Inspectoratului de Poliție Județean Constanța (IPJ) a fost detașat, începând cu data de 7 mai 2024, consul al României în Pakistan. Acolo, potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), eliberează vize. 

Adrian Glugă nu a susținut concurs pentru a intra în rândul personalului diplomatic, ci a fost detașat direct de Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Pe pagina de internet a ambasadei României în Republica Islamică Pakistan numele lui Glugă nu apare, deși a fost numit consul încă din luna mai.

Informația a fost ținută la secret de MAE. Singurul loc în care Glugă a scris că este angajat al ministerului fiind declarația de interese pe 2024, pe care a depus-o, probabil din eroare, de două ori pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI). Declarația de avere, care este și ea obligatorie, nu a fost încărcată pe site-ul ANI.

Ce e imperativ în cazul Spitalul Pantelimon. Linia frontului (Spotmedia)

Scandalul Pantelimon, probabil cel mai mare din domeniul Sănătății, se desprinde tot mai mult de fondul problemei și se tranformă într-un bulion emoțional în care fiecare își descarcă frustrări, furii și dezamăgiri, justificate sau nu, legate de interacțiunea cu sistemul sanitar.

Iar acest bulion este aruncat prin generalizare în capul tuturor medicilor. Ceea ce este nu numai nedrept, ci și foarte periculos, pentru că efectul va fi golirea spitalelor, și de medici, care vor pleca unde vor vedea cu ochii, și de pacienți, care vor muri pe capete refuzând spitalizarea pentru nu fi uciși de medici.

De aceea clarificarea până la ultima virgulă, măcar atunci când temperatura emoțională va mai scădea, a celor întâmplate la Spitalul Pantelimon are importanță sistemică, dincolo de necesitatea de a aplica legea în mod corect într-un caz punctual.

Ceea ce, mai precis, ar trebui clarificat este exact linia frontului între acuzațiile oficiale, inclusiv din motivarea judecătorească de arestare a celor două doctorițe acuzate de crimă cu premeditare, și versiunea unanimă a medicilor ATI-iști în principal, dar și din alte specialități, scrie Ioana Ene Dogioiu în spotmedia.ro

Ana are medalie, americanii o vor „vâna“ până-n pânzele albe: cum au mai recuperat una, tot la gimnastică (Adevărul)

A 9-a medalie olimpică a României, cucerită la Jocurile Olimpice de la Paris, e și ultima care ajunge în țară, după o lungă și controversată bătălie care a depășit, din păcate, granițele unui concurs sportiv.

Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) a anunțat că, vineri, de la ora 15.30, va avea loc evenimentul de înmânare a medaliei olimpice de bronz gimnastei Ana Maria Bărbosu (18 ani). Festivitatea va avea loc pe esplanda Casei Olimpice din București.

Acțiunea de la București va „cicatriza“, în mare măsură, o „rană deschisă“ în ceea ce o privește pe Ana Maria Bărbosu. Din păcate, inclusiv după ceremonia de la Casa Olimpică, soarta acestei medalii va rămâne în aer. Pentru că partea americană a anunțat că va continua demersurile pentru recuperarea bronzului pierdut de Jordan Chiles, urmând să atace decizia TAS la Tribunalul Federal Elvețian și, în caz de nevoie, la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).

Așadar, deși Ana Maria Bărbosu va trăi, vineri, un moment fericit, e posibil ca, peste ani – americanii estimează că va urma o luptă dură și lungă prin tribunale – ea să fie nevoită să returneze bronzul. Istoria Jocurilor Olimpice ne arată că, de-a lungul anilor, au existat astfel de decizii șocante.

Președintele Partidului Național Liberal, Nicolae Ciucă, și-a angajat un consultant politic din Slovacia în pre-campania pentru alegerile prezidențiale din acest an, scrutin la care și-a anunțat deja intenția de a candida din partea liberalilor. Consultantul se numește Martin Poliačik, are 44 de ani și este un fost politician slovac care, după 2020, a devenit expert în comunicare, scrie G4Media

Acesta este doar unul dintre consultanții politici cu care lucrează PNL. Potrivit surselor G4Media.ro, liberalii mai au contracte cu alte două firme de consultanță.

Surse G4Media.ro susțin că Martin Poliačik i-ar fi fost recomandat lui Ciucă de actualul președinte al Cehiei, Petr Pavel, cei doi fiind prieteni vechi din vremea când ocupau funcții de conducere în armatele celor două țări. Poliačik s-ar fi ocupat inclusiv de redactarea unei prime variante a cărții autobiografice a liderului PNL, ideea volumului fiind inspirată după una similară, a lui Pavel, de asemenea publicată înainte de alegerile prezidențiale.

La fel ca la Ciucă, titlul cărții cehului face aluzie clară la fosta sa meserie: ”În prima linie”. Unul dintre proiectele la care ar fi lucrat Poliačik după ce a fost angajat de Ciucă a fost redactarea acestei cărți, dar rezultatul nu ar fi fost satisfăcător (conținutul nu ar fi ținut cont de specificul autohton), astfel că demersul a fost reluat. Astfel s-ar explica și întârzierea apariției volumului pe piață, inițal aceasta fiind anunțată pentru luna iunie.

Recent, publicația snoop.ro a dezvăluit faptul că PNL a încheiat un contract pentru publicitate outdoor, cheltuind între mai și august 2024, „din subvenții acordate de la bugetul de stat” suma de 510.000 de euro pe lună pentru 400 de panouri stradale care promovează cartea lui Nicolae Ciucă. Liberalii au mai achitat 450.000 de euro pentru producerea și montarea afișajului în toată țara.

Ciolacu pe urmele lui Dăncilă și Ponta. Candidatura în statul eșuat (Spotmedia)

”Ca orice social democrat pur sânge, nu-i așa?, dl Ciolacu se duce la mănăstire înainte de a-și anunța candidatura prezidențială, de care pare să nu fi reușit să scape, oricât a încercat.

Nu a ales o rețetă de succes. Au fost la Putna de Sfânta Maria înainte de alegerile prezidențiale și Viorica Dăncilă și Victor Ponta , alţi sociali-democrați adevărați”, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu.

”Dar poate că dl Ciolacu va avea mai multă susținere divină de la Văratec și, cinstit vorbind, are mare nevoie de ea în acest demers extrem de riscant și cu șanse destul de mici de reușită.

Cu atât mai mult cu cât își va anunța candidatura pe fondul inflamat al scandalului Pantelimon, care izbește cu maximă putere guvernul în funcție.

Cum ancheta penală este în curs și până la alegeri vor tot avea loc diferite evenimente legate de ea, la poliție, la parchet și în fața judecătorilor, memoria evenimentului, altfel scurtă în pofida maximei inflamări, va fi reîmprospătată.

Coroborat cu scandalul azilelor, cu Crevedia, cu 2 Mai și altele asemenea, Pantelimon nu mai este despre două persoane acuzate de omor, ci despre un stat eșuat, căruia poporul trebuie să îi dea un chip, un nume și un prenume. Cum dl Iohannis este total absent și deja complet irelevant pentru public, sigur că acel chip este al premierului.

Oricum guvernarea erodează masiv, însă asemenea lebede negre provoacă daune majore”.

Românii nu au dreptul la un sfârșit demn. (Adevărul)

Odată cu izbucnirea scandalului de la Spitalul Sf Pantelimon, tot mai mulți medici atrag atenția că România se confruntă cu un vid legislativ în îngrijirea pacienților terminali. În lipsa unui protocol clar, deciziile medicale sunt influențate de cutume religioase și practici învechite, ceea ce împiedică alinierea la standardele internaționale, spun aceștia. Articolul integral în Adevărul

De ce medicamentele noi pentru cancer și afecțiuni grave ajung în România cu o întârziere de până la cinci ani (Investigație SNOOP)

Politica prețurilor netransparente ale industriei big pharma, dar și incapacitatea financiară și de organizare a guvernelor din țări precum România, cresc inegalitățile în Europa, inclusiv când e vorba de chestiuni de viață și de moarte, arată o amplă investigație transfrontalieră publicată miercuri dimineață, la care a participat și siteul nonprofit Snoop, din România. 

O anchetă coordonată de Investigate Europe a documentat accesul pacienților din țările UE la 32 de medicamente inovatoare, dovedite a avea un impact substanțial asupra supraviețuirii sau calității vieții bolnavilor. Zece din aceste medicamente nu sunt disponibile încă în România – și numai pentru cinci din ele există tratamente substitut. De asemenea, există pacienți care nu au acces nici la cele disponibile în țara noastră, pentru că unele medicamente sunt decontate doar pentru o parte din afecțiunile pe care le pot trata. 

Cum și-a câștigat o pacientă în instanță dreptul la tratament? aflați din investigația Snoop.

Stafia lui Nicolae Ceaușescu încă bântuie prin halele fabricilor de armament din România. Uzine conduse de foști șefi de cimitre și pulberi importate dintr-o țară pro-Putin (Pressone):

”Industria de apărare a României este, înainte de toate, o formidabilă mașină a timpului: odată trecut de porțile unei uzine de armament, un vizitator are mari șanse să călătorească în trecut și să se teleporteze, de pildă, direct în Epoca de Aur.

Vizitatorul atent la detalii va descoperi astfel o lume încremenită în timp, încă bântuită pe alocuri de stafia lui Nicolae Ceaușescu, a cărui umbră continuă să se întindă peste halele, bancurile de lucru ori atelierele rămase – în vasta lor majoritate - neschimbate de mai bine de 30 de ani.

România are o industrie de apărare cu două viteze: una minoritară, modernă și complet privatizată și una majoritară, de stat, blocată în limbo-ul tranziției, cu linii de producție învechite și depășite, lipsă cronică de investiții, capital și forță de muncă.

Aici ne aflăm. Iar această stare de fapt reprezintă, paradoxal, o veste bună: practic, am ajuns atât de jos, încât, de acum încolo, nu putem decât să o luăm în sus”.

În referatul întocmit de Parchet și susținut în fața instanței există câteva momente neclare, pur și simplu nedovedite sau pe care procurorii le-au utilizat și nu e limpede, cel puțin deocamdată, cum le-au dus mai departe, scrie Cătălin Tolontan pe hotnews.ro.

De pildă, procurorii consemnează o declarație, necorelată și neprobată, că și alți medici ”grăbesc decesele pacienților”. Iar asistentele spun că uciderea oamenilor s-a tolerat până acum pentru că unii șefi consideră că ”ăsta e un spital de amărâți”

Acțiunea Parchetului în cazul celor 17 pacienți decedați în trei zile la Spitalul Sf. Pantelimon a polarizat societatea românească. Mai multe societăți și sindicate ale cadrelor medicale, cu excepția alianței Universităților de Medicină și Asociației medicilor legiști, au atacat faptele expuse de procurori, ca fiind proba incompetenței magistraților. 

Într-un comunicat  al Sanitas apare chiar cererea „Invităm publicul să nu aibă nicio opinie”, o idee strălucită dacă am fi în România anilor 1950. Chiar dacă ești convins că procurorii își camuflează propriile interese egoiste printr-un discurs nesincer despre lege, totuși Sanitas, Societatea ATI sau Colegiul Medicilor trebuie să accepte că trăim într-o societate în care există control cetățenesc și constrângere legală. Toți ne supunem acelorași legi, indiferent de profesiile sau credințele noastre; altă formulă pentru conviețuire nu există.

Cazul Pantelimon: Pacienți în brațele neîncrederii, medici care nu vor mai avea curaj  - spotmedia.ro:

Sunt multe lucruri care dovedesc neglijență, sunt multe lucruri care nu trebuiau să se întâmple așa la spitalul Pantelimon, neglijențe și malpraxis, dar de la ele până la crimă cu premeditare este o distanță extrem de lungă, afirmă prof. univ. dr. Gheorghe Andrei Dan, medic primar în cardiologie și medicină internă.

Într-un interviu pentru SpotMedia.ro, doctorul Ghorghe Andrei Dan analizează efectele dramatice, dar și cauzele profunde ale scandalului Pantelimon: nimic din toate astea nu s-ar fi întâmplat sau, în orice caz, n-ar fi făcut această vâlvă decât, poate, la nivel personal, dacă existau sistemele de reglementare absolut necesare.

Din cauza generalizării și reacției extreme a presei, spune prof. Dan, pacientul a fost împins în brațele neîncrederii, ale disperării, ale miturilor. Iar medicii ATI vor mai putea să aibă libertatea de gândire, să acționeze în cunoștință de cauză la un pacient grav, pe care eventual îl pot salva cu o măsură în extremis? Vor avea curajul?

„Acces interzis” în 7 parcuri din Oradea pentru comunitatea LGBT. Primăria refuză să aprobe manifestările publice ale minorităților sexuale (Pressone)

Autoritățile locale și comunitatea creștină din Oradea încearcă să blocheze, din nou, manifestările publice ale comunității LGBT din oraș. Primăria invocă un calendar supraîncărcat deja de alte evenimente și refuză să aprobe orice întrunire a comunității gay, în oricare dintre parcurile din oraș. 

Deși România a fost condamnată în mai 2023 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru nerecunoașterea cuplurilor de același sex, statul nu a întreprins niciun demers în această direcție. Mai mult decât atât, comunitatea LGBT se confruntă în continuare cu discriminare, homofobie și transfobie, inclusiv din partea autorităților. 

Panorama se concentrează pe ”Curiosul caz al Olteniei de sub Munte: de ce s-a blocat brusc proiectul pentru un nou geoparc UNESCO în România”:

Într-o Românie în care „frumusețile patriei” sunt lăudate fără reținere, în care și cetățeni, și politicieni deplâng valorificarea insuficientă a resurselor naturale și a tradițiilor, cel mai recent plan, de validare a Olteniei de sub Munte (Vâlcea) drept geoparc UNESCO, a fost întrerupt brusc. O situație nemaiîntâlnită în Rețeaua Globală a Geoparcurilor. După cinci ani de eforturi intense depuse de o asociație, aleșii locali au anunțat că se opun proiectului.

Motivele invocate de primării nu stau în picioare, spun experții. S-a demonstrat, atât în țară, cât și în lume, că statutul de geoparc internațional poate fi un model reușit de dezvoltare locală.

Panorama a stat de vorbă cu toate părțile implicate, pentru a înțelege cum s-a ajuns la acest blocaj fără precedent. Și am vrut să aflu cum ar putea fi folosite astfel de proiecte pentru a crește sănătos cele mai valoroase regiuni de la noi.

La o primă vedere, cazul Pantelimon pare despre două femei care din motive încă necunoscute au decis să se joace de-a Dumnezeu, alegând pe cont propriu cine e „de lăsat” și cine de salvat, iar breasla medicală face scut în jurul lor, fie din solidaritate profesională, fie pentru că asemenea practici ar fi mai extinse, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu în editorialul său din spotmedia.ro:

”Dar dincolo de prima lectură, extrem de emoțională și cu o puternică tușă senzațională, dincolo de chestiunea acută și punctuală în bună măsură incontestabilă, există realități cronice.

Cu siguranță cele două doctorițe arestate preventiv beneficiază de prezumția de nevinovăție. Ea este însă puternic zdruncinată de elementele concrete ale speței, pe care nimeni nu le-a negat deocamdată.

Sigur că fiind an electoral, tentația politizării este foarte mare. Dar e o realitate că medicina paliativă nu a fost grija niciunui ministru al Sănătății în ultimii 30 de ani.

După cum e o întrebare dacă societatea are educația necesară pentru a înțelege că uneori, nu arbitrar, nu în secret, ci procedural, cu reguli precise și explicații complete, un pacient poate ajunge în mod obiectiv „de lăsat” și este chiar uman să îl lași.

Cele două inculpate trebuie judecate până la capăt și în cazul lor punctual va exista o concluzie. Dar este foarte riscant valul de ură generalizată ridicat de acest caz și de opiniile formulate de anumiți medici în spațiul public.

Se descarcă acum furia pentru toate nemulțumirile, adesea justificate, provocate de funcționarea sistemului sanitar. Cu două efecte adverse.

Pe de-o parte, asemenea descărcări epuizează subiectul, care apoi devine neinteresant până la următoarea criză. Efectele bune se obțin rațional și calm nu în răcnete isterice.

Pe de altă parte, culpabilizarea la grămadă a medicilor și a opiniilor medicale este un ferment pentru migrație. Nu știu câți pacienți au ucis medicii ATI, dar știu sigur că lipsa lor va provoca măceluri”.

Cum intră China pe sub pielea universităților de medicină din România. Cazurile Iași & București (Europa Liberă):

”Două din cele patru universități de top de medicină din România – cele din Iași și București – promovează medicina tradițională chineză (MTC), un stil de medicină vechi de două milenii, văzut de Partidul Comunist de la Beijing ca pârghie de a-și extinde influența la nivel global. Ambele universități oferă studenților cursuri opționale de MTC.

La Iași, acum câteva luni a fost înființat un Institut Confucius. Aceste organizații sunt controversate la nivel occidental, fiind văzute în multe țări ca platforme de promovare a mesajelor guvernamentale ale regimului comunist de la Beijing.

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, rectorul UMF Iași, Viorel Scripcaru, spune că deschiderea Institutului Confucius face parte dintr-un proces de „internaționalizare a Universității”.

Despre noile cursuri opționale de MTC oferite studenților, rectorul spune că acestea vin și ca urmare a unei recomandări a World Federation for Medical Education, care a sfătuit universitatea să folosească mai mult practica în domeniul medicinei alternative.

Medici de la UMF București au participat în iulie la o bursă de medicină tradițională chineză plătite de oficialii chinezi. Bursa a fost oferită după o întâlnire dintre ambasadorul Chinei de la București cu rectorul universității bucureștene.

Medicina tradițională chineză este promovată și în alte universități din România, cum sunt cele de la Brașov și Arad. Acestea oferă un master, respectiv un centrul de MTC unde studenții pot face practică sub supravegherea medicilor chinezi.”

Valea Jiului: între moștenirea cărbunelui și greaua tranziție verde, stă un inamic invizibil (Panorama):

”Valea Jiului, strâns legată de industria cărbunelui care a modelat-o, se confruntă cu dificultăți în tranziția către energie verde, gaz sau turism și este una dintre cele mai expuse zone din UE la emisiile de metan de la minele abandonate. 

În timp ce protecția mediului este neglijată în favoarea supraviețuirii economice, reglementările europene impun măsuri urgente, dar zona rămâne vulnerabilă atât la impactul pe termen lung al emisiilor, cât și la incertitudinea viitoarelor oportunități de muncă și dezvoltare.

O explozie pe care o porți cu tine mereu

„Totul era despre producție. Să scoatem iar și iar cărbune, indiferent de condițiile de siguranță”. 

Asta spune Alexa Nicu, un miner de aproape 40 de ani cu părul împletit în codițe spic, despre una dintre cele mai puternice explozii din subteranul Văii Jiului, la mina Petrila, în 2008. 

Atunci, 38% din suprafața corpului său a fost arsă”. 

România, la final de Jocuri Olimpice. Cea mai bună ediție a ultimilor 16 ani pentru sportivii români (Libertatea):

”România a încheiat pe locul 23 participarea la Jocurile Olimpice de la Paris și are în palmares nouă medalii, dintre care trei de aur, patru de argint şi două de bronz - mai multe decât la Tokyo 2020 şi Rio 2016, unde s-au obţinut câte patru medalii.

Marile speranţe ale României pentru aurul olimpic s-au îndreptat de la început spre David Popovici şi spre canotori. Și s-a intuit corect: de la ei au venit trei medalii de aur.

Cele nouă medalii la JO 2024 de la Paris au fost obținute în patru sporturi: înot, canotaj, gimnastică și haltere. Delegația României a avut 106 sportivi la Jocurile Olimpice de la Paris”.