Filtrar por gênero

RFI 360

RFI 360

RFI România

Magazin prezentat de Valentin Panduru în care se împletesc jurnalele cu muzica bună și cu informațiile din domeniul cultural, economic sau sportiv.

113 - Autism Voice a lansat un program de diversitate și incluziune a neurodiversității pe piața muncii
0:00 / 0:00
1x
  • 113 - Autism Voice a lansat un program de diversitate și incluziune a neurodiversității pe piața muncii

    De la o fermă de micro-plante, la WorkAidKit, Autism Voice continuă să gândească programe spre incluziunea persoanelor cu autism. WorkAidKit aduce la aceeași masă organizațiile care angajează și tinerii cu autism, pentru a crește rata de angajare a acestora din urmă. Subiect de discuție pentru emisiunea RF360 cu Anca Dumitrescu, psiholog, președinte Autism Voice și Nicoleta Mariana Orlea, trainer, director de comunicare și fundraising Autism Voice.

    În octombrie, Autism Voice a organizat o nouă ediție a Balului Bucuriei. Evenimentul de anul acesta a fost sub tema “Revolution”, fiindcă "schimbarea sistemică se produce prin mișcări ample în diverse aspecte, inovatoare, iar Autism Voice dorește să revoluționeze domeniul sănătății mintale din România." Fondurile colectate cu ocazia acestei ediții se duc exclusiv pentru a susține prima micro-fermă din România unde copii și tineri cu tulburări vor putea învăța și practica abilități de inserție pe piața muncii. O parte din fonduri vor susține și noul program de Diversitate și Incluziune a Neurodiversității pe piața muncii  – WorkAid Kit, și programele de recuperare și integrare ale celor 440 copii și tineri din centrele și Institutul Autism Voice.

    Și tot în această toamnă, Autism Voice invită la București 50 de specialiști din lume, pentru 2 zile, pentru a arăta prin experiența lor, cum putem folosi terapia ABA, pentru bunăstarea personală, totul în cadrul Conferinței Internaționale ABA, programată pe 25-26 octombrie. Un eveniment care strânge de la an la an, de la ediție la ediție, tot mai mulți participanți.

    Tue, 22 Oct 2024
  • 112 - Raluca Kișescu, despre curajul reinventării personale prin libertate și dragoste de viață

    O poveste cu lecții de succes și eșec, de umor și de culoare, despre imaginea unui lider feminin autentic, cartea ''Povestea Unicornului care a alergat de la birou la Rio'' trece prin toate, un volum util pentru oamenii care acceptă transformări esențiale. Vorbim astazi despre autodepașire cu autoarea acestei cărti, Raluca Kișescu, femeia care la 46 de ani participa la maratonul de la Atena. 

    Raluca Kișescu a absolvit un liceu de informatică și o facultate cu specializarea „Burse internaționale și piețe de valori”, a profesat în domeniul marketingului și comunicării, fiind director de marketing într-o corporație, activitate remarcată în domeniu și premiata în cateva ocazii. Este implicată în proiecte cu impact social pentru Hospice și Bunici de Viitor, o inițiativă de informare și relaționare destinată categoriei de vârstă 60+. Iar în timpul ei liber găsește loc constant unei curse, unei sesiuni de alergare, un semi sau maraton în țară sau străinătate.

    Pe scurt, despre Raluca Kisescu, editura CurteaVeche spune: "Creativă, autentică, cu spirit liber, pus mereu pe glume, dar ancorată în realitatea business case-urilor, Raluca este unicornul care își dorește să unească lumi, oameni și dorințe." 

    Tue, 22 Oct 2024
  • 111 - 'Clara', filmul despre realitatea copiilor lăsați în urmă de părinții plecați în străinătate

    Un nou film românesc de impact, despre un subiect major și necesar, s-a lansat în cinematografele din țară. „Clara”, lungmetrajul românesc regizat de Sabin Dorohoi, spune povestea milioanelor de români care sunt nevoiți să plece în străinătate pentru a asigura familiilor lor un trai mai bun.

    Filmul marchează o premieră în cinematografia românească fiind primul lungmetraj care abordează subiectul migrației din perspectiva problematicii sociale a copiilor lăsați în urmă în România la bunici sau alte rude. Filmul spune povestea Clarei, o profesoară care îngrijește casa și fetița unei familii din Germania, asemenea milioanelor de românce care îi întrețin pe ai lor muncind în străinătate. Când fiul ei, lăsat în grija bunicului, dispare de acasă într-o încercare copilărească de a ajunge la ea, Clara se întoarce în satul natal din România, unde trebuie să se confrunte cu eșecul ei ca mamă și să încerce să recâștige încrederea fiului ei.

    Despre tema centrală a filmului, Sabin Dorohoi declară faptul că: „Filmul e despre dor. În fata dorului suntem slabi, pierduți si profunzi. Dorul este mai mult decât o stare, decât un sentiment. E o condiție umana. Este o partea firească din noi precum somnul. Uneori, granițele dintre dor, identitate etnică și patriotism se estompează, mai ales atunci când ești la mii de kilometri distanță de țară și te bucuri când auzi românește pe stradă.”

    După lansarea de gală din București, echipa filmului a pornit într-o caravană națională care va include 16 proiecții speciale unde realizatorii și actorii filmului vor sta de vorbă cu spectatorii în sesiuni Q&A. La unele proiecții vor participa și experți în domeniul pedagogiei și psihologiei, printr-un parteneriat important între echipa filmului și Salvați Copiii, care susține dezbaterea socială pe care „Clara” își propune să o pornească cu prilejul lansării în cinematografe.

    „Clara” a avut premiera mondială la Cottbus International Film Festival, în 2023, unde a și câștigat premiul publicului. A urmat un întreg maraton de premii, nominalizări, critici pozitive din partea publicului de specialitate și ovații de la mii de spectatori la festivaluri internaționale precum Kolkata International Film Festival India, South East European Film Festival Los Angeles, Internationales Donaufest Ulm/Neu-Ulm, Germania, Ceau Cinema din Timișoara, Serile Filmului Romanesc, Iasi și BIFF (Bucharest International Film Festival).

    În urma premiului obținut în Germania, televiziunea RBB spunea despre film: „Clara ne arată prețul greu pe care oamenii din estul Europei trebuie să îl plătească ca să muncească pentru noi în vest” iar Sudwest Presse din Germania spunea: „E o temă socială sensibilă într-un film cu o imagine poetică, adresat publicului larg”.

    Clara e printre puținele filme care vorbesc despre realitatea celor 5 milioane de români plecați la muncă în străinătate și a celor peste 300.000 de copii lăsați în urmă în țară

    În ultimii 15 ani, peste 5 milioane de români au părăsit ţara şi au abandonat peste 300.000 de copii care sunt crescuţi de bunicii lor. Migrația forței de muncă și copiii care sunt lăsați în urmă reprezintă o problemă reală în multe țări: Ucraina, Mexic, Spania, Portugalia, Polonia și chiar Rusia. Publicația Financial Times consideră că migrația românească este a treia ca mărime din lume, după refugiații de război din Ucraina și Siria. Așadar subiectul filmului este unul global iar relevanța internațională a temei migrației este confirmată de premiile și nominalizările pe care le-a luat „Clara” la festivaluri de film de pe patru continente.

    Despre ce l-a determinat și inspirat să creeze acest film, regizorul Sabin Dorohoi mărturisește că a simțit nevoia să portretizeze realitatea prea puțin spusă a oamenilor care sunt nevoiți să își părăsească casele și familiile pentru a-și câștiga banii de trai și care se confruntă cu discriminări atât în locurile în care ajung, cât și din partea românilor care îi marginalizează pe cei din diaspora.

    „Migrația este o suferință și o durere a unei țări întregi. Nimic nu uneste mai mult oamenii decât o suferința de grup. Românii din diaspora au fost numiți „căpșunari”, „trădători”, „sclavi” sau „leproși”, au fost ridiculizați pentru casele pe care le-au construit și care acum sunt goale, au fost învinuiți că și-au lăsat copiii singuri acasă. Li s-a spus că n-ar trebui să aibă drept de vot și că n-ar trebui să vină acasă în pandemie ca să nu ne îmbolnăvească, deși mulți au rămas fără joburi și locuințe. Loviți din toate părțile, emigranții români sunt afectați de anxietate și depresie. Un studiu medical ne-a confirmat că majoritatea vin la farmacii cu rețete de antidepresive și psihotrope. Suferă de dor de casă!” – Sabin Dorohoi, regizorul filmului „Clara”.

    În rolurile principale joacă Olga Török (Clara), Ovidiu Crișan (Nicolae), Luca Puia (Ionuț) și Elina Leitl (Johanna). În film mai apar, în alte roluri, și actorii Mădălina Ghițescu-Petre, Ida Jarcsek-Gaza, David Rott, Dan Mirea, Paula Maria Frunzetti, Codrea Ioan, Camelia Ghinea, Tokai Andrea, Török Silvia, Claudia Ieremia, Ana Maria Cojocaru, Attila Kiss sau Ileana Carmen Caprariu-Nemecsek.

    Scenariul e scris de Ruxandra Ghițescu, producătorii sunt Daniel Burlac, Daniel Ehrenberg, Sabin Dorohoi, co-producător e Viorel Chesaru, directorul de imagine e Lulu de Hillerin, scenorgrafia Anca Miron și Sonia Constantinescu, montajul Mircea Lăcătuș, muzica Eduard Dabrowski, costumele Lumi Mihai și Sybille Gänßlen-Zeit, coafurile Marius Schiel și machiajul Elena-Diana Zăstran.

    Pelicula a fost filmată în orașul Ulm din Germania, la Reșița, Bocșa în Județul Caraș-Severin și pe malurile Dunării la Dubova și Cazanele Dunării în Mehedinți.

    „Clara” are la bază un scurtmetraj care a fost și el foarte popular în urmă cu 10 ani. Acesta s-a numit „Calea Dunării” și a intrat în cursa pentru Short List la Oscar în 2014 prin câștigarea marelui premiu la Festivalul de Film din Chicago, SUA. Scene din film au fost incluse în videoclipul „Voltaj – De la capăt” și astfel a devenit primul și singurul film românesc din istorie ale cărui secvențe au fost proiectate la concursul de muzică Eurovision Viena 2015, unde a avut un public de peste 180 de milioane de oameni din toată lumea, conform statisticilor Eurovision. A câștigat premiul de imagine la Capalbio în Italia, premiul publicului la Montpelier în Franța, a fost nominalizat la peste 20 de festivaluri din toată lumea și a fost difuzat la 10 televiziuni în România.

    Tue, 22 Oct 2024
  • 110 - ''Titanii nu dorm'', acțiuni civice pentru reîntregirea Parcului I.O.R.

    Un lanț uman se va forma pe 19 octombrie, în București, în jurul zonei retrocedate a parcului IOR. Într-un alt demers, bucureștenii își dau întâlnire în același loc, în aceeași zi, pentru a petrece timp în diferite activități, totul pentru a-și recâștiga parcul. Un subiect în discuție cu invitații emisiunii RFI360, Andreea David și Mihai Petrescu-Puică.

    Sunt 12 hectare de teren ce au trecut prin diferite traume, 30 de incendii au avut loc în ultimii 2 ani în zona retrocedată a parcului, aproape 50.000 m2 au ars în acest timp, așa că pe 19 octombrie, bucureștenii vor să transmită un semnal spre consilierii și primarii care își preiau în octombrie noul mandat, solicitând măsuri concrete pentru reîntregirea Parcului IOR. 

    Andreea David este artista, coregrafă, inițiatoare de acțiuni în zona retrocedată a parcului IOR, parte din evenimentul 'Lanț uman în jurul zonei retrocedate a parcului IOR', eveniment programat începând cu ora 15, sâmbătă. Mihai Petrescu-Puica, ghid montan, fost ranger pentru Conservation Carpathia, organizator de tabere pentru copii dornici să cunoască natura, inițiator al unui demers numit 'Eu merg în IOR'.

    "De ce este important să participi? În ultimii doi ani, aproape 50.000 mp din Parcul IOR au fost distruși de incendii repetate, iar copacii rămași au fost tăiați sistematic, fără ca autoritățile să ia măsuri eficiente. Oricât am trimis sesizări, am primit răspunsuri evazive și promisiuni neîmplinite de la Poliție, ISU și Garda de Mediu. Este timpul ca noi, cetățenii, să ne facem auzită vocea și să arătăm că ne pasă de acest spațiu verde care face parte din istoria și comunitatea noastră." spun cei de la Grupul de Inițiativă Civică I.O.R.

    Pe 17 septembrie, 40 de organizații de mediu au trimis o scrisoare Ministrului Mediului și Primului Ministru prin care au solicitat luarea urgentă de măsuri în ceea ce privește oprirea dezastrului ecologic din IOR. 

    ''Mi-aș dori să fie suficient să votez o dată la patru ani, să fiu reprezentat de cineva onest și care îmi apără interesele. dar istoria mi-a arătat că nu este suficient. așa cum un copil se crește în fiecare secundă a vieții lui și are nevoie de ajutorul părinților ca să devină cea mai bună versiune a sa, la fel este și societatea noastră.", astfel sună invitația lui Mihai Petrescu-Puică, inițiatorul evenimentului numit pe Facebook, 'Eu merg în IOR'.  

    Fri, 18 Oct 2024
  • 109 - Amphitrio anunță lansarea proiectului ,,What Freedom Sounds Like”

    Amphitrio este un proiect de jazz contemporan inițiat în anul 2020, avându-i în componență pe pianistul și compozitorul Andrei Petrache, basistul Mike Alex și percuționistul Philip Goron, instrumentiști cu o fundație solidă în muzica clasică și alternativă.

    Proiectul, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, cuprinde turneul internațional, desfășurat în perioada 14 octombrie - 21 noiembrie, cu ocazia lansării noului album Amphitrio,,,Timelines”, precum și o serie de ateliere educative în școlile din România, și se va încheia cu realizarea unui documentar care va surprinde aspecte din turneu și interacțiunea trupei cu publicul și artiștii invitați. 

    Proiectul Amphitrio ,,What Freedom Sounds Like” are ca scop marcarea împlinirii a 35 de ani de la eliberarea din regimul comunist și, implicit, celebrarea aceluiași număr de ani de libertate a expresiei artistice. Astfel, turneul din cadrul proiectului constă într-o serie de concerte live cu un program cu compoziții proaspete de pe noul album al trio-ului, ,,Timelines”. Alcătuit din piese cu influențe din folclorul a opt tări fost comuniste (România, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Slovacia, Cehia, Polonia, Germania), albumul urmărește promovarea identității naționale a acestora prin evidențierea autenticității și unicității fiecăreia. Concertele se vor desfășura atât în țările menționate, precum și în Austria, Danemarca și Azerbaidjan, în vederea conștientizării traumei colective și a reliefării multiculturalității europene. Alături de Amphitrio vor urca pe scenă, în calitate de invitați, artiști de renume precum Nicolas Simion, Michael Acker, Ilko Gradev, Marius Ungureanu, Nicu Patoi, Răzvan Florescu, Sebastian Burneci, Cătălin Milea, Mihail Grigore, Blue Noise. 

    La nivel național, proiectul cuprinde, de asemenea, desfășurarea, în șase școli din România, a unei serii de ateliere educative și interactive, care combină muzica înscrisă pe album cu elemente și noțiuni istorico-culturale, dar și cu un laborator de creație muzicală, în scopul înțelegerii de către tineri a impactului pe care contextul istoric l-a avut asupra culturii naționale. Ultimul pas va fi marcat prin publicarea unui material documentar care să răspândească mai departe în spațiul media imagini de pe parcursul desfășurării întregului proiect. 

    Toate informaţiile privind locațiile și desfăşurarea concertelor din cadrul turneului Amphitrio – ,,What Freedom Sounds Like” sunt disponibile pe site-ul Amphitrio și vor fi actualizate constant pe platformele Facebook şi Instagram. Accesul la evenimente va fi stabilit şi anunţat de fiecare locaţie în parte, în limita locurilor disponibile. 

    Thu, 17 Oct 2024
Mostrar mais episódios